Probabil cele mai importante știri din 23-28 noiembrie.

Roșu, dar nu foarte

Moldova a depășit săptămîna asta „pragul psihologic” de 100 de mii de cazuri de coronavirus înregistrate de la începutul pandemiei (sîmbătă, cifra era de aproape 106 mii). Joi s-a înregistrat un nou record, de 1691 de cazuri depistate într-o singură zi, care a fost doborît sîmbătă, cînd autoritățile au anunțat 1712 infecții noi. Totodată, rata testelor pozitive a rămas extrem de mare pe tot parcursul săptămînii, de peste 45%. Mai mult, în loc să mărească numărul testelor efectuate, autoritățile par să facă inversul – de exemplu, luni s-au efectuat puțin peste 2,5 mii de teste primare, față de 3,5-4 mii în mod „obișnuit”.

Acum, că au trecut alegerile, autoritățile centrale par să iasă din amorțeala decizională. Vineri „codul roșu” de urgență în sănătate a fost extins asupra întregii țări. Dar restricțiile, valabile pînă pe 15 ianuarie, nu sînt din cele mai dure – barurile și restaurantele vor trebui să se închidă la ora 22:00 (dar vor putea deschide de la 7:00), se interzic concertele, spectacolele, conferințele științifice, cluburile de noapte și cam atît. Totodată, se permit în continuare întrunirile și guleaiurile cu nu mai mult de 50 de participanți, iar caracterul evenimentelor trebuie să fie unic (autoritățile tac despre slujbele religioase). După o foarte lungă perioadă cu zero știri despre amenzi, poliția a anunțat miercuri că a sancționat cazuri de nepurtare a măștilor, nerespectare a regimului de izolare și altele.

Locurile în spitale sînt pe sfîrșite, mai ales în Chișinău, unde au fost activate noi paturi pînă și la spitalul dermatologic. Boris Gîlcă, medicul-șef adjunct al capitalei, spune că e în creștere și numărul cazurilor grave.

Igor Pocanevici, șeful OMS în Moldova, prezice că numărul total al cazurilor s-ar putea dubla pînă la 200 de mii deja în ianuarie, adică într-o lună-două. Potrivit oficialului, cam 20% din populația Moldovei ar putea beneficia de vaccinuri anti-Covid prin mecanismul internațional COVAX. Nu e clar cînd, „poate în două luni”. Premierul Ion Chicu a zis că s-a adresat deja omologilor săi baltici cu rugămintea să se împartă cu vaccinurile care le vor veni pe filiera UE și că se va adresa și colegilor din România și Ungaria. Senatorul român Viorel Badea a și promis, după o întrevedere cu ministrul sănătății Nelu Tătaru (ambii din partidul de guvernămînt), că România va dona Republicii Moldova o parte din cele 30 mln de doze făgăduite de UE.

Zorile galbene

Președinta aleasă Maia Sandu spune că va schimba componența Consiliului Suprem de Securitate și că va direcționa activitatea instituției spre teme precum furtul miliardului, „laundromatul”, concesionarea aeroportului sau finanțarea ilegală a partidelor politice în campaniile electorale. Sandu mai vrea un mecanism pentru verificarea integrității judecătorilor promovați de CSM și altor funcționari care sînt numiți în funcție de președinte.

În privința pandemiei, Sandu vrea ca autoritățile să ofere tratament gratuit la domiciliu pentru bolnavii de coronavirus, să aloce pentru lupta anti-Covid 240 de paturi la spitalul din Vorniceni și să sporească bugetul pentru sănătate în 2021.

De asemenea, președinta aleasă vrea ca bugetul pentru anul viitor să includă ajutoare pentru micile afaceri lovite de coronacriză: taxa zero pe venitul reinvestit, garantarea creditelor de către stat, subvenții pentru salarii, scutirea de impozite salariale pentru reangajarea celor care și-au pierdut locul de muncă din cauza pandemiei, restructurarea plăților la stat fără penalități și altele.

În ceea ce ține de politica externă, Maia Sandu a spus că în primele săptămîni de după învestire se va întîlni cu omologul său român Klaus Iohannis și cel ucrainean Volodimir Zelenski. De asemenea, ea a vorbit la telefon cu Donald Tusk, președintele Partidului Popular European. „Am convenit că vom elabora o listă de necesități concrete și urgente pentru țara noastră, așa încât să putem obține ajutor cât mai rapid”, a scris Sandu pe FB.

În schimb, președinta aleasă spune că nu va solicita întrevederi cu liderul separatist Vadim Krasnoselski, ba dimpotrivă – promite să lupte cu contrabanda din Transnistria.

Apusul roș

Deși săptămîna trecută Igor Dodon spunea că va contesta rezultatul alegerilor, acum pare să se fi împăcat cu gîndul că va fi înlocuit de Maia Sandu. Președintele în exercițiu spune că va preda ștafeta pe 24 sau 25 decembrie. Pînă atunci, Igor Dodon afirmă că va promulga toate legile votate de Parlament și va participa la unele evenimente internaționale precum ședința șefilor de stat din CSI.

Liderul informal al socialiștilor se pregătește de revenirea le șefia partidului și a participat la ședința fracțiunii parlamentare a PSRM. Asemenea lui Sandu, Dodon spune că legea bugetului pentru 2021 trebuie să includă măsuri de stimulare fiscală pentru unele sectoare ale economiei, dar și mai multe ajutoare sociale. Totuși, Dodon insistă în continuare pe investiții în infrastructură.

Totodată, președintele în exercițiu promite că socialiștii nu-i vor pune bețe în roate Maiei Sandu dacă aceasta va încerca să formeze o nouă majoritate parlamentară și să înlocuiască Cabinetul Chicu cu un guvern propriu. Dimpotrivă, PSRM o va susține, afirmă Dodon, deși el rămîne de părere că cea mai bună soluție ar fi ca Sandu să colaboreze cu premierul Chicu, iar PAS să negocieze cu PSRM în Parlament. În prezent, nu există o majoritate oficială în Legislativ.

Platforma Pentru Moldova, care e văzută de analiștii politici drept soluția socialiștilor pentru a-și păstra o majoritate parlamentată, a anunțat că e gata de anticipate și că „într-o anumită măsură, acestea sînt chiar necesare”.

Noua politică economică și acalmia

Premierul Ion Chicu promite un proiect al Bugetului 2021 aprobat de Guvern pînă la 1 decembrie cel tîrziu, astfel încît Parlamentul să-l poată adopta pînă la anul nou. Socialiștii deja și-au anunțat susținerea. În pofida crizei, premierul promite „investiții masive în infrastructură și [...] plăți sociale la nivel major.” Se vor mări salariile pentru toți bugetarii, iar lucrătorii medicali vor avea sporuri de 30% deja de la 1 ianuarie.

Și politica bugetar-fiscală 2021, un alt document de căpătîi pentru finanțele statului, e aproape gata. Printre măsurile care ies în evidență e subsidierea impozitelor salariale pentru companiile care vor angaja moldovenii întorși de peste hotare, sau micșorarea TVA de la 15% la 12% pentru HoReCa. Spre mulțumirea fermierilor și transportatorilor, guvernul renunță la includerea taxelor rutiere în accizele la carburanți.

Dar alte propuneri ar putea stîrni nemulțumiri sau le-au stîrnit deja. Bunăoară, guvernul impoziteze cu 3% veniturile de pe toate depozitele bancare și investițiile în hîrtii de valoare ale populației. Unii experți însă cred că populația se va resemna în cele din urmă, pentru că impactul impozitului nu va fi așa de mare. O altă propunere care a indignat publicul e cea de a scădea de două ori, pînă la €100, valoarea maximă a cumpărăturilor online care pot fi importate fără taxe. Paradoxal, valoarea maximă neimpozabilă a coletelor pe care moldovenii le pot primi de la rudele sau prietenii de peste hotare rămîne de €430.

Dar probabil cele mai indignate de noua politică sînt autoritățile locale, care sînt amenințate cu plafonarea taxelor locale. Potrivit directorului Congresului Autorităților Locale (CALM) Nicolae Furdui, guvernul vrea ca administrațiile locale să-și mărească veniturile din contul taxelor pentru întreprinderile mici și mijlocii, acționînd astfel în interesul companiilor mari. Reprezentanții CALM au protestat la Chișinău, nu fără a acuza autoritățile centrale de intimidări, prin intermediul poliției și SIS, în vederea potolirii sentimentului protestatar. Ministerul Finanțelor spune că e gata de dialog, spunînd că, prin uniformizarea taxelor, nu urmărește decît să creeze un mediu previzibil pentru business.

Nervul limbii ruse

În plină criză sanitară și economică, săptămîna asta socialiștii din Parlament au scandalizat opoziția cu două inițiative mai degrabă dedicate electoratului vorbitorilor de limbă rusă. Mai exact, deputații Țîrdea, Lebedinschi și Bolea insistă că limba lui Tolstoi și Dostoievski este „limba de comunicare interetnică” din Moldova și vor să-i oblige pe cinovnici să le răspundă în rusă cetățenilor care depun petiții în rusă.

Un alt proiect prevede reducerea volumelor minime de emisiuni locale pe care televiziunile din Moldova sunt obligate să le transmită, dar și anularea prevederilor care efectiv interzic emisiunile de propagandă din Rusia – în versiunea socialiștilor, se vor permite emisiunile „care corespund prevederilor Concepției și Strategiei securității informaționale”.

Poate mai grav, tot prin acest proiect de lege, socialiștii vor să simplifice mecanismul prin care jurnaliștii pot fi impuși, prin instanță, să-și dezvăluie sursele confidențiale în interesul „securității naționale sau ordinii publice”. De asemenea, dacă amendamentul trece, jurnaliștii își vor „asuma răspunderea pentru corectitudinea informațiilor” obținute din surse anonime.

Procuratura platonică

La șase ani de cînd publicul a aflat despre furtul miliardul, oligarhul Veaceslav Platon a anunțat că investigația e aproape de final. Potrivit lui, Banca Națională a fost complice la toată schemă, Gazprombank a fost și ea implicată, iar arhitectul întregii scheme nu e nici Andrian Candu, nici Serghei Iaralov.

Procuratura Generală a emis un comunicat prin care „se delimitează de declarațiile cetățeanului Platon”. Vicespicherul Alexandru Slusari a rămas însă nemulțumit și spune că „lumea nu înțelege cine-i procurorul general”. Șeful PG Alexandr Stoianoglo a fost invitat în Parlament să le explice deputaților cum merge investigația privind furtul miliardului, dar PG a răspuns că asta ar prejudicia mersul anchetei.

Parlamentul a creat în schimb o comisie pentru investigarea Landromatului rusesc, schema de spălare a peste 20 de miliarde de dolari din Rusia prin băncile și judecătoriile moldovenești. Comisia va fi condusă de deputata PPDA Inga Grigoriu, adjunctul ei va fi socialistul Alexandr Suhodolski, iar secretarul comisiei – Dumitru Alaiba de la PAS. Grigoriu spune că va coopera cu comisia de anchetă privind furtul miliardului.

Moldasig și numele discordiei

Deși majoritatea deputaților au votat vineri pentru crearea unei anchete care să investigheze presupusul „atac raider” de la Moldasig, aceasta nu a mai fost creată. Grupul „Pentru Moldova” a insistat ca în denumirea comisiei să figureze numele controversatului finanțist Veaceslav Platon, iar pe proiectul inițiativei stă inclusiv semnătura deputatului fugar Ilan Șor! Alți deputați nu erau așa de siguri că anume Platon, sau doar Platon stă în spatele schemei, așa că dezbaterile au degenerat rapid în acuzații reciproce, unii fiind învinuiți că-l protejează pe Platon, iar alții de loialitate lui Plahotniuc și/sau Șor. În cele din urmă, doar PSRM, PȘ și „Pentru Moldova” au delegat reprezentanți în comisie, adică un număr insuficient pentru ca ea să fie creată.

Gîlceava deputaților e o dovadă în plus că afacerea Moldasig e tare încîlcită și miroase urît. Foarte pe scurt: statul, care la fondarea companiei de asigurări în 2002 deținea 100%, în 2008 a pierdut 80% din acțiuni în folosul unui offshore cipriot, în spatele căruia ar fi stat Oleg Voronin și Vlad Plahotniuc. În 2012 se inițiază un dosar penal, care se închide la scurt timp, iar cele 80% migrează la alți proprietari, inclusiv la Veaceslav Platon (autoritățile îi dispută însă acționariatul). În 2016, drepturile a 10 acționari sunt suspendate din considerente de netransparență (Platon îl acuză pe Plahotniuc de preluare ostilă), iar în 2019 statul preia compania sub administrare specială. La scurt timp înainte de asta, Moldasig îi oferă companiei Avia Invest un credit urgent de 40 mln lei, pe care firma afiliată lui Ilan Șor nu l-a mai întors.

Și se pare că asta nu e unica schemă – activistul Grigore Petrenco afirmă că anul trecut Ilan Șor a stors împreună cu reprezentanții statului nu mai puțin de 200 mln lei din Moldasig. La 6 noiembrie curent, sub pretextul întoarcerii datoriei, o judecătoare din Chișinău împuternicește o firmă ce deține 5% din acțiuni (Platon) să gestioneze temporar 65%, iar o firmă de audit – să preia temporar conducerea întregii companii Moldasig. Statul reacționează și încearcă să-și impună propriul administrator, dar acesta nu este lăsat, fizic, să preia cîrma. Reprezentanții statului și unii deputați îl acuză pe Platon de scheme ilegale, iar Platon îi acuză pe reprezentanții statului și pe alți deputați că încearcă să protejeze interesele lui Plahotniuc și Șor.

Altele din Parlament

◾ A fost creată o comisie specială care va elabora, în premieră, un Cod al Sănătății și o strategie în domeniu pentru 10 ani înainte, comisia fiind prezidată de ex-ministra Ruxanda Glavan („Pentru Moldova”).

◾ Deputații vor să creeze o comisie pentru introducerea unui sistem de vot alternativ prin corespondență sau prin internet, inclusiv pentru a facilita votul diasporei.

◾ A fost adoptată strategia pentru reforma justiției în forma propusă de Ministrul Justiției Fadei Nagacevschi, adică fără a include un mecanism de evaluare externă a judecătorilor, așa cum ceruse opoziția.

◾ Legiuitorii au votat în primă lectură un proiect de lege pentru facilitarea angajării străinilor în Moldova, inițiativă criticată de deputatul PAS Dan Perciun pentru că ar viza de fapt atragerea forței de muncă ieftină, inclusiv prin eliminarea condiției ca muncitorii străini să nu primească mai puțin decît salariul minim: „tare mă tem că acești oameni vor fi aduși, ascunși prin niște hale prin zone economice libere, plătiți cu 100 EUR pe lună în condiții brutale.”

◾ Deputații au adoptat în a doua lectură legea dezofșorizării, care restricționează participarea entităților înregistrate în paradise fiscale sau care au în componența lor astfel de persoane la proiectele de parteneriat public-privat, ofertele de privatizare, contractele de achiziții publice sau concesiunile de lucrări și servicii.

Altele, într-o frază

◾ Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a anulat rezultatele licitației municipale pentru 100 de autobuze noi și a obligat Primăria să re-examineze ofertele companiilor participante – toate, în afară de cea cîștigătoare, au depus contestații.

◾ Primarul Ion Ceban spune că autoritățile au curățit canalizarea pluvială de pe strada Albișoara și acum aceasta „ar trebui să facă faţă fluxului de apă în timpul precipitaţiilor”.

◾ Moldova a primit o primă tranșă de €51,6 mln din €100 mln promiși în iulie de UE pentru atenuarea crizei curente, în timp ce remitențele din octombrie au crescut cu 23.6% față de anul trecut (UE deține partea leului).

◾ Curtea Constituțională a hotărît că e ilegal să nu le plătești pensii cetățenilor moldoveni care nu se află în Moldova (sesizarea fusese depusă în legătură cu pensiile foștilor militari și polițiști, care se pensionează mai devreme).

◾ Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă contestația PAS privind ziarele electorale ale lui Igor Dodon, iar Curtea Supremă a respins cererea lui Igor Dodon de a anula rezultatele din diasporă.

◾ Unul dintre magistrații de la Curtea de Apel Cahul care examinează cauza Șor, judecătoarea Nina Velev, și-a dat demisia.

◾ Alexandr Stoianoglo i-a cerut Agenției Naționale pentru Integritate să verifice declarațiile și averea șefului adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popenco, după o investigație a portalului anticoruptie.md despre vila și mașina de lux a procurorului.

◾ Investigația lui Alexandr Petkov despre schema prin care Moldovagaz preia asupra sa datoria pentru consumul regiunii transnistrene, inclusiv cu votul reprezentantului guvernului de la Chișinău, a ajuns în revista rusă Novaia Gazeta.

◾ Magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, se plîng că sînt dați afară din birouri de Cancelaria de Stat, care a pornit lucrări de reparație a clădirii și vrea să mute acolo alte autorități publice, în timp ce judecătorii spun că încă nu au idee care va fi noul lor sediu.

◾ Clădirea Filarmonicii Naționale, al cărei viitor este încă incert după ce a ars într-un incendiu, va fi inclusă în lista monumentelor de însemnătate naționale.

◾ Liderul întemnițat al comuniștilor de la Tiraspol, Oleg Horjan, și-a încheiat greva foamei după 49 de zile, ajungînd la limita morții.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.