Pandemie, secetă, alegeri prezidențiale, demisia Guvernului, schimbarea alianțelor în Parlament – 2020 a fost un an plin cu de toate, nu în ultimul rînd cu minciuni. Tradițional, la sfîrșit de an, am pregătit un top al minciunilor – unele sînt mai evidente, altele mai subtile, dar toate au avut un impact considerabil asupra mersului lucrurilor în această țară.

Falsurile despre Covid

Potopul de falsuri și conspirații despre coronavirus a fost deja numit infodemie. Noi am explicat într-un articol despre mintea conspiraționistă de ce e firesc ca oamenii să fie mai vulnerabili la manipulări pe timp de criză, mai ales epidemiologică, și am publicat o serie de pilule despre cele mai populare falsuri – de la „virusul a fost creat într-un laborator” pînă la „masca nu ajută”.

Problema e că unele dintre aceste idei au fost promovate și de politicieni. Igor Dodon afirma pe la începutul pandemiei că virusul trece ca o răceală, deci nu-i motiv de îngrijorare. Premierul Chicu a criticat moldovenii că nu-s responsabili, dar nu a impus măsuri stricte pentru a preveni răspîndirea virusului.

Bisericile s-au bucurat de imunitate la restricții datorită protecției lui Igor Dodon, iar Mitropolia a răspîndit într-o preafericire cele mai fantastice teorii despre Covid, Bill Gates și 5G.

Pe timp de pandemie, astfel de inepții sînt criminale pentru că oamenii ajung să nu se protejeze, să se infecteze pe ei și pe alții, iar unii mor. Oare cîți din cei aproape 3000 de morți de Covid ar fi putut fi salvați dacă oamenii din jurul lor respectau reguli simple precum purtatul măștii, distanțarea socială și spălatul mîinilor?

Pandemia sub control

În tot acest timp, Igor Dodon și Ion Chicu s-au bătut în piept că Guvernul a gestionat bine pandemia. Noi am explicat deja că cifrele invocate de fostul premier erau înșelătoare și am prezentat un tablou statistic onest: Moldova era la acel moment printre țările cu cel mai mare număr de infecții și de morți raportat la populație din Europa.

Acum, țara noastră se află mai aproape de mijlocul clasamentului, însă motivul e simplu: autoritățile au ales să testeze la minim populația. Potrivit Worldometers, numai Ucraina, Albania și Vaticanul au făcut mai puține teste raportat la populație decît noi – și Worldometers folosește cifra învechită de 4 milioane de locuitori pentru Moldova. În majoritatea zilelor din decembrie, peste 40% din testele efectuate au fost pozitive – adică 4 din 10 moldoveni testați aveau Covid. De cîteva ori, cifra a depășit pragul de 50%.

Sănătatea e desigur cel mai important, dar nu unicul aspect al gestionării pandemiei. Economia globală s-a cufundat în așa-numita coronacriză, iar majoritatea statelor au sărit în ajutorul firmelor și angajaților cu diverse măsuri de sprijin. Ceea ce a oferit primăvara Guvernul Chicu a sunat mai degrabă a farsă de 1 aprilie și, spre sfîrșit de an, calculele FMI-ului pun Moldova pe ultimul loc în Europa după ajutorul financiar pentru firme și populație pe timp de pandemie.

Politică externă echilibrată

Fostul președinte și fostul premier au spus mereu că promovează o politică externă echilibrată. Cît de echilibrat e Igor Dodon era clar din anii precedenți – vizite regulate la Moscova, relații moarte cu vecinii România și Ucraina. Ion Chicu, deși a fost un autointitulat tehnocrat, a urmat linia ideologică a lui Igor Dodon în ceea ce ține de politica externă. Principala excepție a fost negocierea unui acord cu FMI-ul, dar socialiștii din Parlament au avut grijă să îngroape acest succes al premierului.

În schimb, Ion Chicu a reușit să fie mai românofob decît Igor Dodon. În ianuarie declara că nu-l interesează ce crede Klaus Iohannis, în mai a întîmpinat convoiul de ajutor din România sub podul de la Telecentru în loc de PMAN, iar despre medicii români care au venit să-i ajute pe colegii lor moldoveni a spus că fac „schimb de experiență”.

Apogeul a fost tirada de pe FB împotriva europarlamentarului român Siegfried Mureșan, președintele Delegației la Comisia parlamentară de cooperare UE – Republica Moldova, care îndrăznise să critice autoritățile de la Chișinău. Chicu l-a numit pe Mureșan unul din „băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu ‘patronajul’ peste noi... Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de ‘adus mingi’ buni”, apoi a mai criticat România pentru corupție și gestionarea pandemiei.

După astfel de isprăvi diplomatice, Ion Chicu se plîngea că solidaritatea internațională împotriva Covid e doar o lozincă, iar Moldova n-o să primească vaccinul decît „poate așa niște partide de uns ochii”.

Reacția pozitivă a europenilor, americanilor și ucrainenilor la victoria Maiei Sandu demonstrează încă o dată cît de „echilibrată” a fost politica externă a tandemului Dodon-Chicu. Vizita lui Klaus Iohannis la Chișinău și anunțul că România va oferi 200 de mii de doze de vaccin Moldovei mai arată că ajutor era și este, dacă autoritățile moldovene știu unde și cum să-l ceară. În schimb, rigiditatea diplomatică a Guvernului Chicu pe timp de pandemie a fost, fără exagerare, un risc pentru sănătatea publică

Vaccinul rus

Că tot veni vorba de vaccin: în august, Igor Dodon, ca un ecou al lui Vladimir Putin, anunța triumfător că Rusia are gata un vaccin anti-Covid și că Moldova l-ar putea primi deja în toamnă, ceea ce, firește, nu s-a întîmplat. Am scris atunci că, de fapt, nu existau date și studii care să demonstreze că vaccinul elaborat de Institutul Gamaleya ar fi gata. Rușii au confirmat asta cînd au anunțat începerea fazei a treia de testare abia la sfîrșit de august.

Igor Dodon nu s-a lăsat descurajat și, în ultima sa vizită la Moscova, a declarat că el se va vaccina doar cu preparatul rusesc și le recomandă asta și celorlalți moldoveni, fiindcă vaccinele vestice ar fi analoage făcute în grabă „ca să arate că există nu doar vaccinul rusesc, dar și altele”.

Încercînd să se gudure pe lîngă Putin, Igor Dodon nu se sfiește să riște cu sănătatea moldovenilor, subminînd încrederea lor în vaccin, care și așa e joasă, cu minciuni nerușinate. Vaccinul rus nu este nicidecum primul. Spre exemplu, cei de la Moderna-NIH sau Pfizer-BioNTech au început etapa a treia de testare cu o lună înainte de Institutul Gamaleya.

De fapt, spre deosebire de Igor Dodon, înșiși rușii n-au nicio problemă cu „analoagele vestice”, dimpotrivă – cercetătorii ruși și cei de la Oxford-AstroZeneca vor testa un vaccin combinat, adică prima doză va fi dintr-un vaccin, iar a doua din celălalt.

Terapia de șoc a lui Fadei

Am inclus această minciună și în topul de anul trecut, dar atunci noul ministru al justiției nu avusese prea mult timp la dispoziție să arate ce poate. A mai trecut un an și terapia de șoc în justiție a lui Fadei Nagacevschi așa și nu s-a materializat.

Cît a fost consilier prezidențial în 2019, Nagacevschi spunea că reforma justiției trebuie să fie una radicală: „Dacă vrem să tăiem, trebuie să tăiem din rădăcină toată corupția din acest sistem. Este obligatoriu să facem această terapie de șoc mai globală.”

Ajuns ministru, unica schimbare radicală a fost cea a atitudinii lui Fadei Nagacevschi. În loc de terapie de șoc, noul concept de reformă a justiției propune în esență evaluarea judecătorilor prin legile și mecanismele existente. Gata cu evaluarea externă, gata cu evaluarea procurorilor, gata cu necesitatea de a justifica averile – Fadei Nagacevschi a renunțat aproape în întregime la reforma inițiată de Olesea Stamate și nu a propus nimic nou în loc.

Între timp, CSM-ul continuă să promoveze judecători care au băgat Moldova în bucluc la CEDO.

Dreptate pentru profesorii turci

După un an la cîrma Procuratorii Generale, există mai multe semne de întrebare privind activitatea lui Alexandr Stoianoglo. Unul din puținele cazuri notorii în care procurorii au încheiat investigația e răpirea și extrădarea celor șapte profesori turci. Fostul șef SIS Vasile Botnari și-a asumat răspunderea pentru întreaga operațiune, anchetatorii l-au crezut pe cuvînt, au oprit investigația și au renunțat la acuzațiile împotriva altor suspecți.

Dacă asta a nedumerit multă lume, atunci decizia instanței a fost de-a dreptul scandaloasă: Botnari, omul care a luat pe umerii săi întreaga vină, a primit doar o amendă. Inițial, sentința a fost în genere secretă. Am scris atunci că dacă Botnari a lucrat de capul lui cu serviciile secrete turcești, atunci procurorii trebuiau să înainteze acuzații mai serioase, poate chiar trădare de țară, nu doar abuz de putere.

Firește, e greu de crezut că fostul șef SIS s-a apucat să răpească oameni și să-i pună în palma regimului Erdoğan din proprie inițiativă, fără știrea mai marilor politici de la Chișinău. Însuși Stoianoglo a recunoscut asta într-un interviu recent pentru Kommersant: „Aceasta a fost un fel de combinație, de operațiune a organelor speciale, care probabil au coordonat aceste acțiuni cu domnul Plahotniuc”.

Și totuși procurorii, în pofida acestor bănuieli rezonabile, au ales să pună capac anchetei cît mai repede, fără a investiga adevărații comanditari ai crimei.

Igor Dodon vrea republică prezidențială

Liderul socialist se declară adept al prezidențialismului: țara are nevoie de un șef de stat puternic, cu atribuții și competențe largi. Am explicat într-un articol anterior că există o diferență între o democrație prezidențială și un regim autoritar spre dictatorial, iar visul lui Dodon de a da cu pumnul în masă și a pune la punct miniștri, deputați și judecători deopotrivă intră fără doar și poate în a doua categorie.

Minciuna este că Igor Dodon, asemenea înaintașilor săi Mircea Snegur și Petru Lucinschi, nu-și dorește atît concentrarea puterii în instituția prezidențială, cît în mîinile sale. Or imediat după ce Dodon a pierdut alegerile, socialiștii și-au adus aminte că republica este totuși parlamentară și au decis să scoată SIS-ul din subordinea Președinției și să-l treacă sub controlul Legislativului. Preferința lui Igor Dodon pentru un regim prezidențial s-a încheiat odată cu mandatul său.

Primarul apolitic

În 2019, Ion Ceban a cîștigat Primăria Chișinăului cu promisiunea că-și va suspenda calitatea de membru PSRM și că nu va face politică la primărie. Un an mai tîrziu, s-au întețit întrevederile și fotografiile edilului apolitic cu Igor Dodon: la Orheiul Vechi, la sădit copaci, la Președinție, etc. Ba chiar au apărut șantiere prin oraș la inițiativa șefului statului, adică Ion Ceban alegea care străzi și trotuare să fie reparate la indicația lui Igor Dodon.

Cînd a început formal campania electorală, primarul a renunțat la aparențe și a anunțat că-și ia concediu ca să-i facă un pic de campanie liderului informal de partid. Ion Ceban a uitat nu doar de promisiunea sa de a nu face politică, dar și de faptul că era toiul pandemiei, iar Chișinăul era (și încă rămîne) cel mai mare focar din țară.

Primarul și-a mai luat un concediu zilele astea pentru o vizită apolitică la Moscova alături de Zinaida Greceanîi, Igor Dodon și alți colegi socialiști. După concediul edilului, n-a mai rămas mult timp pentru consultări și dezbateri, așa că bugetul municipal a fost votat în fugă de consilierii PSRM, Șor, PDM și PUN.

Maia Sandu a vrut dezbateri

Cei doi favoriți ai alegerilor prezidențiale au ales să nu participe la dezbaterile din turul I, dar au promis că se vor înfrunta în turul II. De fapt, Maia Sandu chiar a mers la o dezbatere în primul tur, cînd i-a picat la sorți să se dueleze cu Igor Dodon, doar că acesta nu a venit. Mesajul lui Sandu era clar: unicul ei inamic este Dodon și va merge la dezbateri doar cu el.

Totuși, după ce a ieșit pe primul loc în turul I, Maia Sandu s-a răzgîndit. Pretextul a fost că propaganda socialiștilor a fost într-atît de murdară încît nici nu merită un răspuns, iar Igor Dodon poate să se bălăcească singur în glod. Dincolo de aceste insulte, decizia campaniei PAS a fost cinică, dar reușită – după a arătat-o și rezultatul alegerilor. Boicotarea dezbaterilor o fi fost o victorie tactică pentru Maia Sandu, dar rămîne o pierdere pentru democrația moldovenească.

Dezbaterile, atunci cînd sînt organizate și moderate cum se cuvine, pot fi o parte esențială a procesului electoral care le permite alegătorilor să compare deodată și personalitățile, și programele candidaților. Faptul că pînă și candidata mai progresistă a renunțat la dezbateri este un pas înapoi.

Coaliția PSRM-Șor nu există

PDM s-a retras din coaliția de guvernămînt după ce Igor Dodon a pierdut alegerile, iar socialiștii riscau să rămînă fără majoritate în Parlament. Noroc de Platforma Pentru Moldova a lui Ilan Șor, care s-a oferit să umple golul lăsat de democrați. Atît PSRM, cît și deputații lui Șor au negat vehement că s-ar afla într-o alianță.

În același timp, cele două fracțiuni au desfășurat două blitzkrieguri legislative, inclusiv unul nocturn, care l-au șocat pînă și pe Pavel Filip, cel care a fost învestit premier pe furiș într-o noapte din ianuarie 2016.

Pe lîngă faptul că Platforma lui Ilan Șor a votat alături de socialiști un car de legi fără consultări, fără dezbateri, fără avizul Guvernului, noua coaliție a fost cimentată și prin împărțeala unor funcții: Vladimir Vitiuc a fost numit vicespicher, iar Marina Tauber, Violeta Ivanov și Sergiu Sîrbu au primit să conducă cîte o comisie parlamentară. Frățește au fost distribuite și fondurile pentru autoritățile locale din bugetul de stat: prioritate au avut primăriile afiliate PSRM-ului, Partidului Șor și duetului Andronache-Nichiforciuc.

Socialiștii și Platforma Pentru Moldova pot nega că-s aliați cît vor – deputații zic una, dar faptele alta.

Stabilitatea socialistă

Igor Dodon și PSRM se erijează adesea în apărători ai stabilității în Moldova, dar acțiunile și chiar vorbele lor indică opusul. Campania sa electorală poate fi rezumată într-un top al minciunilor aparte, condimentat cu niște discurs de ură. Socialiștii, de obicei prin canale anonime pe rețelele sociale, au încercat să exploateze toate fricile, tensiunile și frustrările din societatea moldovenească – au amenințat că Maia Sandu va interzice limba rusă, va distruge familia tradițională și va homosexualiza țara, va băga Moldova în NATO, apoi în război cu Transnistria, va nimici limba și cultura moldovenească prin Unirea cu România, că moldovenii din diasporă sînt plătiți de Soros și nu merită să decidă soarta celor rămași acasă, etc.

În turul II, campania lui Igor Dodon a încercat să mobilizeze alegătorii semănînd ură, teamă și zînzanie, o decizie pur și simplu iresponsabilă ținînd cont de conflictul înghețat cu Transnistria sau de tensiunile ocazionale cu Găgăuzia, încă neintegrată lingvistic, informațional și politic.

După alegeri, în Parlament, socialiștii au continuat aceeași tactică – au adoptat netransparent, fără consultări și avize legi privind statutul limbii ruse, privind autonomia găgăuză, privind retransmisiunea programelor rusești. Opoziția a criticat și a atacat unele din aceste legi pe motive de procedură, dar dezbaterea, odată pornită, oricum polarizează oamenii identitar și ideologic.

PSRM nu s-a limitat la tensiuni sociale, dar s-a asigurat că Maia Sandu va avea un început dificil de mandat și din punct de vedere financiar. Pe de o parte, au aprobat pentru 2021 un buget cu un deficit de 14 miliarde de lei, iar pe de altă parte, au sabotat semnarea acordului de finanțare cu FMI, care ar fi acoperit o parte din acest deficit. Cireașa de pe tort este însă anularea legii miliardului, prin care Guvernul se obligase să întoarcă Băncii Naționale împrumuturile de urgență acordate celor trei bănci fraudate în 2014. Pe lîngă faptul că Guvernul oricum va trebui să plătească acești bani Băncii Naționale, anularea legii riscă să afecteze cursul leului, rata inflației și încrederea instituțiilor financiare internaționale în Moldova.

Dacă prin stabilitate socialiștii înțeleg tensiuni sociale și probleme bugetare, atunci s-au descurcat de minune.

Sfîrșit

Pandemia și alegerile au scos la suprafață ce-i mai rău din mulți oameni, inclusiv politicieni. Chiar și într-o perioadă atît de grea, ei au continuat să mintă și să pună interesele personale sau de partid mai presus de toate, chiar și de sănătatea oamenilor. Iar noi, alături de alți colegi din presă, am continuat să le monitorizăm și să le demontăm minciunile și manipulările. Sperăm ca la sfîrșitul lui 2021 să avem un top mai scurt și mai plictisitor decît în acest an. Pînă atunci, sănătate!

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.