Aproape 44.000 persoane au fost infectate cu noul coronavirus de la începutul anului pînă pe data de 16 septembrie în Republica Moldova. 1159 dintre ei au decedat. Președintele Igor Dodon spune că situația e sub control și chiar a decorat-o pe Ministra Sănătății Viorica Dumbrăveanu cu Ordinul Republicii pentru modul în care a gestionat pandemia.

La nivel global, au fost confirmate aproape 30 milioane cazuri Covid-19 și aproape un milion de decese pînă acum. Totuși, în această mare de cifre, Moldova se află într-o poziție deosebită. Țara noastră e pe locul 3 la numărul de cazuri per capita în Europa, după San Marino și Andorra, ambele state cu populație sub 80.000.

Moldova e printre fruntașe și după numărul de decese pe cap de locuitor, fiind clasată pe locul 9 după San Marino, Belgia, Andorra, Spania, Regatul Unit, Italia, Suedia și Franța.

De ce au reușit unele țări să mențină numărul de cazuri de Covid-19 redus, pe cînd altele, ca Moldova, rămîn un focar de infecții?

Peștele de la cap se infectează

Deși Moldova e printre țările cu cele mai multe cazuri din Europa, politicile adoptate de autoritățile noastre nu sunt printre cele mai stricte.

O analiză a Școlii de Guvernare Blavatnik din cadrul Universității Oxford a oferit statului nostru un scor de 54 din 100 într-un „indice al severității”, care măsoară strictețea politicilor de restricționare a comportamentului cetățenilor pe timp de pandemie.

Țări ca Azerbaidjan, Irlanda, Georgia și Ucraina au implementat politici mai dure ca Moldova. De cealaltă parte, Belarus, Estonia și Lituania au avut printre cele mai relaxate restricții.

Trebuie de subliniat că indicele celor de la Oxford arată doar severitatea măsurilor anunțate de către autorități, nu și cît de eficient au fost implementate acestea.

Povara comorbidității noastre

Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS)[1], speranța de viață la naștere a copiilor din Moldova născuți în 2019 a fost de 70,9 ani. Pentru comparație, speranța de viață în Uniunea Europeană în 2018 a fost de 81 ani, cu 10 ani mai mult decît în Moldova. De fapt, conform cifrelor Our World in Data[2], Moldova are cea mai mică speranță de viață din Europa.

Deși o speranța de viață mică nu duce în sine la o rată mai mare de decese cauzate de coronavirus, aceasta reprezintă un bun indicator al stării generale de sănătate a unei populații.

Conform Ministerului Sănătății[5], 99% dintre cei care au murit ca urmare a unei molipsiri cu Covid-19 au avut cel puțin o comorbiditate, adică o boală de care sufereau pe lîngă Covid-19. Aproape trei pătrimi dintre decedați (73%) au avut două sau mai multe comorbidități.

Printre cele mai des întîlnite condiții asociate cu aceste decese sunt hipertensiunea, diabetul și bolile cardiovasculare. Moldova, alături de alte țări din Europa de Est, nu o duce bine la niciunul dintre aceste capitole.
Unul din trei bărbați adulți (33,6%) din Moldova are tensiune arterială ridicată[6], printre cele mai mari rate din Europa. În țările dezvoltate din vest, unul din cinci bărbați (20%) are aceeași condiție.

În 2017 în Moldova au fost înregistrate[7] circa 408,5 decese în urma bolilor cardiovasculare pentru fiecare 100.000 persoane, de 3,4 ori mai mult decît media în Europa de Vest.

Pe lîngă asta, Moldova are și una dintre cele mai înalte rate ale deceselor asociate cu obezitatea[8] – 15,8%, în comparație cu 9,6% în Europa de Vest.

Comorbiditățile și o stare de sănătate proastă explică rata ridicată de decese, dar nu și numărul înalt de infecții.

Brambura prin pandemie

Sunt mulți factori care contribuie la răspîndirea virusului – de la igiena proastă și densitatea înaltă a populației pînă la condițiile climaterice și, nu în ultimul rînd, purtatul măștilor și statul acasă.

Graficul de mai jos folosește date colectate de Google de la utilizatorii Android pentru a scoate la iveală diferențele de mobilitate între diferite țări.

Mai exact, cifrele arată cît de mult a crescut sau scăzut numărul de vizitatori în diferite locații — magazine, parcuri, locuri de muncă, etc — în primele două săptămîni de septembrie în comparație cu media 3 ianuarie-6 februarie.

Conform acestor date, moldovenii nu se sfiesc să meargă în localuri de comerț și agrement, supermarketuri și farmacii cu aceeași frecvență ca și pînă la pandemie.

În schimb, stăm mai rar în stațiile de transport public (cu 15,4% mai puțin) și la locul de muncă (-18,1%).

Unde petrecem mai mult timp însă e în parcuri, cu 34,4% mai multe vizite decît înainte de pandemie, cea mai mică creștere din Europa. Creșterea poate fi explicată de schimbările în temperatură.

Cea mai semnificativă diferență o vedem la statul acasă. Moldovenii au stat acasă cu 0,2% mai puțin la început de septembrie față de ianuarie-februarie. Alte țări din Europa de Est au petrecut și mai puțin timp acasă, pe cînd europenii din vest tind să iasă la plimbare mai rar.

Vine iarna

Europa de Vest e acum în toiul unui nou val de cazuri Covid-19. În Spania, de exemplu, o țară care a trecut deja printr-un prim val dificil, numărul cazurilor noi înregistrate a depășit deja 200 la un milion de locuitor pe zi, față de recordul precedent de 170 cazuri în martie. Franța, Austria, Cehia și România de asemenea înregistrează o creștere bruscă a numărului de cazuri noi.

„Va deveni mai dificil. Vom vedea mai multe decese în octombrie, noiembrie,” a atenționat[9] Hans Kluge, directorul oficiului european al Organizației Mondiale a Sănătății.

E greu de spus ce înseamnă asta pentru Moldova. Rezultatul redeschiderii școlilor, schimbarea temperaturii și acțiunile luate în continuare de autorități vor determina dacă numărul de infecții și cel de morți vor scădea sau vor crește.

Conform Ministerului Educației, Culturii și Cercetării[10], 187 elevi, 173 profesori și 40 alți angajați ai școlilor au fost testați pozitiv pentru Covid-19 în primele două săptămîni de septembrie. 4.958 elevi au fost plasați în regim de autoizolare.

Deși copiii nu manifestă simptome severe de Covid-19, diverse studii[11] au arătat că ei transmit virusul la fel de ușor ca adulții. Asta e o problemă în special în țări ca Moldova, unde mai mulți copii trăiesc[12] în aceeași locuință cu bunei sau alte rude în vîrstă.

Venirea toamnei nu va încetini răspîndirea virusului. Toți virușii, inclusiv alți coronaviruși, supraviețuiesc mai mult timp în aer rece, temperaturile de 4°C fiind ideale[13]. Pe lîngă asta, timpul rece va încuraja oamenii să stea mai mult în spații închise.

Fostul șef ANSP Nicolae Furtună declara anterior că este îngrijorat de venirea sezonului rece. „Este adevărat că la temperaturi joase lumea nu va fi în stradă, dar va încerca să se adăpostească, se vor umple mall-urile, market-urile, magazinele și oamenii o să umble gură cască prin magazine. În afară de coronavirus o să avem multe infecții gripale care vor complica mult situația epidemiologică privind COVID-19. Mie personal, ca epidemiolog, îmi este frică de acest cupaj – gripă și coronavirus”.[14]

Un model creat de cercetători de la MIT arată că numărul deceselor cauzate de Covid-19 în Moldova va rămîne stabil cel puțin pînă la sfîrșitul lunii octombrie.

Conform modelului, numărul deceselor urmează să crească cu aproape o treime în octombrie (31%), ceea ce înseamnă că numărul total va ajunge la 1.483.

Va urma?

Cînd vorbim despre coronavirus, nu există o comparație perfectă între două sau mai multe țări. Diferiți indicatori vor scoate la iveală diferite aspecte ale situației.

Spre exemplu, numărul cazurilor confirmate va varia mult în funcție de numărul testelor efectuate. În perioada 7-13 septembrie, 22,1% dintre teste efectuate în Moldova au dat rezultate pozitive, ceea ce sugerează că autoritățile nu testează suficienți oameni și multe cazuri ar putea rămîne ascunse în statistici. În Scoția, de exemplu, doar 0,5% dintre teste se întorc pozitive.

Alți factori, precum includerea testelor efectuate de clinici private în statistici, vor influența la rîndul lor cifrele pe care le comparăm.
Cu toate astea, e clar că Republica Moldova a eșuat în lupta cu coronavirusul. Doar două state ne întrec la numărul de cazuri: San Marino și Andorra, ambele mici și aproape în totalitate urbanizate.

Chiar și așa, autoritățile nu s-au grăbit să implementeze restricții dure de carantină, optînd în schimb pentru politici modeste. Ca rezultat, după ce moldovenii au stat nițel pe-acasă la începutul pandemiei, ei au revenit în plină forță pe străzile și în localurile țării.

Pentru o țară în care cetățenii au multe probleme de sănătate, iar sistemul medical nu poate face față pandemiei, asta înseamnă că numărul cazurilor de Covid-19 și cel al deceselor provocate de boală a rămas constant. În timp ce Europa de Vest intră în a doua fază a pandemiei, Republica Moldova nu a reușit să iasă nici din prima.

Deși autoritățile nu au reușit să reducă numărul de decese, ele nu pot nici măcar să-și justifice inacțiunile prin protejarea economiei.
Fără acțiuni concrete, numărul deceselor va continua să rămînă constant. Ba mai mult, redeschiderea școlilor, venirea toamnei și a alegerilor expun Moldova unor riscuri suplimentare.

Doar timpul ne va arăta dacă Moldova va reuși să mențină pandemia sub control sau dacă vom avea și noi un val secundar pe deasupra celui pe care îl avem acum.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.


  1. Durata medie a vieții în Republica Moldova în anul 2019, statistica.md ↩︎

  2. Life expectancy, ourworldindata.org
    Mai multe studii au arătat că numărul de decese cauzate de Covid-19 și speranța de viață sunt invers proporționale.[3][4] ↩︎

  3. Correlations between COVID-19 and burden of dementia: An ecological study and review of literature, ncbi.nlm.nih.gov ↩︎

  4. Worldwide differences in COVID-19-related mortality, scielo.br ↩︎

  5. Situația epidemiologică privind infecția COVID-19 07.09.2020, msmps.gov.md ↩︎

  6. Share of men with raised blood pressure, ourworldindata.org ↩︎

  7. Death rate from cardiovascular disease, 1990 to 2017, ourworldindata.org ↩︎

  8. Share of deaths attributed to obesity, 1990 to 2017, ourworldindata.org ↩︎

  9. Europe must prepare for jump in COVID-19 deaths in October, warns WHO, euronews.com ↩︎

  10. Situația pandemică de la începutul anului școlar, mecc.gov.md ↩︎

  11. Pediatric SARS-CoV-2: Clinical Presentation, Infectivity, and Immune Responses, jpeds.com ↩︎

  12. How Should Policy Responses to the COVID-19 Pandemic Differ in the Developing World?, nber.org ↩︎

  13. Coronavirus: How bad will winter really be?, bbc.com ↩︎

  14. Directorul ANSP susține că odată cu răcirea timpului situația epidemiologică privind Covid-19 se va complica: „Îmi este frică de cupajul dintre Covid-19 și gripă, va fi dificil pentru sistem”, zdg.md ↩︎