Viciul esențial

Igor Munteanu insistă pe anularea neîntîrziată a concesionării Aeroportului Chișinău, după ce comisia parlamentară de anchetă pe care o conduce ar fi găsit „fapte care au viciat esențial contractul” în 2013. Viciile cele mai importante țin de faptul cum au fost selectate companiile cîștigătoare și cum Avia Invest a ajuns în cele din urmă în off-shore. Faptul că autoritățile nu au reacționat din 2013 și pînă recent spune multe.

Referitor la preluarea proaspătă a concesionarului din off-shore de un alt off-shore, Munteanu o califică drept o încercare de a „intimida o țară întreagă”. Deputatul declară că transmiterea concesiunii unui bun al statului nu este validă fără acordul statului, iar „oricine va lua ceva din mîinile lui Șor devine complice al schemei sale criminale.”

Pomenit de bine în anunțul de ieri privind „finalizarea tranzacției”, ministrul Vadim Brînzan a spus că el și cu prim-ministra Maia Sandu s-au întîlnit într-adevăr cu Nat Rotschild pe 19 august, dar doar pentru a-l avertiza că afacerea Aeroportul face obiectul mai multor investigații. „Ulterior am comunicat acest lucru Consiliului Suprem de Securitate.” E adevărat că a mai fost o întîlnire între Brînzan și reprezentantul lui Rothschild pe 10 august. În tot cazul, Brînzan declară: „Au sărit peste capul nostru și în loc să achiziționeze Avia Invest direct au mers prin ușa din spate și au cumpărat compania cipriotă offshore care deține 95% din Avia Invest.” Nu era vorba că Aeroportul se vrea întors statului?

Sub presiune publică, Procuratura a deschis două dosare penale privind concesionarea Aeroportului, a anunțat azi Sandu. Iar Ministerul Justiției pregătește actele pentru a cere rezilierea contractului prin judecată. Și alte instituții lucrează pentru să „adune probe sigure care să demonstreze frauda.”

Numele nepronunțat

Comisia parlamentară care anchetează furtul miliardului a fost azi la Penitenciarul 13 să-l audieze pe Vlad Filat. Însă Alexandru Slusari, șeful comisiei, a fost dezamăgit de ce a auzit de la fostul premier. În primul rînd, deputații nu au primit răspuns la „principala întrebare”: cine a cumpărat totuși acțiunile BEM de la Veaceslav Platon în 2013? Potrivit lui Slusari, e clar că Ilan Șor nu avea banii, cînd toată lumea cu bani de împrumutat îl știa dator vîndut. În al doilea rînd, Filat a spus Comisiei că el s-a opus emisiei suplimentare la BEM și că nu știa de faptul că Șor va fi beneficiarul acesteia, ceea ce i se pare lui Slusari implauzibil. În versiunea lui Filat, de frauda bancară s-ar face vinovați Leancă, Candu, Lazăr și Drăguțanu.

Numele pronunțat

Tot Slusari a anunțat azi că Vlad Plahotniuc este cercetat penal de procurorii anticorupție pentru o „tranzacție dubioasă” cu Platon din 2011. Într-un răspuns oficial de la PA, se spune că circumstanțele cazului sunt preluate de la autoritățile române. După cum a explicat Slusari, Plahotniuc i-ar fi vîndut lui Platon acțiunile Victoriabank, în mod oficial, alături de acțiuni BEM și ASITO, pe sub masă, iar tranzacția ar fi trecut prin off-shore astfel încît fostul lider PD să poată evita plata impozitelor.

Planul puțin diferit

Guvernul a aprobat azi planul său de activitate pînă în iunie 2020. Planul conține 11 secțiuni, în care se regăsesc măsuri de la reformarea justiției și combaterea corupției, la relansarea relațiilor cu FMI și negocierea unei noi agende de asociere cu UE. În implementarea Planului, „noi o să evaluăm, o să angajăm, o să promovăm oamenii în funcție de performanțe și nu de culoarea politică”, a promis Maia Sandu.

Proiectul planului a fost criticat pentru că ar neglija prioritățile din Programul de Guvernare, adoptat în iunie, în special cele ce țin de reforma justiției și domeniului anticorupție: o lege pentru evaluarea extraordinară a tuturor procurorilor și judecătorilor, lichidarea CNA, crearea Curții specializate anticorupție, aducerea în sistem a specialiștilor străini. Potrivit criticilor, Guvernul nu a ținut cont nici de prevederile programului de guvernare și promisiunile electorale ce țin de politica energetică, transport și drumuri și de domeniul concurenței.

Apărătorii diasporei

Avocata Veronica Mihailov-Moraru a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției. După prezidențialele din 2016, cînd la numeroase secții de vot de peste hotare au existat cozi imense și/sau nu au ajuns buletine de vot, Mihailov-Moraru a reprezentat diaspora într-un proces de judecată împotriva statului.

Între timp, Biroul de Relații cu Diaspora are patru candidați la funcția de șef, inclusiv un fost viceministru al mediului, Dorin Dușciac, și soția fostului ministru de externe din Guvernul Filip, Corina Cojocaru. Dușciac mai este fondator și Președinte al Asociației pentru Integrarea Migranților din Paris, iar Cojocaru a fost „în diasporă” reprezentînd Moldova în Organizația Mondială a Comerțului, la Geneva. Ceilalți doi candidați sunt Tatiana Fondos, auditor la Cancelaria de Stat, și Rodica Jereghi, funcționară a Consiliului pentru Egalitate. Astăzi concurenții au trecut prin etapa finală a concursului, proba scrisă.

UPD: Guvernul a anunțat că niciunul dintre candidați nu a acumulat punctajul minim necesar, iar Cancelaria de Stat va anunța care sunt acțiunile următoare.

Limba noastră cea… mai cea

Publicistului și lingvistului Vlad Pohilă nu-i plac cei care spun că o sărbătoare dedicată limbii ar fi un fenomen basarabean. De-o pildă, spaniolii au una (pe 23 aprilie, de ziua morții lui Cervantes), la fel ca și finlandezii (tot în aprilie, pe data de 9). Mai mult, din 2013 și România sărbătorește Ziua Limbii Române, tot pe 31 august. Aici puteți vedea ce anume sărbătoresc pe 31 august politicienii din Moldova. Iar aici, Alexe Mateevici, autorul versurilor imnului țării noastre, răspunde la veșnica întrebare despre denumirea limbii noastre.