Sechestru buiestru

NR Investments Ltd, firma din off-shore a miliardarului Nat Rothschild, a anunțat că a finalizat achiziția Komaksavia Airport Invest Ltd, firma din off-shore-ul cipriot care deține 95% din Avia Invest. Vestea contrastează cu declarațiile de săptămîna trecută ale primei ministre și președintelui. Maia Sandu spunea că vînzarea firmei care operează Aeroportul Chișinău nu poate avea loc atît timp cît există un sechestru aplicat de procurori, iar Igor Dodon afirma că proprietarii au rămas aceiași și că orice tranzacționare a fost blocată. Șeful statului mai sugera că investitorul a fost convins că ar face o afacere proastă preluînd o concesiune pe care guvernarea o vrea reziliată.

Acum însă investitorul pare cît se poate de hotărît și chiar toarnă un pic de gaz pe foc, afirmînd că încheierea tranzacției a fost posibilă după ce s-a „lucrat intens” cu ministrul economiei Vadim Brînzan și „viitoarea” prim-ministră Maia Sandu. Guvernul a publicat o dezmințire, spunînd că nici Sandu, nici executivul nu au fost consultați anterior și au aflat despre tranzacție post-factum. La rîndul său, președintele Dodon a sugerat că, săptămîna trecută, „careva din instituțiile statului” au mers împotriva hotărîrii Consiliului Suprem de Securitate de a îngheța tranzacția. Șeful statului a promis investigații. Procurorul general interimar Dumitru Robu a spus că, din cîte cunoaște, sechestrul a rămas în vigoare.

După cum remarcă deputatul ACUM/PAS Dumitru Alaiba, niciun sechestru din Moldova nu putea opri o tranzacție efectuată în jurisdicții străine. Deputatul ACUM/PDA Igor Munteanu, președinte al comisiei parlamentare de anchetă privind concesionarea Aeroportului, a promis pe mîine o conferință de presă în care va vorbi despre „sabotarea” activității comisiei.

Șoimul geostrategic

Moldova va negocia un nou plan individual de acțiuni cu NATO, a anunțat prim-ministra Maia Sandu după întrevederea la Chișinău cu John Bolton, consilierul de la Casa Albă pe probleme de securitate. Planul, zice Sandu, ne va ajuta să ne consolidăm „capabilitățile” militare și sistemul de securitate pentru a putea face față amenințărilor, celor convenționale și celor hibride. „Moldova poate deveni un partener stabil, care nu doar consumă, dar și oferă securitate,” a declarat Sandu. La rîndul său, Bolton a zis: „Statele Unite susțin cu fermitate suveranitatea și independența Moldovei. E treaba cetățenilor Moldovei să-și decidă viitorul, nu a influențelor din afară.” Bolton a remarcat în special importanța securității cibernetice, a telecomunicațiilor și a sectorului energetic.

În cadrul unei întrevederi separate, președintele Dodon a „apreciat pozitiv” interesul SUA față de stabilirea unor contacte mai intense cu țara noastră, dar i-a amintit reprezentantului de la Casa Albă că cel puțin Președinția va promova relații pragmatice atît cu Vestul cît și cu Estul.

Într-un context mai larg, consilierul lui Donald Trump a declarat ieri la Kiev că SUA au un interes strategic la Marea Neagră. Bolton este cunoscut drept un adept al „liniei dure”, un „șoim”, care declara în 2012 că „Rusia este adversarul geostrategic numărul unu al Americii.”

Miliard cu țîrîita

În trimestrul doi, cele trei bănci din care s-a furat miliardul au întors 39 mln lei din creditul acordat de BNM și garantat de stat. După cum observă Newsmaker, suma e de 10 ori mai mică decît în primul trimestru al acestui an și de 3 ori mai mică decît în perioada similară a anului trecut. Din 2015, lichidatorii celor trei bănci falimentate au recuperat cam 2,3 mlrd lei din vînzarea bunurilor și rambursarea datoriilor, și 0 lei din miliardul furat. Statul are de recuperat 4.58 mlrd lei din peste 100 de cauze deja aflate pe rol în instanțele de judecată. Încă 4,32 mlrd ar putea proveni de la companii debitoare aflate în proces de insolvabilitate. Însă grosul tezaurului ce urmează a fi recuperat, cam 34 mlrd lei, zace ferecat după dosare penale aflate încă în gestiunea organelor de anchetă.

Fotoliul procurorului e gol!

La aproape trei săptămîni după ce a anunțat concursul de selectare a procurorului general, Consiliul Superior al Procurorilor spune că niciun dosar n-a fost depus încă. Dacă pînă la termenul limită din 9 septembrie nu vor apărea doritori, termenul va fi prelungit. Concursul a fost anunțat pe 9 august și a venit ca o surpriză pentru actuala guvernare care își propunea să reformeze instituția procuraturii, inclusiv CSP-ul, înainte de a alege un procuror-șef.

Atunci prim-ministra Maia Sandu spunea că decizia CSP este „o sfidare a așteptărilor tuturor cetățenilor” și se întreba dacă consiliul „va sluji pe corupți în continuare, așa cum l-a slujit pe Plahotniuc”. Șefa executivului promitea că reforma va trebui făcută din exterior. Ieri Guvernul împreună cu președintele Dodon a prezentat o strategie de reformare a justiției, care includea și „reformarea” CSP prin includerea a doi membri noi.

Citiți la acest subiect proaspătul nostru articol: Reforma Justiției: ce ni s-a promis și ce ni se oferă

Interesul în uzurpare

Între timp, pediștii se plîng că PG, sub conducerea interimarului Dumitru Robu, refuză să le dea copia ordonanței despre urmărirea penală în cazul uzurpării puterii de stat de către fosta guvernare în perioada 7-14 iulie 2019. Potrivit unui comunicat al partidului, PG a respins cererea democraților pentru că deputaţii petiționari nu și-au motivat interesul, și că urmărirea penală ar fi „pornită nu pe persoană concretă, dar pe fapt”, și că materialul ar fi confidenţial. Democrații zic că PG le-ar fi refuzat pentru că nu are probe, iar dosarul ar fi fost fabricat la comanda alianţei PSRM-ACUM pentru a-i intimida și hărțui. PDM spune că va continua, la rîndul său, să convingă procuratura că actualul regim e cel care a uzurpat.

Tot azi, s-a anunțat că mai mulți deputați au fost invitați să depună mărturii în dosarul uzurpării.