Habemus procuratorem!

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a ales joi seara pe Alexandr Stoianoglo în funcție de Procuror General. Candidatul ales de CSP va fi prezentat spre aprobare șefului statului.

Stoianoglo, fost procuror al Găgăuziei și ex-deputat PDM, este unul din cei 4 finaliști ai concursului de preselecție organizat de Ministerul Justiției. Concurs ce a declanșat prăbușirea alianței dintre PSRM și ACUM, după ce membrul juriului desemnat de PSRM, Petru Bobu, ar fi viciat procesul de preselecție a finaliștilor prin favorizarea anumitor candidați și defavorizarea altora. În faza de preselecție, Bobu i-a dat lui Stoianoglo 100 din 100 de puncte. Acum, Stoianoglo a acumulat un punctaj mediu de 74,22. Pe locul doi s-a situat Vladislav Gribincea (67,45), urma de Veaceslav Soltan (59,73) și Oleg Crîșmaru (55,74).

Spre deosebire de faza de preselecție, evaluarea celor patru candidați de CSP s-a efectuat după ușile închise. Ieri, ministrul justiției Fadei Nagacevschi a explicat că asta s-a făcut pentru a proteja viața privată a candidaților:

„Nu toate chestiunile trebuie să fie făcute transparente, [...] Chiar dacă noi evaluăm o persoană publică, există anumite limite pînă unde noi avem dreptul să intervenim în viața privată a cetățenilor.”

Mai mult, nici tabelele de punctaj nu vor fi publicate, lucru care alimentează suspiciunile că membrii CSP ar fi putut trișa (și ei) acordînd note disproporționate candidaților

Dar dacă găsesc?

Premierul Ion Chicu a acuzat-o pe predecesoarea sa că a creat restanțe salariale pentru mai mulți bugetari. „Urmare a unor super-specialiști care au echilibrat bugetul, așa cum se lăudau, țara a rămas fără salarii,” a declarat șeful executivului, promițînd să achite toate restanțele moștenite de la Guvernul Sandu.

În replică, Maia Sandu a afirmat că Ion Chicu minte „despre o problemă pe care tot el a creat-o pe timpul când era ministru de Finanțe al lui Plahotniuc.” Guvernul pe care l-a condus, spune Sandu, a găsit suplimentar 1 mlrd lei pentru salarii, astupînd o gaură creată de proiecte electorale neacoperite de pe timpul guvernului PDM. Fosta prim-ministră susține că ultima hotărîre pentru plata salariilor, în valoare totală de 363 mln lei, a fost aprobată pe 12 noiembrie, în ziua în care cabinetul ei a picat prin moțiune de cenzură. „Mă întreb de ce Chicu nu a repartizat aceste resurse încă? Îi ține pe oameni fără salarii ca să poată face acuzații false în adresa noastră?”

În fondul gol

Președintele fracțiunii ACUM/PDA Alexandru Slusari a declarat că pe agricultori îi așteaptă o situație dificilă. Asta pentru că Fondul de subvenționare a agriculturii pentru 2020 rămîne la nivelul anului 2017, adică 950 mln lei, iar chestiunea care agravează problema e că, din suma alocată, 615 mln lei reprezintă datoriile pentru subvențiile făgăduite în anul curent. O altă parte din suma totală reprezintă plăți cu destinație fixă, așa că pentru subvenții în anul viitor rămîn doar vreo 200 mln. Slusari zice că Fondul trebuie mărit cu cel puțin 1,5 mlrd lei dacă vrem să modernizăm agricultura. Potrivit lui Vadim Curmei, directorul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură, în ultima campanie de depunere a cererilor pentru subvenții, agricultorii au cerut 1,1 mlrd lei.

În replică, noul ministru al agriculturii Ion Perju s-a declarat uimit de faptul că Slusari vorbește despre problemă abia acum și nu a propus rectificări la Buget mai devreme. Perju a mai spus că statul acum nu-și permite un Fond de subvenționare mai mare, dar va căuta bani suplimentari și alte programe pentru a susține sectorul.

Una mie, una ție

Tot Alexandru Slusari afirmă că PSRM și PDM au împărțit între ele 8 din cele 11 comisii parlamentare permanente, iar partajarea va fi oficializată la ședința de vineri a Parlamentului. Citînd un proiect de hotărîre distribuit membrilor Biroului Permanent al Paralmentului, Slusari a dezvăluit pentru Agora următoarele rocade: Șeful comisiei control finanțe publice Vladimir Golovatiuc (PSRM) și șeful comisiei economiei, buget și finanțe Igor Munteanu (PDA) se vor schimba cu locurile; Alexandru Jizdan va prelua de la Chiril Moțpan șefia comisiei securitate națională; Vasile Bolea (PSRM) îl va înlocui pe Sergiu Litvinenco (PAS) la comisia juridică; Violeta Ivanov (PDM) va prezida comisia politică externă și integrare europeană în locul lui Iurie Reniță (PDA); iar în locul Violetei Ivanov, la comisia mediu și dezvoltare regională va veni Vadim Fotescu (PȘ). Slusari afirmă că și componențele comisiilor se vor schimba.

Prospectul Moscovei

Ala Nemerenco a criticat inițiativa legislativă a PSRM de introduce obligația ca prospectele tuturor medicamentelor să fie în „moldovenească” și rusă. Potrivit fostei ministre a sănătății, acest lucru ar putea duce la scumpirea unor medicamente și chiar la dispariția lor de pe piață. Moldova este o țară mică, explică Nemerenco, iar companiile farmaceutice n-au interes să producă partide dedicate, cu prospecte traduse. În prezent, o cincime din medicamentele de pe piața noastră sunt din partidele pregătite pentru România. Dacă proiectul trece, importatorii vor trebui să acopere costurile prospectelor noi. În cazul în care prospectele vor fi voluminoase, va trebui schimbat și ambalajul, care face parte din procesul de producție, cu toate consecințele birocratice și de standard. Nemerenco crede că unele medicamente, inclusiv cele pentru boli rare sau oncologice, care sunt astăzi acceptate cu prospectele în limbi străine, ar putea dispărea de pe piață. „Cât ține de obligativitatea utilizării limbii ruse în timpul consultației și comunicării cu pacientul vorbitor de rusă nici nu vreau să comentez.”

Compromis pentru protocol

Chișinăul a acceptat o „formulă de compromis” propusă de OSCE pentru ca părțile să poată în sfîrșit semna protocolul ultimei runde de negocieri în formatul 5+2, care s-a încheiat acum 7 săptămîni la Bratislava. Anunțul a fost făcut de vicepremierul pentru Reintegrare Alexandru Flenchea, care însă a evitat să dea detalii despre compromis. Potrivit vicepremierului, proiectul protocolului e definitivat, cu excepția unui articol privind „prioritățile din viitorul apropiat dintre Chișinău și Tiraspol.” Prioritățile formulate de Chișinău sunt: libertatea de circulație în zona de securitate, respectarea drepturilor omului, asigurarea activității școlilor cu predare în grafie latină, precum și unificarea standardelor fiscale și vamale. În formularea priorităților de partea cealaltă, Flenchea a spus că Tiraspolul a insistat pe „interesele corporative ale unui grup îngust de persoane.” Însă Franco Frattini, reprezentantul special al Președinției OSCE, a găsit o formulă de compromis, „care poate să concilieze părțile la subiectul tehnic” și pe care Chișinăul speră că o va accepta și Tiraspolul.

Altele, într-o frază

◾ Fără politică, nu-i caritate: fundația Edelweiss a lui Vlad Plahotniuc și-a suspendat activitatea, potrivit ZdG.

◾ De la 1 ianuarie, Jurnal de Chișinău nu va mai apărea deloc în chioșcuri, iar СП (unul din cele mai influente ziare din Bălți) va apărea doar online, din considerente economice, informează media-azi.

◾ Șeful Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi și-a depus demisia.

◾ Șeful interimar al Regiei Autosalubritate, Eugeniu Axentiev, spune că populația de cîini rămîne foarte mare în capitală, estimativ 20 de mii, iar Regia nu reușește să sterilizeze decît aproximativ 1 mie pe an; uneori muncitorii Regiei ridică patrupezii de pe o stradă ca să-i elibereze pe alta, din cauza lipsei de aziluri.