Mafia imobiliară, episodul 1

Vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari îi cere Procuraturii Generale și CNA să investigheze acțiunile funcționarilor care au dat în arendă „mafiei imobiliare” peste 10 hectare de teren agricol din suburbia capitalei, în februarie 2019, la 3 zile după alegeri. Beneficiarii s-au obligat să dezvolte acolo un complex agroindustrial, însă există suspiciuni că de fapt planul e să se construiască un hotel și o zonă de odihnă. Slusari spune că cele două firme care au obținut pămînturile au fost favorizate. Cel puțin una dintre ele, un offshore cipriot, l-ar fi avut în spate pe Vlad Plahotniuc. Mai mult, atribuirea loturilor s-a făcut prin hotărîre de Guvern și nu prin procedura standard, adică prin licitație organizată de Agenția Proprietăți Publice. Vicepreședintele Parlamentului a ținut să precizeze că hotărîrea de Guvern a fost contrasemnată de Ion Chicu, pe atunci ministrul al finanțelor și în prezent consilier prezidențial. Slusari îi recomandă Guvernului actual să anuleze hotărîrea adoptată de executivul precedent și roagă mass-media să monitorizeze situația pentru a se putea preveni începutul construcțiilor pe terenurile deja defrișate.

Mafia imobiliară, episodul 2

Pe frontul municipal, candidatul socialist Ion Ceban și-a amintit și el de „mafia imobiliară”. Mai exact, de acuzațiile pe care contracandidatul său, Andrei Năstase, le-a formulat în privința socialiștilor municipali. Anterior Năstase a pierdut un proces, cu prejudicii simbolice de 1 leu, pentru că n-a adus probe că socialiștii ar fi complici cu „mafia imobiliară.” Subiectul a fost pomenit la dezbaterea electorală de joia trecută, unde Năstase l-a înțepat pe Ceban cu riposta că „atîta costă onoarea și demnitatea” candidatului socialist – 1 leu. Azi Ceban îl cheamă pe rivalul său din nou în judecată, de data asta cerînd drept prejudicii 41 mii de euro, atît cît ar costa noua mașină a lui Năstase. Acesta din urmă a răspuns că va da în vileag presupusele ilegalități imediat ce va ajunge primar.

Vrei să fii miliardar

Tot azi, Năstase a promis să întoarcă municipalității toate terenurile și clădirile pierdute în mod dubios. Candidatul blocului ACUM și-a reiterat promisiunea să atragă pentru Chișinău 1 mlrd de euro din UE (echivalentul a cam 5 bugete municipale anuale). Cu acești bani, chișinăuienii vor avea de toate, conform proiectelor preluate din Europa și România – de la un un program de granturi pentru antreprenorii mici și mijlocii, la o infrastructură rutieră refăcută ce va reduce timpul de așteptare în trafic cu 50%, la tarife mai mici și multe altele. Apropo de tarife, Năstase a anunțat că a dat în judecată ANRE-ul pentru scumpirile „nejustificate” la electricitate din august. Tot Andrei Năstase mai vrea în Chișinău și unui sistem de echitate socială.

Echitate socială vrea și Ion Ceban. Acesta promite că alocațiile pentru căldură oferite chișinăuienilor cu venituri mai mici de 3 mii de lei vor crește de la 40% la 60% din costul facturii. Ceban promite înlesniri similare și pentru familiile tinere cu venituri lunare sub 5 mii de lei. „Niciun fel de anulare a compensațiilor la transportul public sau a oricăror altor compensații nu voi admite,” a adăugat candidatul.

Strigător la CEDO

Și fostul primar interimar Ruslan Codreanu caută dreptate, după ce a fost exclus din cursă. Acesta a anunțat că se va adresa la CEDO, promițînd să dea banii primiți drept despăgubire la o creșă. Codreanu e convins că va cîștiga, spunînd că toți experții în alegeri și observatorii au condamnat neînregistrarea sa și a altor independenți din cauza unor formalități minore și norme interpretabile.

O lună răcoroasă

Boris Golovin, fost deputat PDM și actual șef la Centrul de Medicină Prespitalicească (CNAMUP), schimbă arestul la domiciliu pe o lună în izolator, în „dosarul ambulanțelor”. Potrivit procurorului pe caz, măsura a fost solicitată întrucît Golovin ar putea influența martorii. Directorul CNAPUM e acuzat că a măsluit, împreună cu adjunctul său, o licitație pentru procurarea a 69 de ambulanțe anul trecut în favoarea unui agent economic, care nu era eligibil pentru concurs. Se mai bănuiește că cei doi i-au „iertat” agentului economic o penalitate de 2 mln de lei pentru livrarea întîrziată a ambulanțelor.

Mă rog de mă iartă

Un raport al Curții de Conturi arată că, anual, în zeci de cazuri (din cele înregistrate) deputații scapă de amenzi și alte sancțiuni rutiere. În 2017, aleșii poporului au scăpat basma curată în 89 de cazuri înregistrate de agenții constatatori, iar în 2018 – în 57 de cazuri. Și alte instituții de stat au primit indulgențe de la poliție. De exemplu, în 2017, colegii de la MAI au fost „iertați” în 17 cazuri, iar cei de la Inspectoratul General al Poliției – în 52 de cazuri.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.