Judecătorii de față cu reacțiunea

Adunarea Generală a Judecătorilor a început cu scîrț azi, după ce magistrații prezenți și-au dat seama că nu-s suficienți pentru cvorum. Potrivit unora din cei prezenți, judecătorii se tem să nu fie pedepsiți cu sancțiuni disciplinare și chiar dosare penale. Către amiază însă, au venit destui – 202 din totalul de 396 cîți există în sistemul judecătoresc – pentru ca Adunarea să fie declarată deliberativă. S-a prezentat un singur membru al CSM, Victor Micu, care și-a mustrat colegii din Consiliu pentru încercarea de a zădărnici ședința. Asta nu l-a salvat de demitere, întrucît Adunarea a votat revocarea mandatelor tuturor membrilor CSM, inclusiv ale celor supleanți.

Mai multe voci critice au afirmat anterior că prin asta se dorește blocarea funcției CSM de a retrage imunitatea judecătorilor în eventuale procese penale. În plus, ar putea fi să nu mai fie posibilă evaluarea externă a judecătorilor, așa cum a propus Ministerul Justiției.

În domiciliul tătălui

Domiciliul lui Petru Lucinschi a fost percheziționat la scurt timp după ce fostul președinte a fost audiat de PA în dosarul fraudei bancare. Numele lui Petru Lucinschi apare în raportul Kroll. El a declarat anterior că Ilan Șor (pe care îl știa de băiat bun, pentru că a prietenit cu părinții lui) i-a propus să cumpere 4,8% în Unibank cu 18,7 mln lei, bani împrumutați, inclusiv 4,8 mln direct de la Șor. Potrivit raportului Kroll, Lucinschi s-a împrumutat de la o firmă offshore conectată la o rețea de alte firme, care a dat împrumuturi unui grup de persoane apropiate lui Șor. Grupul este acuzat că a acționat concertat pentru a devaliza banca.

Într-un raport așteptat la mijlocul lui octombrie, Comisia parlamentară care investighează furtul miliardului promite nume noi din lista presupușilor beneficiari ai fraudei.

Promisiuni în aer

După ce luni statul a pus sechestru pe capitalul statutar al Air Moldova, conducerea companiei a venit în sfîrșit cu o reacție. Compania spune într-un comunicat că măsura afectează planurile de modernizare și ar putea afecta pasagerii, dar dă asigurări că deocamdată aceasta operează în regim normal. Tot din comunicat aflăm că statul s-ar fi obligat prin contract să verse peste 151 mln lei, dar nu a făcut-o. Acționarul majoritar, compania românească Blue Air, nu a comentat deocamdată sechestrul. În 2018, noii proprietari au plătit în buget doar 50 mln lei din valoarea nominală totală a contractului de privatizare, de ~1,2 mlrd lei. Restul reprezintă datoriile companiei, pe care noii proprietari au promis să le achite. Potrivit ultimelor informații, asta nu s-a întîmplat.

Judecata se amînă

Curtea de Apel din Paris a decis să suspende procesul legat de o decizie arbitrală în cauza Komstroy/Energoalians vs Moldova, care obligase guvernul moldovean să achite o presupusă datorie uriașă pentru livrări de energie de la sfîrșitul anilor 90. Procesul se suspendă pentru că guvernul a solicitat opinia Curții de Justiție a Uniunii Europene. Foarte pe scurt, Komstroy/Energoalians a afirmat în arbitrajul din 2013 că a efectuat o investiție în Moldova, protejată de Tratatul Cartei Energiei. Autoritățile RM nu recunosc datoria și penalitățile aferente (în total cam $50 mln), dar chiar dacă o datorie există, guvernul afirmă că aceasta nu poate fi considerată investiție în sensul Tratatului. Decizia instanței de la Paris va fi comunicată și în SUA, acolo unde firma a cîștigat recent o bătălie (nu și războiul).

Citiți mai multe la temă în articolul nostru Schema Energoalians: ce s-a întîmplat, cine e de vină și cît trebuie să plătească Moldova

Partidul Acțiune și Desolidarizare

PAS a declarat că se disociază de discursul președintelui Igor Dodon, acuzîndu-l de incoerență și inconsecvență în problema trupelor străine pe teritoriul RM. Șeful statului a afirmat ieri de la tribuna forului că necesitatea misiunii de menținere a păcii (care în prezent include și trupe ruse) va dispărea după reglementarea definitivă a conflictului transnistrean. Partidul prim-ministrei Maia Sandu sugerează că ar trebui să fie invers – mai întîi trupele rusești să se retragă, cu tot cu armament (președintele e de acord partea asta) și doar după asta să rezolvăm conflictul. „Retragerea imediată a trupelor Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova este [...] condiția sine qua non pentru soluționarea diferendului transnistrean.”

Și MAEIE a criticat prestația președintelui. Potrivit ministerului condus de Nicu Popescu, șeful statului n-a spus răspicat că Moldova vrea retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse. „Retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul țării noastre va constitui un act clar de respectare a neutralității,” pe care Dodon insistă atît de mult.

Dosarele Ț

Constantin Țuțu s-a pricopsit cu un mandat de arest pentru 30 de zile într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție. Fostul deputat PD e bănuit că a luat 20 de mii de euro de la familia unui bărbat aflat în arest în 2017, promițînd să obțină eliberarea sa. Deocamdată nu-i clar de ce dosarul e inițiat abia acum. Instanța i-a desemnat lui Țuțu un avocat din oficiu, care a confirmat că acesta nu se află în țară.

Tot azi, dar în Rusia, Țuțu a primit mandat de arest într-un dosar pe trafic de droguri. Totodată, același tribunal rus a fost nevoit să anuleze mandatul de arest pe numele fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, bănuit în același dosar ca și Țuțu. Treaba e că, potrivit legislației ruse, un mandat de arest în absență poate fi emis doar dacă suspectul e dat în căutare. Or acum se află că Interpol a refuzat să-l dea pe Plahotniuc în căutare internațională, din cauza substratului politic al dosarului.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.