Surprize, surprize

Potrivit unui sondaj CBS-AXA/Watchdog, 24,1% din respondenți nu știu pe cine să voteze la primăria capitalei, în timp ce favoriții cursei ar fi Andrei Năstase (ACUM) și Ion Ceban (PSRM) cu 18,9% și 13,6%, respectiv. Ei sunt urmați de liberalul Dorin Chirtoacă (8,2%) și independentul Ruslan Codreanu (5,9%), în timp ce alți candidați ar acumula sub 2% din sufragii. Deși sondajul îl clasează pe locul 3, fostul primar general are de înfruntat un anti-rating de 42%. De fapt, „nu avem niciun candidat la care ratingul este mai mare decât anti-ratingul,” a comentat Vasile Cantarji, expert CBS-AXA. Sondajul include și profilul votanților liderilor cursei, care simplificat arată așa: vorbitori de română cu studii superioare pentru Năstase; și vorbitori de rusă cu studii medii pentru Ceban.

Într-un alt sondaj publicat azi de Intellect Grup, Ceban (29%) și Năstase (18%) rămîn favoriții, însă pe locul 3 e clasat Octavian Țîcu (PUN), cu 6,2%. În mai anul trecut, Intellect Grup o plasa pe Silvia Radu pe primul loc, iar pe Năstase – pe trei.

Într-un gînd cu președintele

Candidatul socialist propune construirea unei șosele de centură în jurul Chișinăului, lungă de 62 de km și estimată la $200 mln, bani publici plus finanțare externă. Ceban spune că centura ar fi o soluție bună și din punct de vedere economic, și de mediu. În varianta optimistă, grandiosul proiect va fi gata în 3-5 ani, iar în cea pesimistă – în 5-7 ani. Ce noroc că, săptămîna trecută, președintele Igor Dodon s-a întîlnit cu miliardarul rus Igor Bukato, care s-a arătat interesat să implementeze un asemenea proiect. Președintele chiar a promis să inițieze negocieri oficiale în acest sens.

Verde pentru dezoffshorizare

Guvernul a avizat azi așa-numita Lege a deoffshorizării. „Inițiativa va duce la lichidarea multor scheme existente și nu va permite ca cineva să beneficieze de mecanisme obscure care ar duce la delapidarea averii statului”, argumentează autorii. Proiectul vizează nu doar companiile înregistrate în offshore, ci și companiile din Republica Moldova cu acționari din asemenea zone. Dacă legea trece, aceste categorii vor fi excluse de la procesele de privatizare, achiziții publice, concesionare și nu vor mai fi eligibile pentru parteneriate public-private.

Chinurile reformei

Consiliul Superior al Magistraturii (CSJ) a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție, împotrivindu-se organizării Adunării Generale a Judecătorilor. Aceasta ar urma să aibă loc poimîine, în vederea „resetării și reconfigurării” CSM. Asociația Judecătorilor a acuzat CSM că „a recurs deschis la intimidarea judecătorilor” la ședința sa de ieri, la care s-a discutat aprins pe marginea subiectului. Prim-ministra Maia Sandu nu pare încîntată de anunțata „resetare” a CSM. Ea a sugerat că în spatele acestor manevre stau influenții judecători de la CSJ, care încearcă să se opună reformei justiției. Pe de altă parte, președintele Igor Dodon a declarat că toate aceste procese trebuie să rămînă în afara politicului. „Totodată, evenimentele care derulează în segmentul justiției nu trebuie să urmărească scopul sabotării procesului de reformare.”

Apărarea lui Platon

Ion Crețu, avocatul lui Veaceslav Platon, a declarat că miliardul a fost furat de fostul lider PDM, prin intermediul lui Ilan Șor. „Ceea ce a furat Plahotniuc, i s-a incriminat lui Platon,” spune avocatul, proaspăt revenit în țară după o perioadă de pribegie. Crețu a ajuns la concluzia asta după ce a studiat jumătate din rulajele bancare implicate în furtul miliardului. „Este proba cea mai mare – rulajele. Dacă tu îl învinuiești pe Platon, fii bun și prezintă rulajele la dosar. Dar rulajul nu este prezentat la dosar.” Avocatul mai afirmă că instituții precum CNA nu puteau să nu știe despre scoaterea frauduloasă a banilor din bănci. Potrivit lui, numai de la Unibank au fost scoși $40 mln bani gheață. „Elementar, ei nu au audiat nici persoana responsabilă de la bancă care a eliberat așa sumă de bani.”

Justiția oarbă și norocul chior

Un fost funcționar din Parlament a fost obligat de instanță să achite ~6 mln lei prejudicii statului după ce, în 2010, a falsificat o lege. Potrivit procurorilor, deputații tocmai votaseră Legea Cazinourilor, iar înainte de a tipări textul, slujbașul a micșorat în jumătate taxa pentru o masă. În 2015, funcționarul a fost achitat de instanță, însă procurorii au insistat și, iată, au reușit acum să obțină recuperarea prejudiciilor (deși sentința mai poate fi atacată la CSJ). Însuși Andrei Conișescu se declară țap ispășitor în istoria asta, declarînd că textul mai întîi a fost semnat de autorul Legii, ministrul economiei Valeriu Lazăr, și șeful comisiei de profil, deputatul Veaceslav Ioniță. Potrivit lui, toți cei care au semnat știau de modificare. În orice caz, plata prejudiciilor e tot ce riscă fostul funcționar pentru falsificarea ditamai legii, din cauza unui „vid legislativ” și depășirii termenelor de prescripție.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.