Pe orbita gigantului gazos

Rusia a căzut de acord să ofere Moldovei gaz la preț redus, cu $173 mia de metri cubi, începînd de la 1 ianuarie. În prima sa vizită oficială, noul premier Ion Chicu s-a întîlnit la Moscova cu șeful Gazprom Alexei Miller, vicepremierul Dmitri Kozak și premierul Dmitri Medvedev, printre alți oficiali. Medvedev a declarat că s-au ratat multe oportunități în ultimii ani în relațiile moldo-ruse, Chicu fiind primul prim-ministru moldovean care vine la Moscova în ultimii 6 ani, dar acum el speră că acestea vor fi recuperate. Chicu a declarat că s-au acumulat multe probleme și speră la impulsionarea relațiilor în domeniile economic, comercial, cultural și altele.

Apropo de gaz, Chicu discutat cu Miller despre căi alternative de livrare, inclusiv prin România și Bulgaria. Buba e că, potrivit autorităților ucrainene, Rusia nu se grăbește să semneze contractul de tranzit al gazului prin Ucraina. Newsmaker îl citează pe Serghei Makogon, șeful sistemului ucrainean de transport al gazelor, care afirmă că Rusia pompează acum la greu gaz în rezervoarele sale din Europa, ca mai apoi să creeze deficit în regiune și să mărească prețurile.

Între timp, Curtea de Arbitraj Comercial din Rusia a acceptat o nouă pretenție a Gazpromului față de Moldovagaz privind o datorie de ~$330 mln, pentru gaze livrate în 2016. În mare parte e vorba de gaz consumat de Transnistria. Deși Gazprom înaintează astfel de pretenții anual, în scopuri financiar-contabile, experții spun că datoria ar putea fi folosită ca instrument de presiune.

Centura în jurul Chișinăului

Premierul Chicu s-a mai întors din Rusia și cu promisiunea unei linii de credit de $500 mln pentru proiecte investiționale. Anterior, președintele Dodon a menționat că ar vrea să construiască împreună cu rușii o șosea de centură în jurul Chișinăului. Ar putea fi însă și surse alternative, sau complementare. Azi Dodon a anunțat că s-a întîlnit cu președintele companiei China Hyway Group, dispus să investească. Președintele a declarat că, din martie, Moldova se va transforma „într-un adevărat șantier de construcție” și că toate investițiile sunt bune, indiferent din ce țară vin. Nu toți debitorii chinezilor sunt însă bucuroși acum de investiții. Citiți mai multe într-un articol de-al nostru mai vechi (citiți-l pe tot sau treceți direct la subtitlul „Credite chinezești pentru lumea a treia”)

Costul turco-reparației

Deși lucrările s-au încheiat demult, clădirea renovată a Președinției nu a fost dată oficial în exploatare. Din cauza asta, Curtea de Conturi (CdC) nu poate verifica cum au fost cheltuiți cei €8,9 mln indicați în devizul de cheltuieli. E adevărat că banii au fost oferiți de Turcia și tot autoritățile turcești au selectat antreprenorul. Așa că, șeful CdC Marian Lupu crede că de verificare trebuie să se ocupe instituția omoloagă de la Ankara.

Președinția renovată a fost inaugurată împreună cu președintele Turciei, în timpul vizitei sale la Chișinău în octombrie anul trecut. Cu o lună înainte de asta, 7 profesori turci au fost declarați indezirabili în Moldova (dar dezirabili de regimul Erdogan). Ieri, șeful comisiei securitate din Parlament, Chiril Moțpan, a declarat că a depus un demers pentru a afla dacă președintele Dodon a fost implicat în vreun fel, deși tinde să creadă că interesul principal a fost al lui Plahotniuc. Curios, după audierile de astă-vară din comisia pe care o prezidează, Moțpan spunea că Dodon nu figurează în materialele legate de caz: „Mai degrabă a fost altceva.”

Judecătorul aleatoriu

Curtea de Apel Chișinău urma să examineze azi recursul membrilor fostului Guvern Filip împotriva urmăririi penale pentru potențială uzurpare, în timpul dualității de putere din iunie. Procuratura Generală a emis un comunicat cu puțin timp înainte, în care a avertizat că în completul de trei judecători se regăsește Ghenadie Morozan, rudă prin afinitate a lui Vlad Plahotniuc. Tot Morozan a fost desemnat „aleatoriu” (ghilimele aparțin PG) în calitate de raportor pe caz. În cele din urmă, ședința a fost amînată. Acum urmează să fie aleși noi magistrați care să examineze recursul.

Tot azi, noul ministru al justiției Fadei Nagacevschi a evitat să răspundă reporterilor dacă ceea ce s-a întîmplat în iunie a fost o uzurpare.

CMC vs viceprimarii

Consiliul Municipal Chișinău a votat azi un singur viceprimar din cei patru propuși de primarul Ion Ceban. Activistul Victor Chironda, numit viceprimar pe planificare urbană, a fost susținut de 41 de consilieri din 44 prezenți. Ceilalți trei au luat toți cîte 25 de voturi, cu 1 mai puțin decît necesar. Inga Ionesii, ambasadoarea RM în Estonia care-și va încheia în curînd mandatul, a nemulțumit o parte din consilieri că a vorbit prin Skype, în loc să vină personal. Ea a mai fost acuzată de legături cu PDM. Ca de altfel și Angela Cutasevici, ex-secretara de stat care ar fi fost surprinsă făcînd campanie pentru democrați. În privința avocatului Ilie Ceban, consilierii DA și PAS au găsit că acesta nu înțelege bine competențele.

Altele, într-o frază

• Deputații Dinu Plîngău și Liviu Vovc (ACUM/PDA) vor o anchetă parlamentară pentru 7 aprilie, pentru că au rămas întrebări fără răspunsuri despre ce s-a întîmplat acum 10 ani.

• Alți doi deputați ACUM, Iurie Reniță (PDA) și Mihai Popșoi (PAS), s-au acuzat reciproc – primul pe al doilea, că ar sabota ședințele Comisiei politică externă, în cîrdășie cu socialiștii, în legătură cu dosarul Bahamas; iar Popșoi pe Reniță că „a slujit lui Plahotniuc” cînd era ambasador.

• Ion Postu și-a dat demisia din funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, săturat de „jocurile” diferitor grupări ale corpului judecătoresc, iar asta înseamnă că CSM se va întruni și mai greu (în ultima vreme, ședințele n-au cvorum, iar multe din deciziile sale sunt contestate).

• Înainte de demisie, Guvernul Sandu a redus semnificativ personalul quasi-oficiosului Moldpress, mai exact traducătorii și fotografii agenției, iar acum președintele Dodon îi cere premierului Chicu să corecteze nedreptatea.

• A fost reținut șeful Centrului de Medicină Legală, după ce mai devreme procurorii au deconspirat o schemă în care cel puțin 10 medici legiști luau mite grase pentru a falsifica certificatele de deces.

• 65 de cetățeni moldoveni au ajuns în Olanda într-un autobuz pentru a cere azil (al doilea astfel de caz într-o săptămînă), iar șoferul și însoțitorul au fost reținuți, fiind bănuiți de trafic de persoane.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.