Temei de curmei

Indignat de faptul că unii oameni puși în funcții publice de fosta guvernare nu „s-au lepădat de satana”, deputatul Sergiu Litvinenco (ACUM/PAS) intenționează să propună un proiect de lege care să prevadă temeiurile de revocare a conducerii autorităților publice autonome. Sunt vizate CNPF, Consiliul Concurenței, Consiliul Audiovizualului, Serviciul pentru Spălarea Banilor, ANRE, ANI și Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor. Statutul autonom al acestor instituții publice presupune că membrii nu pot fi destituiți cu una cu două, însă Litvinenco insistă că „inamovibilitatea nu înseamnă impunitate la toate fărădelegile pe care le comit.” Documentul prevede că șefii acestor instituții vor putea fi evaluați oricînd, de o comisie parlamentară sau vor fi evaluați anual, după prezentarea raportului de activitate. În august, Litvinenco a înregistrat două inițiative legislative care prevăd reducerea numărului de membri în Consiliul Audiovizualului și cel al Concurenței. Deputatul rămîne și azi la părerea că instituțiile nu-și fac treaba.

Amendament tactic

Tot azi, Guvernul a aprobat un proiect de modificare a legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, care schimbă regulile de alegere a noilor membri CSM. Una dintre noutăți e că pretendenții la funcția de membru vor putea să-și facă campanie. Însă conținutul amendamentului contează mai puțin acum. Pentru MJ, contează ca el să fie aprobat în Parlament cît mai repede. Vinerea viitoare magistrații care au participat la controversata Adunare din 27 septembrie plănuiesc să facă anume asta – să aleagă noi membri în Consiliu în locul celor demiși atunci. Membrii demiși n-au plecat nicăieri, pentru că socot decizia ilegală. Guvernul e de partea lor. Dacă Parlamentul nu reușește să adopte amendamentul, avertizează ministra justiției Olesea Manole, „s-ar putea să ne trezim și cu două CSM-uri.” Dacă îl adoptă, însă, Adunarea „nu poate fi convocată și organizată în condițiile legii vechi.”

Anularea urmărilor grave

CC a declarat neconstituțională utilizarea sintagmei „urmări grave” în mai multe prevederi ale Codului Penal. Sesizarea la Curtea Constituțională fusese depusă de avocații a mai multor magistrați acuzați de implicare în așa-zisul Laundromat, o schemă prin care s-au spălat cel puțin $22 mlrd. Avocații au invocat neclaritatea și imprevizibilitatea sintagmei „urmări grave”. Consecința practică a hotărîrii de acum e că respectivii judecători vor lua mai puțini ani în cazul în care vor fi găsiți vinovați. CC încă nu și-a publicat motivarea.

Spălarea pe mîini a finului

Andrian Candu declară că nu cunoaște despre implicarea fostului său șef de partid Vlad Plahotniuc în furtul miliardului. „Din cîte știu eu, nu”, a răspuns Candu la Politica Nataliei Morari. Fostul speaker a argumentat că frauda a avut loc pe vremea cînd Vlad Filat era prim-ministru, iar oamenii acestuia controlau Banca de Economii. „Unde a fost Plahotniuc în chestia asta?” Potrivit raportului final al Comisiei Slusari, Plahotniuc ar fi intrat în schemă prin cumpărarea de acțiuni de la bancherul Veaceslav Platon. Ulterior, el l-ar fi ajutat pe Ilan Șor să preia controlul asupra BEM.

Candu a mai sugerat că deputații PDM ar putea susține, sau chiar propune o inițiativă de anulare a legii care a pus în cîrca cetățenilor plata datoriilor pentru frauda bancară. Fostul speaker a spus că guvernarea precedentă a trebuit să adopte legea asta acum trei ani ca urmare a cerințelor impuse de FMI.

Găurile de la graniță

Apropo de Plahotniuc, șeful Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi are „toată certitudinea” și (tot el) „mai multe bănuieli rezonabile” că fostul lider PDM a fugit prin Ucraina via Transnistria, ajutat de relațiile bune cu Sheriff și fosta conducere ucraineană. Același lucru ar fi valabil și pentru Ilan Șor. Vasiloi intenționează să discute subiectul cu noul său omolog ucrainean, dar e sceptic că se mai poate demonstra ceva acum.

Anterior, se vehicula că cel puțin Șor cu familia ar fi părăsit Moldova prin Aeroportul Chișinău. Acolo ar fi existat mai multe „portițe” prin care puteau trece fără control bunuri și persoane. Azi procurorii au pornit dosar penal pe angajații poliției de frontieră de la Aeroport, care i-ar fi facilitat trecerea așa-zisului ministru de interne de la Tiraspol. Se bănuiește că, în perioada 2017-2019, Ruslan Mova și familia sa au putut trece granița evitînd formalitățile.

Picarea independenților

Observatorii electorali Promo-LEX consideră neîntemeiat, refuzul înregistrării unor concurenți electorali în campania care se încheie astăzi, cel mai elocvent în acest sens fiind cazul lui Ruslan Codreanu. Din 12 candidați picați de autorități, 10 se declarau independenți. Organizația scrie într-un raport de monitorizare că organele electorale și instanțele de judecată au aplicat eronat prevederile privind verificarea semnăturilor, care de alftel, sunt contradictorii. De exemplu, Regulamentului CEC privind listele de subscripție stabilește condiții mai dure comparativ cu normele Codului Electoral, iar observatorii de la Promo-LEX se miră de ce candidații invalidați nu au contestat acest lucru. Raportul mai constată că un număr impunător de candidați au fost înregistrați cu încălcarea prevederilor legale privind cota de gen.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.