Aventurile lui Vladimir și Constantin

Vlad Plahotniuc a început să-și pregătească evadarea la scurt timp după alegerile din februarie, potrivit unei investigații CIJM. Oligarhul împreună cu soția și cei doi fii au solicitat viză de investitor care le-ar permite să stea în SUA timp de 5 ani. În solicitarea pentru viză, familia a indicat că va locui la Miami, într-un apartament luxos închiriat în zona de coastă. Viza nu demonstrează neapărat că Plahotniuc s-a ascuns tot acest timp acolo sau numai acolo. De exemplu, CNA a confirmat că fostul lider democrat s-a aflat prin toamnă la Iași. Autoritățile române spun că Plahotniuc, alias Novak, nu mai e acolo, dar vor continua să-l caute. Și autoritățile britanice au comunicat același lucru.

În schimb, în România a fost reperat Constantin Țuțu, cercetat în Moldova pentru îmbogățire ilicită și trafic de influență, iar în Rusia pentru trafic de droguri, alături de Plahotniuc. Potrivit biroului român Interpol, fostul deputat democrat a intrat în România la sfîrșitul lui august, traversînd pe jos frontiera dinspre Ucraina. Țuțu deține și cetățenia română. Asta înseamnă că România nu-l va extrăda, însă autoritățile moldovene pot solicita executarea hotărîrilor penale sau transferul procedurilor penale. La fel, poliția română va efectua verificări la domiciliul lui Țuțu.

Revenind la Plahotniuc. Deși avea opțiunea să impună și sancțiuni economice, șeful diplomației americane Mike Pompeo s-a limitat doar la a-i declara pe Plahotniuci indezirabili în SUA. În pofida ultimelor evoluții, sediul central Interpol încă nu a acceptat demersul procurorilor moldoveni de a-l da pe oligarhul fugar în căutare internațională. Președintele Igor Dodon a declarat că aducerea lui Plahotniuc acasă în cătușe este o prioritate pentru guvernare. Mai mulți reprezentanți ai opoziției s-au arătat sceptici față de dorința președintelui de a-l revedea pe Plahotniuc în Moldova, sugerînd că acesta și-ar putea turna foștii parteneri politici.

D’ale justiției

În replică la acuzațiile cum că fostul judecător CSJ Oleg Sternioală ar intimida martorii în dosarul său și ar mitui oameni din Procuratura Generală pentru a crea probleme procurorului de caz, avocatul lui Sternioală are o altă istorie. Alexandr Tabarcea îl acuză pe procurorul Roman Statnîi de „scurgere controlată” în presă a unor „povești inventate”, „pentru a-și justifica numeroasele ilegalități comise de el în această cauză penală.” În special, avocatul spune că, sub pretextul evaluării imobilului, Statnîi, a efectuat cinci tentative neautorizate de cercetare a locuinței lui Sternioală. La rîndul său, Sternioală pledează nevinovat și spune că dosarul său e cusut cu ață albă, avînd drept scop real înlăturarea sa din sistemul judecătoresc.

Un alt magistrat, Mihai Murguleț, se plînge de intimidare. În iulie, tînărul judecător a semnalat mai multe abuzuri în sistemul judecătoresc și în consecință mai mulți magistrați au fost suspendați. De atunci, Murguleț a suferit năpaste peste năpaste – niște necunoscuți l-au bătut și i-au fracturat mîna, „vîntul” i-a spart geamul biroului, iar activitatea sa a fost supusă unui control, cu aparente devieri de procedură. CNA a cerut toate dosarele pe care le instrumentează, deși unele vizează angajați CNA. Murguleț cere implicarea Inspecției Judiciare.

În dosarul Morari, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că nu vrea să comenteze „prostiile” șefului suspendat al Procuraturii Anticorupție. Morari spunea că Stoianoglo execută o comandă a președintelui Dodon pentru a-l scoate din bucluc în legătură cu presupusa finanțare externă a PSRM. Stoianoglo afirmă că, la o adică, el nici măcar n-are numărul de telefon al lui Dodon, iar decizia de a-l reține și aresta pe Morari a aparținut exclusiv procurorului de caz. Stoianoglo a mai anunțat că în urma inspecției de la PA și PCCOCS ar putea urma demisii, fără a oferi detalii.

Tot în dosarul Morari, ZdG a aflat că urmărirea penală a fost inițiată în baza declarațiilor unui fost subaltern al șefului suspendat al PA. Acesta ar fi și nașul de cununie al șefului Procuraturii municipale, Ștefan Șatepfraț.

Oare cine?

Andrei Năstase și PDA fac apel către „toate forțele veritabil democratice reprezentative” să identifice un candidat comun, dar neafiliat politic, pentru prezidențialele de la sfîrșitul acestui an. „Pentru a reuși este nevoie stringentă de a ne consolida eforturile din nou [ca și pentru prezidențialele din 2016], dar nu în interesul unui singur partid,” a scris Năstase pe FB. În weekend, liderul PDA a declarat că formațiunea va înainta un candidat propriu dacă nu se va găsi unul comun apartinic. Sergiu Litvinenco, membru al biroului permanent al PAS, a replicat: „PAS va sprijini un candidat integru, luptător cu corupția și creditat cu cele mai mari șanse de cetățenii țării pentru a-l învinge pe Dodon.”

Nu-mi mulțumiți

Deși nu a spus reporterilor cum l-a abordat și dacă l-a abordat în general pe Recep Tayyip Erdoğan în privința profesorilor de la „Orizont”, așa cum a promis, președintele Dodon a ținut să repete că nu are nicio vină. Dacă președintele Turciei a mulțumit cuiva pentru extrădarea „teroriștilor güleniști”, mulțumirile au fost mai degrabă pentru guvernarea precedentă, nu lui personal, a sugerat Dodon. La întîlnirea din decembrie de la Ankara, Erdoğan a mai solicitat autorităților moldovene asistență în transferarea rețelei Orizont în subordinea unei organizații turcești pro-guvernamentale. Dodon le-a spus reporterilor de la Chișinău că liceele Orizont sunt private, iar proprietatea lor a fost transferată unei companii din România (ceea ce este adevărat), așa că guvernul nu se poate implica. Suntem curioși dacă a spus același lucru și la Ankara.

Altele, într-o frază

◾ La Consiliul Republican PSRM, soclialiștii au constatat „o situație istorică fără precedent în țară” în care președintele Dodon (într-o republică parlamentară) „a obținut posibilitatea să acționeze bazându-se pe sprijinul majorității parlamentare.”
◾ Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat convocarea în ședință ordinară a Adunării Generale a Judecătorilor pentru data de 13 martie.

◾ Vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari a cerut Procuraturii Generale și CNA să fie informat dacă există sau nu un dosar penal în privința încălcărilor legate de construcția Arenei Chișinău și dacă cele 70 de hectare de care a fost lipsită comuna Stăuceni au fost gajate sau regajate pentru profit.

◾ În 2020, partidele vor primi în total peste 38 mln lei în calitate de subvenții pentru rezultatele alegerilor (prezidențiale din 2016, parlamentare și locale din 2019): PSRM – peste 12 mln, PDM – 7,3 mln, PAS – 6,6 mln, PDA – 4,3 mln, PȘ – 2,8 mln lei, etc.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.