Un simplu diplomat

Iurie Leancă s-a arătat indignat că autoritățile ar fi scurs în presă informații cu caracter personal, dezvăluindu-i numărul de înmatriculare. Săptămîna trecută șeful Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi a declarat că anumiți foști demnitari încearcă să se folosească în continuare de pașapoarte diplomatice, sfidînd legea. Potrivit unei știri apărute zilele astea, fostul prim-ministru a încercat, pe 1 august pe la 1 noaptea, să scoată 50 de mii de euro bani gheață prin coridorul diplomatic al vămii Sculeni. „Sursele noastre susțin că în luna iulie curent fostul prim-ministru a trecut frontiera de stat de 6 ori”, scrie Cotidianul.

Drept răspuns, Leancă a publicat pe FB pașaportul său diplomatic (cu caractere personale) și a notat, pe bună dreptate, că legea permite și unor foști să dețină pașapoarte diplomatice. Cît despre bani, sunt „munciți onest” în perioada dinaintea intrării sale în politică, fiind declarați cum se cuvine. Așa că fostul prim-ministru promite că va da în judecată autoritățile și jurnaliștii respectivi, iar banii îi va da la săraci (evident despăgubirile morale, nu cele 50 de mii).

Firma garantează

Fostul premier Leancă este, între timp, numit de către Comisia Slusari printre demnitarii care ar trebui cercetați penal pentru „neglijență crasă în serviciu”. După ce s-a descoperit furtul miliardului, Guvernul a aprobat garanții de stat pentru un bailout inițial de 9,5 mlrd de lei acordat celor trei bănci problematice. Însă autoritățile au uitat să instituie imediat un regim de supraveghere la bănci și, potrivit lui Alexandru Slusari, s-au mai furat „sume colosale” din sistem. Garanțiile (care au ajuns să însumeze 13.3 mlrd) au fost ulterior transferate pe umerii cetățenilor, cu tot cu dobîndă. În lista Comisiei se mai regăsesc ex-guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu, fostul speaker Andrian Candu și fostul șef la Finanțe, Anatol Arapu.

Dobînda din mînecă

Apropo de dobînda la respectiva datorie de stat. Ministra finanțelor Natalia Gavriliță se gîndește la propunerea făcută recent de Veaceslav Negruță, și el fost șef la Finanțe, să se dea o lege care să anuleze dobînda. „Asta va fi o rezervă, un as în mînecă al Guvernului,” spunea Negruță. Gavriliță a scris pe FB: „Primul pas pe care îl putem face pentru a diminua povara pusă pe umerii cetățenilor este să încercăm să eliminăm dobânda plătită tot din buzunarul contribuabililor. În 2020 aceasta va constitui 613 milioane de lei.”

Dezacord despre acord?

Comitetul executiv al PSRM, întrunit astăzi, îi solicită fracțiunii parlamentare să semneze un acord cu deputații ACUM. Secretarul executiv al socialiștilor, Vlad Batrîncea, a spus că proiectul acordului va fi discutat miercurea viitoare la consiliul republican PSRM și ar putea fi semnat pînă la sfîrșitul săptămînii. PSRM și ACUM au semnat un acord provizoriu pe 8 iunie, angajîndu-se să dezoligarhizeze țara. Vicespeakerul Ion Ceban a spus că acordul provizoriu „a fost îndeplinit în mare parte”. Mai mult, în ultima vreme, socialiștii s-au arătat deranjați de „atacuri cu tentă geopolitică” din partea unor membri ACUM, declarînd că nu mai știu pe cîte voturi să conteze în parlament (între timp președintele Dodon promite concert „grandios” cu ocazia eliberării moldovenilor de către sovietici). Deputatul PAS Mihai Popșoi a dat de înțeles că noul acord va trebui să mai aștepte - mai sunt înțelegeri care n-au fost îndeplinite încă. „Asigurarea independenței justiției este obiectivul principal al Guvernului Maia Sandu, iată de ce este important să primim sprijinul total al părților în acest proces,” a răspuns Popșoi pe FB.

Clauza secretă

De ce nu poate fi făcut public contractul public-privat privind concesionare Gărilor Auto, întreabă ZdG? Pentru că e privat, răspunde noul șef al Agenției Proprietății Publice. Eugeniu Moraru face trimitere la clauza de confidențialitate din punctul 4 al contractului, care amenință cu plata despăgubirilor pe cel care va dezvălui taina. Concesionarul, o firmă numită „Gările Auto Moderne” a fost unicul participant la concurs, cîștigînd contractul de concesiune pe un termen de 25 de ani. Iată așa un contract public-privat.

Dar dacă găsesc?

Autoritatea Națională de Integritate a verificat declarațiile a aproape 400 de judecători. Drept rezultat, opt magistrați riscă amenzi pentru că au întîrziat cu depunerea, iar în cazul a șase judecători e nevoie de verificări adiționale. Cam atît pe azi.