Morile de vînt ale unui șef suspendat

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că dosarul împotriva lui Viorel Morari a și fost trimis în judecată, puțin peste o lună de la reținerea acestuia. Newsmaker a aflat că prima ședință de judecată în cazul șefului suspendat al Procuraturii Anticorupție va avea loc deja vineri. Anterior, magistrata desemnată aleatoriu să-l judece pe Morari s-a recuzat, invocînd o scuză subțirică, însă dosarul a fost acum preluat de o judecătoare relativ nou-venită de la Bălți.

Iată ce s-a întîmplat în versiunea procurorilor: la 26 dec. 2016, Plahotniuc i-a dat personal lui Morari o plîngere, în care oligarhul cerea tragerea la răspundere a lui Platon pentru că l-ar fi pîrît pe nedrept procurorilor din România. Morari nu s-a ocupat de plîngere imediat, cică a uitat, iar în martie l-a instruit pe un subaltern să pornească urmărirea penală cu o dată din urmă, prostindu-l pe procurorul general de atunci, Harunjen, să contrasemneze. Pe de altă parte, PA a calificat toate plîngerile lui Platon împotriva lui Plahotniuc drept false, fără să le verifice prea mult și fără a-l audia pe Plahotniuc măcar o dată. Stoianoglo constată că Morari a obstrucționat actul justiției, protejîndu-l sistematic pe oligarh și anturajul său, inclusiv Candu, Iaralov sau Andronachi, în schimbul protecției reciproce.

Mai mult, Morari s-a ales cu încă un dosar penal, de data asta pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani, în temeiul unei investigații jurnalistice mai vechi. E vorba de SRL-ul familiei Morari, specializat în comercializarea carburanților și producerea/vînzarea energiei eoliene. Procurorii spun că Morarii au investit în afacere, numită inspirat Irarom (Morari invers), mai mult decît le-ar permite veniturile oficiale, timp în care au reușit să-și mai cumpere 4 imobile în Chișinău și alte proprietăți. Morari, prin avocatul său, a negat toate acuzațiile.

Și-a găsit nașul

Un grup de activiști civici cer Parlamentului să introducă un moratoriu pe privatizări. Argumentul lor e că exponenții PSRM și PD au fost implicați în privatizări și concesionări dubioase în trecut și deci nu putem avea încrederea că asta nu se va repeta acum. Solicitarea experților vine în contextul intenției Guvernului de a privatiza compania Metalferos, care se presupune că în trecut a fost o sursă de bani clandestini pentru Plahotniuc & co. Acum, spun experții, privatizarea „are drept scop acoperirea fraudelor anterioare și transformarea monopolului de stat în unul privat.”

Jos nemulțumirile în masă!

Președintele Igor Dodon a cerut SIS-ului să fie cu ochii în pentru a nu admite „imixtiunile externe” în viitoarele alegeri prezidențiale. Însă nu hackerii ruși îl sperie pe președintele moldovean, ci ONG-urile locale. „Constatăm deja că s-au activizat unele forțe din afară, are loc finanțarea unor organizaţii neguvernamentale, încercări de manipulare a populației pentru a provoca nemulțumiri în masă.”

Tot pe frontul extern. După ce marți președintele a făcut din deget ambasadorilor că nu și-ar face bine treaba, miercuri Guvernul a rechemat 6 dintre ei. Pentru majoritatea din ei, a explicat premierul Ion Chicu, a expirat termenul misiunii. E și cazul lui Mihai Gribincea, de exemplu, care a fost numit ambasador în România în 2015. Victor Osipov și Denis Jelimalai, însă, sunt rechemați înainte de termen din Austria și, respectiv, China.

Priorități

Amnesty International cere autorităților moldovene să asigure în regim de urgență condiții optime de igienă în școli. Sau barem niște condiții minime, cum ar fi niște veceuri curate și sigure, care trebuie să fie „un drept, nu un privilegiu.” Statisticile spun că jumătate din școlile din țară nu au toalete conectate la canalizare, iar elevii acestora sunt nevoiți să meargă afară, de-i cald sau frig.

Între timp, președintele Dodon anunță că Arena Chișinău, unul din proiectele de suflet ale democraților, e practic gata, iar lansarea se așteaptă către 1 mai.

Mai puțin pentru mai mulți

PDA amenință Guvernul cu o moțiune de cenzură și îndeamnă partidele de opoziție să contribuie la organizarea unor proteste. Potrivit formațiunii, deși Parlamentul a votat în decembrie o lege care prevede indexarea cu 14-16% a pensiilor mai mici de minimul de existență, acum Guvernul ar planifica în secret o indexare de 3,5% de două ori pe an a tuturor pensiilor, inclusiv ale celor „mari.” „Nu este altceva decît renunțarea la sprijinul celor mai vulnerabile categorii a populației,” afirmă deputatul Alexandru Slusari. Premierul Chicu a evitat să comenteze. Anterior președintele Dodon a anunțat că de indexare va beneficia un număr mai mare de pensionari, fără a da detalii.

Pact contra agentului

PAS propune un pact de neagresiune celor din PDA, PLDM, PUN și Mișcarea Unirea, „având în vedere că atacurile reciproce între partidele proeuropene îl avantajează pe Igor Dodon” în alegerile prezidențiale. Documentul vorbește despre riscul federalizării în cazul în care Dodon, „agent de influență a Kremlinului,” va rămîne președinte. În versiunea actuală, pactul cere semnatarilor să se abțină de la critici și atacuri reciproce, „indiferent de motivele sau cauzele care le-au determinat.” Ce-i drept, definițiile a ceea ce reprezintă și ceea ce nu reprezintă „critici și atacuri” sunt cam vagi. Liderul PDA Andrei Năstase a comentat că Platforma n-are nevoie de un asemenea pact, întrucît formațiunea „nu a fost niciodată agresivă,” iar relațiile cu PAS sunt „normale, lucrative [sic].” La rîndul său, vicepreședintele PDA Alexandru Slusari interpretează intenția celor de la PAS de a avea un pact de neagresiune drept o renunțare din partea lor de a avea un candidat comun.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.