Premierul scenarist

Premierul Ion Chicu contează că Rusia și Ucraina se vor înțelege pînă la anul nou privind tranzitul de gaze, iar RM va continua să primească gazul așa cum l-a primit pînă acum. Dar pentru orice eventualitate, spune Chicu, există „cinci scenarii de rezervă.” Primul scenariu de rezervă care va fi activat este recepționarea gazului prin așa-numitul coridor transbalcanic. În plus, Guvernul a semnat cu BERD un împrumut de $50 mln (NM scria marți despre $90 mln), credit pe care nu-i musai să-l cheltuie, adică tot ca un plan de rezervă. Vadim Ceban, șeful MoldovaGaz, a dat asigurări că lucrările tehnice în interiorul țării pentru a putea primi gaz prin rute alternative fie au fost executate deja, fie vor fi terminate în viitorul cel mai apropiat. Același lucru e valabil și pentru înțelegerile contractuale.

Cu toate astea, rămîn întrebări privind disponibilitatea sau capacitatea țărilor vecine de a ne asigura cu gaz alternativ. Janez Kopac, director al secretariatului Comunității Energetice Europene, le-a spus deputaților din Comisia Economie că Moldova este țara cea mai vulnerabilă în eventualitatea sistării tranzitului prin Ucraina. Potrivit lui, România are niște probleme tehnice nerezolvate. Iar Ucraina ar fi bucuroasă să vîndă Moldovei ceva gaz din rezervele sale, numai că doar malului drept, nu și celui stîng (de livrările de electricitate ale căruia malul drept depinde în proporție de aproape 70%).

Cît privește așa-zisul „flux turcesc” via Bulgaria (erată: în verisiunea inițială am scris „cît privește culoarul transbalcanic”). Doar o săptămînă în urmă, președintele rus Vladimir Putin acuza Bulgaria de tergiversarea construcției segmentului bulgăresc al gazoductului TurkStream, care în condițiile actuale va fi finalizată nu mai degrabă de luna mai.

Deficit de încredere

Procuratura Generală nu va prezenta în Parlament raportul Procuraturii Anticorupție (PA) privind frauda bancară. Asta pentru că noul procuror general, Alexandr Stoianoglo, „nu are încredere” în Viorel Morari, șeful suspendat al PA, iar Raportul Kroll „nu poate fi pus în capul mesei ca probă.” Ruslan Popov, procurorul general adjunct, le-a comunicat deputaților din Comisia Securitate Națională că de dosarul fraudei bancare s-a ocupat un grup restrîns de procurori, inclusiv Viorel Morari și fosta sa adjunctă, Adriana Bețișor, iar dosarul ar fi ajuns abia marți pe masa procurorului general. PG a cerut o amînare de 30 de zile pentru a pregăti un nou raport. Deputații blocului ACUM au fost indignați de această nouă tergiversare și de faptul că noua conducere a PG nu acordă importanța cuvenită Raportului Kroll. Socialiștii și democrații din Comisie nu au obiectat față de amînare. Solicitat de ZdG, Viorel Morari spune că raportul neprezentat acum de PG deja a fost prezentat de Stoianoglo Consiliului Suprem de Securitate, iar atunci nu au existat obiecții față de activitatea PA.

Anterior, Morari a legat suspendarea sa de dosarele pe care le-a pornit recent, în special ancheta privind presupusa finanțare străină primită de PSRM. Miercuri seara, Morari a dezvăluit la „Cutia Neagră” că există și un dosar penal legat de acordarea garanțiilor de stat, în noiembrie 2014, celor trei bănci implicate în furtul miliardului (bailout-ul chipurile trebuia să le salveze de la faliment, dar băncile au fost și mai tare scurse de bani și apoi au falimentat oricum). Un alt dosar recent vizează proveniența banilor folosiți la concesionarea Aeroportului.

Mai amînați, măi

Șoferii a peste 300 de microbuze de pe rutele interurbane au blocat PMAN în semn de protest față de faptul că autoritățile tergiversează majorarea tarifelor de călătorie, pe care o cer de mai multa vreme. Au fost suspendate între 1000 și 1500 de curse pe parcursul zilei. Iată cum șoferii își descriu situația: „Cauciucurile se scumpesc, impozitele cresc, toate se scumpesc, dar prețurile de călătorie rămîn aceleași [de 12 ani]”, „Am un salariu de 2500 de lei și lucrez de la ora 06:00 dimineața și pînă la ora 10:00 seara.” Este a treia grevă organizată de transportatori, iar dacă problema nu va fi soluționată, protestele vor fi mai de amploare, au declarat organizatorii.

Transportatorii solicită majorarea tarifului de la 48 bani/km la 74 bani/km. Ministrul economiei și infrastructurii Anatolie Usatîi a zis că autoritățile sunt conștiente de faptul că problema e neglijată de mai mulți ani, dar a mustrat transportatorii pentru „maniera ultimativă”, sugerînd că aceștia trebuie să promită servicii mai calitative și mai sigure în schimb. „Astăzi rata de credit la bancă este mai mare decît profitul nostru. Finanțarea este dintr-o singură sursă: de la pasager. Statul nu ne dă nimic. Din contra, ne ia tot ce poate”, a spus Oleg Alexa, președintele patronatelor transportatorilor auto.

Doi activiști și un ex-ministru

Gheorghe Petic, activistul PDA condamnat, eliberat și iarăși reacuzat pe un caz de viol, a aflat că poliția i-a intentat recent un alt dosar penal, al 11 la număr. Deocamdată nu e clar ce i se impută de această dată.

Mai aflăm că ditamai Curtea Supremă de Justiție a trimis la rejudecare cauza penală împotriva unui alt activist. Andrei Donică, care a ajuns între timp primar al comunei Condrița din mun. Chișinău, și-a cîștigat faima – și condamnarea la un an cu suspendare – după ce, în septembrie 2016, a turnat o căldare de lapte peste Octavian Armașu, pe atunci ministru al finanțelor, în semn de protest. În iunie curent, Curtea de Apel a hotărît că dușul cu lapte e mai degrabă o contravenție decît o infracțiune penală și l-a lăsat pe activist în pace. Însă procurorul Vladislav Harti a avut o altă părere și în consecință CSJ îl vrea pe „huligan” din nou pe banca acuzaților.

Aceeași CSJ a anulat pedeapsa de 3½ ani cu executare aplicată fostului ministru al transportului Iurie Chirinciuc, restabilind pedeapsa mai blîndă, de 16 luni cu suspendare, emisă de instanța de fond. Asta deși nici fostul ministru, nici complicele său barem nu s-au prezentat în sala de judecată. Chirinciuc, condamnat pentru mișmașuri în proiecte de reabilitare a drumurilor, rămîne a fi dat în căutare.

Altele, într-o frază

◾ Fracțiunea PDA propune reducerea bugetului Președinției de la 35 mln lei cît a solicitat pentru anul viitor pînă la 17 mln, cum a fost în 2016, pentru că președintelui nu i s-au adăugat competențe (cel puțin nu la nivel legislativ), iar diferența să fie direcționată în Fondul susținerii populației.

◾ Guvernul a hotărît că directorii a șapte instituții publice – inclusiv Agenția de Servicii Publice , Fondul de Investiții Sociale și agenția de presă Moldpres – să nu mai fie selectați prin concurs, ci numiți de Cancelaria de Stat, lucru care îi face pe reprezentanții opoziției să creadă că funcțiile vor fi distribuite pe criterii politice.

◾ Tot Guvernul l-a numit pe Stanislav Vîjga, directorul postului afiliat socialiștilor Accent TV/Primul în Moldova, în calitate de șef al telecompaniei interstatale MIR.

◾ Numărul angajaților Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale aproape că se va dubla în anul viitor, de la 18 pînă la 35, potrivit unui proiect aprobat de Guvern.

◾ Curtea de Apel a respins solicitarea membrilor Cabinetului Filip de a înceta urmărirea penală privind presupusa uzurpare a puterii din iunie.

CNA a rugat Interpolul, dar și autoritățile române, americane și britanice, să-l caute pe oligarhul Vlad Plahotniuc și după numele Vladislav Novak și să-l extrădeze cînd și dacă-l prind.

Proiectul bugetului mun. Chișinău pentru 2020 prevede venituri de 4,3 mlrd și cheltuieli de 4,6 mlrd lei, ambele un pic în creștere; municipalitatea planifică să aloce 341 mln lei RTEC și PUA și să cheltuie 1,5 mln lei pentru implementarea tichetării electronice.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.