Ex-men vs audierile

Fostul prim-ministru Pavel Filip nu s-a prezentat azi pentru audieri în comisia de anchetă parlamentară pe marginea privatizării Air Moldova, alegînd să meargă în schimb la inaugurarea unei cantine școlare în circumscripția sa. A venit însă Chiril Gaburici, și el ex-premier, care și-a confirmat poziția că transportatorul național trebuia privatizat, pentru că statul nu se pricepe la afaceri. Totodată, Gaburici a fost pus în dificultate de întrebarea de ce nu au fost efectuat un audit înainte de privatizare, așa cum prevede legea. Un alt demnitar audiat azi, fostul secretar de stat la MJ Nicolae Eșanu, a recunoscut că „nu a fost posibil” ca investitorul să fie obligat prin contract să întoarcă datoriile companiei.

Nu s-au prezentat la audieri nici directorii celor două companii care au privatizat Air Moldova, Igor Munteanu, șeful comisiei, spune că aceștia ar putea fi aduși forțat. Anterior Munteanu a afirmat că investitorii nu au achitat datoriile companiei în sumă de 1,3 mlrd lei, așa cum au promis, și nu au restituit statului cele 40 mln lei acordate ca ajutor de stat înainte de privatizare.

La audierile privind concesionarea Gărilor Auto, fostul ministru al economiei Octavian Calmîc a declarat că nu a fost invitat la nicio ședință la care s-a discutat tranzacția, recunoscînd că „modul în care s-a desfașurat [concursul] nu a fost întocmai transparent.”

Ceva mai mult de-un an

Pregătirile pentru lichidarea munițiilor de la Cobasna vor dura „ceva mai mult de un an”, a promis ministrul rus de externe Serghei Lavrov omologului său moldovean Nicu Popescu, aflat în vizită la Moscova. Lavrov a mai dat de înțeles că atunci cînd negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean se desfășoară „constructiv”, impedimente nu apar, Ministrul rus a amintit în context de perioada anilor 2002-2003, cînd evacuarea munițiilor a fost blocată – zice el, de Tiraspol – după respingerea memorandumului Kozak. Lavrov a mai sugerat că Rusia e gata să dezvolte relațiile bilaterale în toate domeniile, inclusiv în dosarul transnistrean, atît timp cît RM își va păstra „statalitatea” și statutul de neutralitate. Popescu a declarat că autoritățile de la Chișinău salută inițiativa lichidării munițiilor și solicită implicarea OSCE pentru a garanta transparența procesului (Misiunea OSCE la Chișinău a confirmat disponibilitatea). Ministrul moldovean a mai subliniat că RM insistă pe evacuarea trupelor rusești de pe teritoriul său. Totodată, Popescu a spus că vizita sa reprezintă un început în normalizarea relațiilor moldo-ruse.

Curaj, moldoveni

Moneyval, organismul Consiliului Europei specializat în controlul activităților de spălare de bani, îndemnă R. Moldova să-și sporească eficacitatea confiscării veniturilor ilegale. Într-un raport publicat azi, Moneyval spune că autoritățile moldovene au declarat confiscarea averilor dobîndite ilegal drept un obiectiv prioritar și chiar au implementat mai multe măsuri în acest sens. Cu toate acestea, „statisticile privind numărul și valoarea activelor confiscate rămîn scăzute și nu par să corespundă cu amploarea criminalității generatoare de bani în țară.” În baza ultimelor evaluări, Moneyval a decis să aplice procedura de monitorizare sporită.

Miroase-a gaz

Un raport publicat de comunitatea Watchdog constată că „fraudele masive” la Moldovagaz au început acum 20 de ani. Potrivit expertului Sergiu Tofilat, cele mai grave încălcări au fost comise la privatizarea rețelelor de transport în anul 1995 și a gazoductelor de distribuție în anul 1998, cînd Gazprom a profitat de niște autorități hiper-corupte pentru a prelua activele cu bănuți.

Deși Moldovagaz deține monopolul în sectorul gazelor, întreprinderea este în situație de faliment, adică datoriile depășesc de cîteva ori valoarea patrimoniului. Principala cauză, susține Tofilat, este schema contractuală prin care furnizorul din Republica Moldova livrează gaze în regiunea transnistreană fără ca acest gaz să fie achitat. Drept rezultat, Moldovagaz continuă să acumuleze datorii enorme față de concernul Gazprom, care astăzi depășesc suma de $7mlrd. Mai mult, potrivit raportului, administrarea defectuoasă a Moldovagaz a dus la creșterea neîntemeiată a cheltuielilor și delapidarea patrimoniului întreprinderii.

Doctorul de noapte

Deja din octombrie, doctorii și personalul medical care fac ture de noapte vor primi salarii mai mari, iar durata unei gărzi va fi redusă la opt ore. Majorarea va genera cheltuieli de 339 de milioane de lei anual. Potrivit guvernului, banii au fost deja identificați și vor fi alocați din fondurile obligatorii de asistență medicală. Agora scrie că în prezent medicii din Moldova lucrează în gărzi care pot dura între 24 și 72 de ore.

Calea Orheiului

Ilan Șor l-a prezentat azi, de la distanță, pe Valeri Klimenko în calitate de candidat al partidului său pentru primăria capitalei. Klimenko este cel care, în octombrie 2016, i-a cedat lui Șor șefia partidului „Ravnopravie” (ulterior redenumit în Partidul Șor), după ce partidul l-a ajutat pe controversatul om de afaceri să ajungă primar la Orhei în 2015. În cazul în care va fi ales, Klimenko spune că va transforma Chișinăul după modelul orașului Orhei. „Nu mai există orașe ca Orheiul în privința amenajării, curățeniei. Dacă am compara Chișinăul cu Orheiul, ar ieși în detrimentul capitalei.” La localele din 2015, Klimenko a luat 0,09%. La scrutinul din 2018, PȘ a mizat pe altcineva.

Fleurs du Mâl

Chemat la Guvern pentru explicații, șeful Apă-Canal Chișinău Valeriu Meșca a spus că sursa mirosului nu e Stația de epurare, ci nămolul provenit din deșeurile menajere care e depozitat în 7 lacuri cu o suprafață totală de 3,2 ha. Meșca spune că mirosul se răspîndește cînd e vînt sau după deversări masive, adăugînd: „Nu e problema noastră, e a Primăriei.” Soluția, identificată împreună cu „Spații Verzi”, e ca nămolul să se amestece cu frunze pentru a face compost.

O altă cauză menționată de Meșca e că au pierit microorganismele din așa-zisul „nămol activ” (un fel de floră bacteriană a Stației de epurare, care funcționează ca un filtru biologic). Această ultimă versiune e confirmată de Iuliana Cantaragiu, secretară de stat pe probleme de mediu, care se întreabă cum Apă-Canal a admis așa ceva și de ce n-a făcut nimic pentru a restabili „nămolul activ”, deși primele simptome ale problemei au apărut încă în iulie. Creșterea unei noi culturi de microorganisme de epurare ar necesita o lună jumate-două.

Cert e că problema mirosului urît și, în general, a tratării apelor în Chișinău e una complexă. Anterior s-a dat vina pe întreprinderile care nu respectă normele ecologice la deversare. Fostul primar Dorin Chirtoacă a spus că de vină ar fi administrația Apă-Canal, care a scos o parte din nămol din geotuburile sale și l-a pus la uscat în aer liber. Chimistul Viktor Kovaliov a afirmat că de vină sunt chiar geotuburile, unde pe timp de vară nămolul intră în putrefacție.

Unde arunc asta?

Șapte din zece chișinăuieni obișnuiesc să sorteze gunoiul, potrivit datelor Direcției Locativ-Comunale. Mai exact, 24% sortează tot gunoiul, iar 48% – îl sortează „parțial”, adică „doar sticle sau unele cutii” (deci, dacă păstrez două cutii de carton ca să pun ceva în debara, se cheamă că am „sortat”?). Campioni la sortare sunt cei din Rîșcani și Botanica, iar cel mai slab la acest capitol stă Ciocana, unde 51% sortează gunoiul (inclusiv „parțial”), iar 49% – deloc. Curios, procentajul chișinăuienilor care sortează crește pe măsură ce le crește venitul, dar scade la loc la cei care cîștigă peste 15 mii de lei lunar.

Schema Energoalians

Partidul Democrat a speriat alaltăieri lumea anunțînd că Moldova va fi obligată să plătească un miliard de lei unei firme a oligarhului întemnițat Veaceslav Platon. De vină ar fi, evident, guvernarea ACUM-PSRM, care plănuiește să-l elibereze pe afacerist. Ministra Justiției Olesea Stamate a spus că Moldova încă nu trebuie să plătească nimic. Care e adevărul? Citiți în articolul nostru proaspăt: „Schema Energoalians: ce s-a întîmplat, cine e de vină și cît trebuie să plătească Moldova”

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.