Inamovibilul suspendat

Șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari nu a reușit să conteste în prima instanță suspendarea sa din funcție, dispusă luni de procurorul general Alexandr Stoianoglo.

Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Morari argumentează că este inamovibil pe durata mandatului său de 5 ani. „Nu poate să vină cineva să mă scoată din funcție atunci cînd vrea.” Procurorul-șef de la PA era hotărît să nu-i lase cu inspecția pe trimișii lui Stoianoglo pînă la examinarea contestației sale în instanță. Acum, că a fost respins, Morari intenționează să se adreseze la Curtea de Apel. Morari crede că e presat pentru că PA a repornit ancheta privind presupusa finanțare din Rusia a PSRM. Mai mult, șeful PA a pomenit, fără a da detalii, despre o nouă investigație care vizează deputați din actualul Parlament.

CSS zice că nu-i

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că numele beneficiarilor finali ai fraudei bancare rămîn necunoscute și nu există nicio listă. Asta deși în octombrie comisia parlamentară de anchetă specializată a numit grupările Plahotniuc, Șor și Filat ca fiind principalii beneficiari. „Eu înainte am văzut din presă că avem rapoartele Kroll 1 și Kroll 2. Am crezut că în aceste rapoarte avem ceva concret. Dar, după ședința Consiliului Superior de Securitate, am înțeles că în acest raport nu se spune nimic despre beneficiarii furtului miliardului,” spune Stoianoglo. Deputatul Alexandru Slusari, care a condus comisia de anchetă, are cîteva versiuni despre declarația procurorului-șef: fie Stoianoglo a citit raportul Kroll II, dar fără anexele secretizate (Confidential Working Papers Part I și Part II), fie nu l-a citit deloc, fie minte.

Tot la subiectul fraudei bancare, deputatul Chiril Moțpan a publicat un raport solicitat de comisia de anchetă de la Procuratura Generală. Fostul procuror-șef interimar Dumitru Robu răspunde, telegrafic, ce măsuri s-au efectuat. Vlad Plahotniuc e numit drept unul din beneficiarii finali. Raportul însă nu răspunde la întrebarea de ce ancheta a fost tergiversată în ultimii ani.

Decît o opinie

Comisia de la Veneția a emis un aviz în legătură cu modificările din septembrie la Legea Procuraturii. Instituția spune, între altele, că un organ extern cu rol de verificare a integrității și competenței candidaților (de exemplu, o comisie de preselecție) nu subminează esențial atribuțiile constituționale ale Consiliului Superior al Procurorilor. Olesea Stamate, fosta ministră a justiției, susține că avizul „desființează” argumentele celor care declarau că amendamentele din septembrie sunt neconstituționale și neconforme cu practicile europene. Stamate sugerează că legea pentru care Guvernul Sandu și-a asumat răspunderea în noiembrie propunea un mecanism similar de preselecție și deci guvernul a fost picat pe nedrept.

Garantat sută la sută

Newsmaker a aflat că împrumutul de $90 mln solicitat de la BERD pentru procurarea gazului în caz de urgență vor fi asigurate cu garanții de stat. BERD va vira banii direct Naftogaz-ului ucrainean, iar dacă timp de un an Moldova nu va reuși să achite creditul, garanțiile de stat se vor transforma în datorie de stat. Expertul în energetică Victor Parlicov spune că riscul e mare, întrucît obligația de a întoarce datoria o vor avea compania de stat Energocom și cea cu capital de stat MoldovaGaz. Riscul, potrivit lui Parlicov, constă în faptul că doar MoldovaGaz percepe plăți de la consumatori. MoldovaGaz ar putea să nu-i dea companiei Energocom niciun ban, pentru că Gazprom ar putea reține de la prima plățile în contul datoriei istorice. Ministrul economiei Anatol Usatîi a respins existența unor astfel de riscuri, calificîndu-le drept zvonuri și interpretări eronate.

Între timp, deși Ucraina și Rusia au făcut ceva pași în vederea acordului de tranzitare a gazului, negocierile sunt departe de a fi încheiate.

Spațiu pentru concurență

Statul i-a plătit ~5 mln lei pe an unei firme deținute de Vladimir Baldovici, fostul director al Agenției Proprietăți Publice, pentru chiria sediului Consiliului Concurenței. A trebuit să treacă mai mult de 2 ani ca asociația obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” să poată obține prin judecată, tocmai de la CSJ, această informație privind cheltuirea banului public. Consiliul Concurenței a trecut într-un sediu privat în 2017, unde fosta șefă a instituției, Viorica Cărare, și-a ales un birou de 100 metri pătrați.

Altele, într-o frază

◾ Ministrul justiției Fadei Nagacevschi s-a prezentat în sfîrșit la CSM, iar CSM a avut în sfîrșit cvorum pentru a aproba, din nou, urmărirea penală a judecătorului CSJ Oleg Sternioală.

◾ Centrul La Strada condamnă eliberarea din arest preventiv a unui olandez bănuit că ar fi violat doi copii din raionul Cahul ani la rînd, subliniind că decizia instanței e în contrast cu eforturile internaționale de a prinde suspectul (acesta a fost extrădat tocmai din Georgia): „Este ca o invitație pentru toți turiști sexuali să viziteze Moldova.”

◾ Ofițerii anticorupție au reținut-o pe șefa direcției patrimoniu a municipiului Chișinău, bănuită că ar fi pretins sistematic bani pentru a urgenta eliberarea unor acte pentru chiria încăperilor nelocative din Chișinău.

◾ Circul din capitală și Cetatea Tighina vor fi renovate cu sprijinul UE în cadrul programului de consolidare a măsurilor de încredere între cele două maluri.

◾ Asociația de Arbitraj din Republica Moldova anunță despre constituirea Curții de Arbitraj din Chișinău.

◾ Belarus este gata să dea Moldovei credite preferențiale pentru construcția drumurilor.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.