Căutătorii de rezerve

Președintele Igor Dodon s-a întors de la Moscova cu promisiunea unei reduceri la gaze. După ce s-a întîlnit în weekend cu omologul său Vladimir Putin și cu reprezentanți Gazprom, Dodon a declarat că prețul gazului rusesc ar putea scădea cu 10-15 dolari mia de metri cubi deja de la 1 octombrie. Pentru consumatorul final asta înseamnă că tariful cel puțin nu va crește anul acesta (Dodon spunea anterior că „riscul persistă”), iar la anul ar putea exista nu una, ci două ieftiniri. Dodon a mai spus că la MoldovaGaz s-au găsit rezerve interne din contul demontării unor „scheme dubioase.”

Pe de altă parte, expertul Sergiu Tofilat a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că formula actuală de calculare a tarifului se bazează pe prețurile din UE din anul precedent. Acum Moldova plătește $240 pe metru cub, pe cînd în UE prețul a scăzut sub $120. „Dacă dl Dodon nu reușește să ne arate un document care să confirme niște înțelegeri cu Putin sau Gazprom, eu nu pot să cred în afirmațiile lui, pentru că, reieșind din formulă, gazul oricum se va ieftini.”

Între timp, Guvernul se pare că se pregătește pentru o potențială criză a gazelor, intenționînd să însărcineze întreprinderile Termoelectrica (Chișinău) și CET-Nord (Bălți) să-și facă rezervă de păcură. Respectivul proiect al hotărîrii de Guvern însă nu menționează de unde se vor lua banii pentru asta.

Ei vor pămînt

Zece foști și actuali funcționari ai Primăriei, persoane fizice și juridice, sunt suspectate de crearea unei „scheme infracționale de obținere ilegală a loturilor de pămînt pentru construcție, prin încheierea contractelor de arendă”. Potrivit Procuraturii Generale, bănuiții ar fi încercat astfel să înstrăineze mai multe loturi de teren care aparțin Primăriei Chișinău. Procuratura municipiului a desfășurat în dimineața zilei de azi 21 de percheziții legate de acest caz.

Laskavo prosimo

Moldovenii ar putea vizita Ucraina fără a mai avea nevoie de pașapoarte. Despre asta a anunțat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, după întrevederea cu omologul său ucrainean, Vadym Prystaiko, la Kiev. S-a discutat și despre posibilitatea măririi numărului de posturi vamale, astfel încît „cetățenii să traverseze frontiera mai repede și mai ușor”.

Un alt miliard

Cu ajutorul PDM și a portalului omg.md, s-a răspîndit în sfîrșit știrea că o curte din SUA a dat cîștig de cauză firmei Komstroy/Energoalians, care pretinde $46,5 mln de la Guvernul moldovean încă de la sfîrșitul anilor 90 pentru niște presupuse datorii la livrări de electricitate. Cu tot cu costurile de reprezentare, suma se ridică la aprox. $50 mln. Firma beneficiară ar fi conectată la controversatul bancher Veaceslav Platon. Toate guvernele de pînă acum au afirmat că datoria pretinsă este inventată, plătind periodic zeci de mii de dolari pentru serviciile avocaților străini care se ocupă de acest caz.

Le Bridge zice pas

În weekend a devenit cunoscut că firma Le Bridge se retrage din două afaceri de privatizare/concesionare. Sîmbătă deputatul Igor Munteanu, șeful comisiei de anchetă privind privatizările, a anunțat că Tutun CTC se va întoarce în patrimoniul public, după ce noul proprietar a zis că-și vrea banii înapoi, cam 167 mln lei, și că nu are nicio pretenție față de stat. Totodată, cetățeanul francez Franck Charles Arif, proprietarul Le Bridge, și-a vîndut cota de 25% din firma care a cîștigat contractul de concesionare a Gărilor Auto. Acum firma concesionară e deținută în proporție de 50% de o cetățeană a Ucrainei, cealaltă jumătate fiind deținută de Alexandru Vîlcu, co-proprietar al DFM SRL (parte a fostului grup Șor).

Gata detergentul

Presa de la Tiraspol a scris la sfîrșitul săptămînii trecute că mai multe companii din regiunea transnistreană s-au pomenit că nu mai pot efectua tranzacții prin băncile moldovenești. Printre companiile afectate se numără și Uzina Metalurgică de la Rîbnița. Vicepreședintele „băncii centrale” de la Tiraspol spune că băncile de la Chișinău au început să înainteze cerințe „unilaterale” și „nemotivate” încă din iunie, dar acum, potrivit lui Alexei Melnic, problema a căpătat un „caracter sistemic.” BNM a explicat: în 2018 a intrat în vigoare o lege privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar deținătorilor de conturi bancare li s-a dat timp să devină mai transparenți în acest sens. Acum, că timpul a expirat, au fost închise conturile celor care nu s-au conformat.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.