Big dislike

Parlamentul a aprobat în prima lectură politica bugetar-fiscală pentru anul viitor. Proiectul prevede, între altele, menținerea impozitului pe venitul persoanelor fizice la nivel de 12%, păstrarea cotelor TVA și menținerea cotelor accizelor, cu excepția autoturismelor de lux. Măsurile de stimulare incluse în document se așteaptă să genereze cam 500 mln lei venituri suplimentare la buget.

Probabil cea mai curioasă prevedere este cea prin care statul vrea să impună companiile nerezidente prestatoare de servicii electronice, gen Facebook, Google sau Amazon, să se înregistreze în RM în calitate de plătitori de TVA. Ministrul finanțelor Serghei Pușcuța a argumentat că măsura e menită să creeze condiții egale pentru toți, adică să facă dreptate companiilor rezidente. Pușcuța nu crede că niște transnaționale cu reputație solidă vor refuza să se conformeze unor rigori legale. Andrian Candu (PDM), dar și Alexandru Slusari (ACUM/PDA) au propus ca măsura să fie amînată pe mai tîrziu, pînă se va elabora un mecanism clar. Pușcuța a rămas ferm pe poziția de a introduce măsura începînd cu anul viitor, dar a promis să se gîndească la ajustări. Deputații din blocul ACUM au considerat că există riscul ca moldovenii să se lipsească de servicii electronice de calitate și, adăugînd un șir de alte critici, n-au dat like la politica bugetar-fiscală.

Lectura plăcută

Tot în prima lectură s-a votat și bugetul de stat, cu venituri (+8,6%), dar și cheltuieli (+11,2%) în creștere față de anul trecut și un deficit de peste 7,4 mlrd lei. Protecția socială, învățămîntul, ocrotirea sănătății sunt primele trei grupe cu cele mai mari volume de cheltuieli. Potrivit socialistului Vladimir Golovatiuc, șeful comisiei economie, bugetul este unul echilibrat: „Îl citesc specialiștii și spun «Este plăcut de citit»”. Cît despre deficit, Golovatiuc insistă că nu e de speriat și e normal, atîta timp cît deficitul e determinat de realizarea investițiilor și crearea locurilor de muncă. De o altă părere sunt deputații din blocul ACUM. Potrivit deputatului Radu Marian, „una este [să finanțezi deficitul] cu credite cu rata de dobîndă de 1% de la parteneri serioși, care vor reforme, și alta e cînd încerci să îl acoperi prin credite foarte scumpe din surse obscure.” Blocul a mai criticat includerea în buget a împrumutului rusesc, în pofida incertitudinii care planează asupra acestuia, dar și mizarea pe venituri din privatizări, în condițiile în care lista cu bunurile pasibile de privatizare nu a fost publicată.

Refuz lovit de nulitate

Procuratura Anticorupție va investiga presupusa finanțare a PSRM cu bani din Rusia. În august, procurorii au decis să nu pornească urmărirea penală în legătură cu imaginile video în care președintele Dodon pare să i se confeseze oligarhului Plahotniuc că PSRM primește pînă la $1m lunar din Rusia. Acum, ordonanța de refuz a urmăririi penale din august a fost declarată „neîntemeiată și lovită de nulitate.” Acum 3 săptămîni, liderul PPDA Andrei Năstase s-a adresat cu o cerere de repornire a anchetei. Însă procurorul-șef al PA, Viorel Morari, spune că investigația a fost relansată din alte motive. Ar putea fi vorba despre sesizarea altui deputat de la ACUM, Iurie Reniță, care a solicitat investigarea finanțării campaniei prezidențiale a lui Igor Dodon din 2016. Conform unui raport CNA din 2016, documentul invocat de Reniță, persoane din anturajul PSRM ar fi primit 1,5 milioane de euro prin intermediul unor firme offshore din Bahamas. Reprezentanții PSRM nu au comentat deocamdată decizia procuraturii.

Ce părere aveți?

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PSRM (42%), PAS (26,3%) și PD (6,1%), în timp ce alte partide s-ar situa sub pragul electoral, potrivit unui sondaj realizat de Fondul Opiniei Publice. Același sondaj arată că președintele Igor Dodon se bucură de cea mai mare încredere (26%), urmat de președinta PAS Maia Sandu (24%). Privind votul comun PSRM-PDM pentru învestirea Guvernului Chicu, părerile respondenților sunt împărțite, aproape egal, între pozitiv, negativ și neutru. Rugați să aleagă între aderarea la UE sau Uniunea Eurasiatică, 39,7% ar prefera prima, iar 36,3% – pe cea de a doua. Totodată, 36% din respondenți consideră că RM trebuie să fie mai apropiată de Europa, 34% spun că trebuie să fie mai apropiată de Rusia, iar 30% sunt pentru relații bune cu ambele.

Și-și?

Apropo de chestiunea est/vest, ministrul de externe Aureliu Ciocoi a declarat, la plenara Consiliului Ministerial OSCE, că Moldova renunță la confruntările geopolitice și schimbă abordarea „sau-sau” pe „și-și”, iar asta va contribui la soluționarea problemei transnistrene. Potrivit lui Ciocoi, Moldova insistă pe lansarea discuțiilor pe marginea unui statut special pentru Transnistria ca parte a RM. Totodată, guvernul moldovean insistă în continuare pe retragerea trupelor și munițiilor străine. Ciocoi a mai spus că formatul misiunii de pacificare ar putea fi schimbat, fără a da detalii, dar doar după identificarea unei soluții politice.

Adio și n-am cuvinte

Foștii judecători ai Curții Constituționale nu s-au prezentat la audierile Comisiei de anchetă care investighează presupusul puci din iunie, cînd guvernarea PDM refuza să predea puterea, bazîndu-se pe niște hotărîri controversate emise de CC peste noapte. În loc să se prezinte, toți cei șase ex-judecători CC au trimis o scrisoare Comisiei în care declară că nu sunt obligați să o facă. Eu au invocat mai multe legi care spun că judecătorii CC nu pot fi trași la răspundere pentru voturile și opiniile exprimate în timpul exercitării funcției, inclusiv după expirarea mandatului. Parlamentarii nu au competența să tragă la răspundere, dar au sperat barem să-i tragă de limbă pe judecătorii CC. Președintele comisiei de anchetă, deputatul Mihai Popșoi, intenționa să-i întrebe următoarele: „dacă și cum a fost influențată decizia lor, dacă pe durata ședințelor sau în ziua premergătoare ședințelor au avut contact cu reprezentanții politicului, sau de ce au dispărut și nu au fost păstrate mai mult timp înregistrările video din interiorul și exteriorul CC”. Mandatul comisiei expiră în curînd, iar Popșoi are dubii că acesta va fi prelungit în condițiile politice actuale.

Circumscripție vacantă

Fracțiunea PDM pierde încă un Botnari. Alexandru Botnari își depune mandatul, dar și carnetul de partid, pentru a reveni în fotoliul de primar al municipiului Hîncești. Botnari a ajuns în Parlament după ce a cîștigat circumscripția Hîncești, iar asta înseamnă alegeri anticipate în această circumscripție, care vor fi organizate în 3 luni. Președinta PAS Maia Sandu spune că analizează opțiunea să candideze.

Altele, într-o frază

◾ Potrivit unui proiect votat în prima lectură, bugetele satelor, comunelor și orașelor vor putea păstra pînă la 100% din impozitul individual pe venit, iar municipiile – pînă la 50%, fapt care le-ar putea majora veniturile cu peste 1,9 miliarde de lei și contribui astfel la autonomia locală.

◾ Premierul Ion Chicu spune că Ministerul Finanțelor și BNM vor elabora un mecanism pentru a reduce, din contul dobînzilor, plățile pentru creditul acordat pentru „astuparea” fraudei bancare, iar Guvernul speră să disponibilizeze astfel 600-700 mln lei.

◾ Procuratura Anticorupție investighează în cadrul unui proces penal Adunarea Judecătorilor din septembrie, care a revocat 6 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii cu presupuse încălcări de procedură și în lipsă de cvorum.

◾ La Penitenciarul 13 a fost pus un nou director interimar, care imediat a atacat încheierea instanței de liberare condiționată a lui Vlad Filat; asta deși directorul făcuse parte din comisia care a aprobat unanim liberarea.

◾ Deputatul Dumitru Alaiba a publicat un document conform căruia Vlad Plahotniuc ar avea interdicție de a intra pe teritoriul Elveției și al Lichtensteinului pînă în 2029 (nu e clar dacă același lucru e valabil și pentru V. Novak).

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.