Dodon la Bruxelles

Vicepreședinta Comisiei Europene Federica Mogherini i-a amintit președintelui RM Igor Dodon, în cadrul unei întrevederi la Bruxelles, că e nevoie de progrese în reforma justiției, lupta împotriva corupției și depolitizarea instituțiilor pentru ca UE să poată relua pe deplin sprijinul acordat R. Moldova. Șefa diplomației europene a precizat că UE a oferit deja ceva fonduri de suport bugetar și evaluează îndeplinirea condițiilor pentru reluarea asistenței macro-financiare, însă e nevoie de „progrese tangibile” pentru mai mult.

Președintele moldovean a declarat la rîndul său că poziția comună a partenerilor externi în privința tranziției pașnice a puterii reprezintă o oportunitate bună pentru a atinge toate aceste scopuri, dar și pentru continuarea implementării Acordului de Asociere. Dodon a menționat și despre posibilitatea de a promova o politică externă echilibrată în baza statutului de neutralitate.

La Bruxelles, președintele moldovean a mai vorbit despre neutralitate și cu secretarul general NATO. Dodon i-a explicat lui Jens Stoltenberg că asta înseamnă neparticiparea RM în blocuri militare, inclusiv NATO. „Intenționăm să obținem recunoașterea la nivel internațional a statutului constituțional de neutralitate permanentă a țării noastre,” a declarat Dodon. Stoltenberg a declarat la rîndul său că NATO respectă decizia și că blocul va continua să ofere susținere Moldovei în consolidarea capacităților sale de a se apăra.

Credit gazos

Tot la Bruxelles, ministrul economiei Vadim Brînzan a discutat cu europenii mai multe posibilități de a consolida securitatea energetică a RM. În special, s-a vorbit despre un credit de urgență pentru a cumpăra și stoca ~400 mln metri cubi de gaze în lunile ianuarie și februarie 2020. Deși valoarea creditului nu s-a precizat, Mold-street estimează că, la prețul actual al gazelor, doar procurarea și stocarea unui astfel de volum ar costa cam $100 mln. Ideea creării unui stoc de gaze pentru lunile de iarnă nu e nouă, spune publicația economică, iar faptul că ea apare periodic e mai degrabă un fel al autorităților de a comunica publicului că se iau în calcul toate posibilitățile. De altfel, examinarea tuturor posibilităților e oportună acum, avînd în vedere riscul ca Rusia și Ucraina să nu se înțeleagă în privința tranzitului de gaze.

Un alsacian în Moldova

Joseph Daul, președintele partidului cu cele mai multe mandate în structurile europene (PPE), se află într-o vizită la Chișinău la invitația prim-ministrei Maia Sandu, pentru a discuta cu partenerii din PAS, PPDA și PLDM. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Daul a salutat primii pași importanți făcuți de Guvernul moldovean pentru a curăța corupția, însă a notat că „niciun Guvern de succes nu poate corecta în 100 de zile ceea ce alții au distrus în decursul anilor.” Daul a mai zis că PPE a susținut „alianța neortodoxă” ACUM-PSRM în pofida riscurilor, pentru că „riscurile de a permite lui Plahotniuc să controleze și să distrugă în continuare Moldova au fost și mai mari.” Președintele PPE se îndoiește însă că, dincolo de eliberarea Moldovei de controlul oligarhului, între Occident și Rusia mai există în Moldova vreun interes comun.

Fără deschidere la mare

Deputatul ACUM/PDA Igor Munteanu a înregistrat un proiect de lege a „dezoffshorizării”. Aceasta vizează nu doar companiile înregistrate în zone offshore, ci și companiile în componența cărora sunt persoane înregistrate sau rezidente în astfel de zone, precum și companiile din Republica Moldova cu acționari din offshore. Dacă legea trece, aceste categorii vor fi excluse de la procesele de privatizare, achiziții publice, concesionare și nu vor mai fi eligibile pentru parteneriate public-private.

Propunerea vine după ce compania NR Investments Ltd a miliardarului Nat Rothschild a preluat concesiunea Aeroportului Chișinău printr-un offshore din Cipru, ocolind astfel sechestrul pus de procurori pe activele Avia Invest. Comisia parlamentară de anchetă privind concesionarea Aeroportului este condusă tocmai de Igor Munteanu, autorul proiectului legii „dezoffshorizării”.

FBI în ajutor

Ieri ambasadorul american Dereck Hogan l-a invitat pe ministrul de interne Andrei Năstase pentru a-l prezenta pe David Varner, atașat pe afaceri juridice din cadrul FBI. Cu această ocazie, autoritățile americane au promis sprijin în investigarea furtului miliardului, dar și a altor cazuri de rezonanță, precum laundromatul rusesc sau schemele cu anabolizante. Alte domenii prioritare de cooperare includ infracțiunile cibernetice și traficul de ființe umane.

Răpire ordinară

„Pe 6 septembrie 2018, în Republica Moldova a avut loc o ordinară răpire de persoane, acțiune penală săvîrșită cu încuviințarea unor demnitari de stat și cu participarea structurilor statului,” a declarat Chiril Moțpan, șeful comisiei parlamentare pentru securitate națională, despre expulzarea celor șapte profesori turci acum un an. Moțpan spune că, potrivit informațiilor obținute pînă acum, decizia a fost luată de fostul șef SIS, democratul Vasile Botnari. Totodată, deputatul PDA a arătat cu degetul și spre Andrian Candu, întrucît legea privind combaterea terorismului stipulează că speakerul coordonează întreagă activitatea în domeniu. Moțpan spune că nu a găsit nicio dovadă că Igor Dodon a fost implicat în această afacere.

Așteptat cu drag

Ilan Șor a promis că se „întoarce” în Moldova, cel puțin prin intermediul partidului său, care a decis să participe la locale. Deputatul fugar a anunțat că Partidul Șor va avea candidați în „aproape toate” localitățile R. Moldova, inclusiv în Chișinău. Fostul președinte CEC Iurie Ciocan a explicat pentru TV8 că nici statutul de concurent în alegeri și nici mandatul de ales local pe care l-ar putea cîștiga Șor nu îi oferă imunitate în fața procedurilor judiciare sau de anchetă.

Argumente și fapte

Ieri Guvernul a abrogat patru hotărîri care au stat la baza concesionării Aeroportului, argumentînd prin faptul că ele fuseseră aprobate de executive în exercițiu și deci cu competențe limitate. De fapt, doar două din ele au fost aprobate așa, una de Guvernul demisionar Filat și alta de premierul interimar Leancă, arată Andrei Lutenco, CPR. Un alt argument al Guvernului, precum că hotărîrile guvernului pe aeroport ar fi neconcordante cu deciziile CC, nu ține nici el – CC și-a declinat expres competența din a se pronunța asupra constituționalității acestora. Expertul sugerează autorităților să se concentreze mai degrabă pe demonstrarea încălcărilor vădite de procedură și înțelegerilor de culise la încheierea contractului păgubos, decît pe interpretări juridice șubrede. Altfel, „riscăm să ajungem dezarmați în fața arbitrajelor internaționale și chiar a instanțelor din țară.”

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.