Țapul SISpășitor

Fostul director SIS Vasile Botnari a luat toată vina asupra sa în dosarul profesorilor de la Orizont, scăpînd astfel de învinuire pe doi adjuncți de-ai săi, dar și pe directoarea Biroului Migrație și Azil (BMA), Olga Poalelungi. Procurorii au constatat că, deși BMA e unica instituție competentă să îndepărteze străinii, de operațiune s-a ocupat SIS, sub conducerea nemijlocită a lui Botnari. Ceilalți, potrivit procurorilor, nu știau că săvîrșesc ilegalități, primind asigurări de la Botnari că totu-i conform legii. Astfel, Botnari va fi unicul judecat.

Procurorul general Alexandr Stoianoglo și-a cerut scuze, în limba turcă, de la profesorii care au fost expulzați ilegal în septembrie 2018. Stoianoglo a amintit că CEDO a condamnat Moldova pe acest caz și a declarat că Botnari va plăti din buzunarul său cele €125.000 adjudecate de înalta curte. „Ancheta nu a stabilit nicio legătură cu președintele Igor Dodon. Fostul șef al SIS a luat responsabilitatea asupra sa. Noi putem doar presupune că ar proteja pe cineva,” a adăugat procurorul-șef.

„Ce s-a întîmplat, asta nu a făcut-o un singur om [...] Sunt sigură că i-au fost date indicații lui Botnari. El este folosit acum ca un sac de box,” a comentat Galina Tüfekçi, soția unuia dintre profesorii expulzați, Feridun Tüfekçi.

Într-adevăr, faptul că doar o singură persoană va compărea pe banca acuzaților și modul în care acest dosar a fost gestionat de Procuratură ridică multe semne de întrebare. Citiți articolul nostru proaspăt Țapul SISpășitor: patru întrebări despre expulzarea profesorilor turci după briefingul lui Stoianoglo.

Guvernatorul împotriva ideilor

Guvernatorul BNM Octavian Armașu nu crede că e o idee bună să ceri anularea așa-zisei Legi a Miliardului. În noiembrie 2014, BNM a oferit un bailout celor trei bănci fraudate pentru a le salva de la faliment, dar ele au falimentat oricum, iar banii au dispărut. De fapt, ancheta parlamentară de anul trecut a constatat că grosul furtului miliardului s-a întîmplat anume atunci. Ulterior aceste garanții au fost convertite, prin „Legea Miliardului”, în datorie de stat, adică puse pe umerii cetățenilor. În total, trebuie să întoarcem BNM 25 mlrd lei cu tot cu dobîndă. Însă Armașu afirmă că o eventuală anulare a acestei datorii, cerută de mai mulți actori politici, ar știrbi din valoarea băncii centrale, fapt care ar duce la deprecierea leului, inflație și instabilitate. Cel mult ce poate face BNM în aceste condiții, sugerează guvernatorul BNM, e să scadă dobînda. Acest lucru este discutat acum cu FMI. Armașu a mai dat de înțeles că l-a convins pe președintele Dodon să renunțe la ideea de a cere bani din rezervele valutare pentru acoperirea unor proiecte de infrastructură.

Eliminarea riscurilor

Apropo de FMI. O misiune de evaluare a programului actual, care se încheie la 20 martie, a rămas aparent mulțumită de progresele autorităților moldovene, fapt care eventual va fi răsplătit cu o tranșă de finalizare de aprox. $20 mln. Guvernul va cere reînnoirea programului, iar premierul Ion Chicu a declarat că s-a reușit eliminarea riscurilor pe care le vedea executivul în calea unui nou acord cu FMI: „rigiditatea” FMI față de dorința autorităților de a investi în infrastructură, precum și solicitarea de majorare a tarifelor la gaze pentru consumatorii finali. Premierul a dat asigurări că în cadrul noului program nu vor fi majorate impozite și nu vor fi implementate măsuri care să afecteze veniturile populației.

Ruben Atoyan, șeful misiunii FMI, a declarat că programul curent a fost îndeplinit în mare parte, lăudînd autoritățile moldovene în special pentru reforma din sistemul financiar-bancar și pentru o creștere a PIB-ului de 4,2%, peste prognoza pentru 2019. Deși perspectivele sunt pozitive, a remarcat Atoyan, rămîn anumite riscuri. „Se atestă o percepție generală că statul este corupt și justiția nu funcționează adecvat.”

Moratoriu pentru compensatoriu

Ministerul Justiției vrea să reevalueze mecanismul compensatoriu și, eventual, să aplice un moratoriu asupra acestuia. Intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, mecanismul compensatoriu le permite deținuților să ceară bani sau reducerea pedepselor din cauza condițiilor proaste de detenție. Din cei ~7 mii de deținuți, peste 5 mii au solicitat reducerea termenului de detenție, iar ~1400 cereri au fost admise. Una din deficiențele actuale ale mecanismului compensator e că judecătorii aplică formule diferite la calcularea termenelor. Deputații care au participat la audieri la acest subiect au fost de acord că în prezent sunt favorizați deținuții care își pot permite avocați buni și/sau pot mitui judecătorii. S-a mai vorbit și despre faptul că aplicarea proastă a mecanismului poate readuce în libertate violatori și alți criminali. Despre îmbunătățirea condițiilor de detenție s-a vorbit mai puțin.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.