Noi vrem schimbări

Guvernul a aprobat un nou proiect de lege privind CSM, introducîndu-l de urgență în agenda ședinței de miercuri. Vechiul proiect propus de guvernul precedent, a explicat ministrul justiției Nagacevschi, nu a avut suficientă susținere printre deputați, iar elemente acestuia au fost „dur criticate” de mediul de experți. Totuși, potrivit ministrului, diferența conceptuală dintre vechiul și noul proiect e că acum componența CSM va fi extinsă nu pînă la 14, ci pînă la 15 membri, de la 12 cîți sunt în prezent. Astfel, mediul academic va fi reprezentat în CSM de 5 membri, față de 3 în prezent. Se păstrează prevederea care spune că membrii CSM aleși din rîndul judecătorilor vor putea face un soi de campanie electorală în comunitatea judecătorească. Din grupul care a consultat Ministerul Justiției la elaborarea noului proiect nu au făcut parte reprezentanți ai CSM. „Am uitat de dînșii, sincer,” a zis Nagacevschi, recunoscînd că nu i-a invitat inițial, „dar asta nu presupune că CSM nu a putut să participe.”

Între timp, ZdG a aflat că magistrați de la Curtea de Apel Chișinău adună semnături pentru organizarea unei noi Adunări Generale a Judecătorilor, pe 13 decembrie, care să înlocuiască membrii-judecători din cadrul CSM. Potrivit surselor ZdG, organizarea Adunării și indicațiile privind alegerea noilor membri ai CSM ar veni de la președintele Dodon.

Consiliul suprem de făcut ordine

Președintele Igor Dodon a avut mai multe anunțuri de făcut și informații de dezvăluit după ședința de miercuri a Consiliului Suprem de Securitate. Despre securitatea energetică: în caz de sistare a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, probleme cu livrările de electricitate nu vor fi. Asta pentru că centrala de la Cuciurgan, care ne furnizează cea mai multă electricitate, are ceva rezerve de combustibil. Dacă acestea se vor epuiza, vom putea lua de la vecini, Ucraina sau România, ne asigură președintele. Nici cu livrarea de gaze nu vor fi probleme, iar prețul va rămîne neschimbat, indiferent din ce direcție va veni.

Despre Aeroport: în septembrie Guvernul Sandu a solicitat în instanță anularea contractului de concesiune, însă cazul nu s-a urnit din loc. Dodon acuză fostul executiv de inacțiune, învinuind-i voalat pe Maia Sandu și Vadim Brînzan de o înțelegere cu Rothschild.

Despre frauda bancară: se examinează oportunitatea selectării unei companii internaționale care să recupereze banii aflați în jurisdicții străine. Cît privește presupușii făptași, mai mulți sunt dați în căutare internațională. În cazul lui Vlad Plahontiuc, secretariatul general al Interpolului încă nu l-a inclus în liste, spune Dodon. Autoritățile moldovene se vor adresa și în mod direct anumitor țări să caute și să extrădeze suspecții. E vorba în special de SUA, Marea Britanie și România.

Despre filați: anul trecut s-au efectuat peste 10000 de interceptări (atît legale, cît și abuzive), iar în anul curent numărul s-a redus de trei ori. Majoritatea interceptărilor au fost făcute de MAI, mai ales în preajma campaniei electorale, spune Dodon. Patru ofițeri MAI, patru judecători și trei procurori s-au ales cu dosare penale pentru admiterea nejustificată a interceptărilor. Mai mult, în 2 săptămîni, președintele vrea un raport cu toate numerele de telefon care au fost interceptate în ultimii 5 ani, după care, trimestrial, va raporta el poporului cum „face ordine” în acest domeniu.

Despre Filat: Președintele crede că eliberarea ex-premierului a fost pregătită de către fosta guvernare și că „există foarte mari dubii la legalitatea acestei decizii.”

Liberat-democratul

Apropo de Filat, ministrul justiției consideră că instanța a interpretat greșit legislația atunci cînd a calculat termenul ispășit de fostul premier și l-a declarat bun de liberare condiționată. Nagacevschi mai spune că vor fi investigate acțiunile șefului Penitenciarului 13 și a comisiei de liberare condiționată, nevenindu-i a crede că toți cei 11 membri ai acesteia au constatat că „la domnul Filat totul este în regulă.” Șefa interimară a Administrației Penitenciarelor a și fost demisă, pentru că ar fi tăinuit cazul Filat de la noul ministru. Mai mult, Nagacevschi le-a solicitat responsabililor din sistemul penitenciar să-și atace în instanță propriul demers care a dus la eliberarea lui Filat.

La prima sa conferință de presă la libertate, fostul prim-ministru a declarat că procedura a fost transparentă, legală și fără implicarea politicului. Potrivit lui Filat, procedura a fost inițiată în aprilie, încă pe vremea Guvernului Filip. La sfîrșitul lui iulie, deja pe vremea Guvernului Sandu, termenul i-a fost redus cu aprox. 1 an și 9 luni, în baza unei legi adoptate pe vremea guvernării PDM (legea spune că deținuții rău-famatului Penitenciar 13 pot solicita fie bani, fie reducerea pedepsei, drept compensație pentru condiții degradante). La începutul lui noiembrie, luînd în calcul reducerea de termen, Filat a estimat că a stat exact atîta cît să se califice pentru liberare condiționată (în total, 6 ani sau ⅔ din sentința de 9 ani). Solicitarea sa a fost aprobată unanim de comisia Penitenciarului, iar instanța a emis încheierea recent, deja pe vremea Guvernului Chicu. Întrebat cît l-au costat serviciile avocaților în toți acești ani (după ce judecata i-a confiscat toate averile), Filat a răspuns ironic că va pregăti un raport.

Fostul premier le-a mai spus reporterilor că nu are de gînd să revină în politică, decît poate în calitate de consultant. E conștient că „va fi competiție” cine să-l pună înapoi la răcoare, dar promite că nu va pleca din țară.

Caracterul individual

Biroul Permanent al Parlamentului a respins moțiunea înaintată de ACUM împotriva ministrului apărării Victor Gaiciuc săptămîna trecută. Potrivit deputatului Alexandru Slusari, motivul invocat de 5 socialiști și democratul Dumitru Diacov a fost că moțiunea ar avea un caracter individual și nu vizează politicile ministerului. Tot potrivit lui Slusari, Pavel Filip a plecat de la ședință, iar Monica Babuc a fost împotriva respingerii. La aceeași ședință, socialiștii și democrații au respins includerea în agenda Parlamentului inițiativele privind crearea a două comisii de anchetă – una privind procesul de lichidare a celor 3 bănci devalizate și alta privind investigarea evenimentelor din aprilie 2009.

Magnetul de bani

Procuratura Anticorupție a efectuat percheziții la compania Metalferos, mai multe persoane au fost reținute, iar fostul director general ar fi fugit din țară. Se bănuiește că managerii companiei au furat prin firme-căpușă 215 mln lei din tranzacții naționale și încă 133 mln lei, tot prin firme intermediare, în procesul de export al metalelor feroase și neferoase. Anterior mai mulți politicieni și demnitari au declarat că întreprinderea Metalferos a fost controlată și spoliată de bani prin manageri puși de fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc.

La Ciocana

După ce luni mai mulți magistrați de la Judecătoria Ciocana s-au plîns că ar fi forțați de procurori să emită decizii ilegale, Procuratura Anticorupție răspunde prin a-i acuza pe judecători că se victimizează pentru a-și ascunde propriile ilegalități. PA spune că, începînd din august, au fost pornite 14 dosare privind falsul în declarațiile de avere sau privind ilegalitatea unor acte emise de magistrații de la judecătoria respectivă. E vorba inclusiv de cazuri de interceptare, unde procurorii au văzut abuz, sau cazul judecătorului Oleg Sternioală, care a scăpat de prelungirea arestului. PA respinge acuzațiile de șantaj, notînd că judecătorii au un statut superior procurorilor, și regretă faptul că magistrații s-au plîns decidenților politici, în loc să folosească „pîrghii legale.”

Apropo de Sternioală, acesta pleacă din funcția de judecător și vicepreședinte al CSJ. Bănuit de spălare de bani, Sternioală a fost inițial reținut, apoi a reușit să obțină prin instanță anularea deciziei CSM de retragere a imunității sale.

Altele, într-o frază

◾ La ședința Guvernului de miercuri, premierul Ion Chicu l-a însărcinat pe ministrul finanțelor Serghei Pușcuța să elaboreze un mecanism pentru ca de programul Prima Casă să poată beneficia și persoanele care și-au procurat locuințe în ipotecă înainte de lansarea programului.

◾ Guvernul a mai decis inițierea negocierilor pentru un acord cu BERD care ar permite procurarea de gaze în situații de urgență, just in case.

◾ Deputatul democrat Constantin Botnari, care și-a cîștigat porecla de „borsetka” pe vremea lui Plahotniuc, și-a depus oficial mandatul de deputat, iar în locul lui va veni fostul căpitan al naționalei la fotbal, Radu Rebeja, or Cristina Lesnic, ex-vicepremier pentru reintegrare.

◾ Deputații care vor lipsi nemotivat de la ședințe riscă suspendarea plăților salariale și a altor indemnizații, iar în cazul deputaților aflați în arest, aceștia își vor primi lefile doar după scoaterea de sub urmărirea penală sau după ce vor fi exculpați.

◾ Avocații lui Veaceslav Platon cer reducerea cu peste 1000 de zile a termenului de detenție, printr-o procedură similară cu a lui Filat.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.