Revin cînd mă eliberez

Vlad Filat a fost eliberat pe neașteptate din detenție, condiționat, de același judecător care a dispus arestarea sa acum 4 ani și ceva. Agora a reușit să-l contacteze pe fostul premier pe numărul lui vechi, după ce au apărut notificări că numărul s-a conectat la mai multe aplicații de mesagerie. „Sunt foarte ocupat, revin cînd mă eliberez,” a răspuns acesta. Contactat de ZdG, Filat a spus că vrea să-și vadă mai întîi familia și nu va oferi azi comentarii.

În august, pedeapsa de 9 ani în detenție a lui Filat a fost redusă cu 685 zile (cam 1 an și 9 luni), urmare a unei decizii CEDO legate de condițiile de detenție. Potrivit procedurii penale, un deținut poate solicita eliberarea înainte de termen după ce a ispășit ⅔ din termen. În cazul lui Filat, avem 4 ani și ceva petrecuți după gratii, plus reducerea de aproximativ 2 ani, deci iese cam pe-acolo. Altceva e că Vlad Filat este cercetat într-un al doilea dosar, pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Mai mult, odată cu eliberearea înainte de termen a lui Filat, instanța a anulat pedepsele complementare – interdicția de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani și retragerea Ordinului Republicii, scrie ZdG.

Președintele Igor Dodon spune că a fost surprins de veste și că va solicita informații de la Ministerul Justiției. Pînă lucrurile se lămuresc, Dodon spune că eliberarea înainte de termen a lui Filat e probabil o uneltire de-a fostului guvern.

Ministrul justiției a fost prompt. Fadei Nagacevschi a ales să nu vorbească despre cine a emis decizia și s-a concentrat pe cine a trimis demersul în instanță. El afirmă că acest lucru a fost făcut de șeful interimar al Penitenciarului 13, taman în ziua în care a picat Guvernul Sandu. Mai mult, acest șef ar fi fost numit de fosta ministră Olesea Stamate. „Nu știu dacă este o coincidență sau nu.” În replică, Stamate a zis că ea a numit doar interimarul de la Administrația Penitenciarelor, iar șeful de la închisoare e un om din sistemul vechi; demersul nu l-a văzut și nu l-a vizitat pe Filat în închisoare. Și Maia Sandu a negat orice implicare, declarînd că Filat a fost eliberat „de justiția lui Dodon” și numind hîrtia de la penitenciar o „făcătură” menită să discrediteze oponenții președintelui.

Din povestite

Președintele între timp l-a acuzat pe Andrei Năstase că a încercat, pe vremea cînd era ministru de interne, să preia scheme de contrabandă de la Plahotniuc. Potrivit lui Dodon, despre asta știa „jumate de oraș”, știau ambasadorii, iar Maia Sandu a fost avertizată. „Năstase e cea mai mare dezamăgire a partenerilor din vest,” a declarat Dodon și tot el: „Ar fi și video în care el lua bani. Eu nu am văzut, dar mi-au povestit.” În replică, Năstase s-a declară țintă a „războiului hibrid”. Enumerînd mai multe acuzații nedovedite lansate anterior în adresa sa, politicianul a spus că și asta e o minciună, menită să înăbușe mediatic eforturile sale de a-l trage pe Dodon la răspundere pentru presupusa finanțare străină. Năstase a promis să-l dea pe Dodon în judecată.

CSM pe pauză

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) iarăși nu a avut cvorum – la ședință s-au prezentat 7 din 11 membri, printre care noul procuror general Alexandr Stoianoglo, în schimb a lipsit, iarăși, ministrul justiției Fadei Nagacevschi. CSM nu se poate convoca deja de o lună pentru a discuta subiecte precum ridicarea imunității unui anumit judecător. Fosta ministră, Olesea Stamate, îl acuză pe Nagacevschi că acesta ar fi sabotat ședința pentru a-l proteja pe judecătorul CSJ Oleg Sternioală de continuarea urmăririi penală pentru spălare de bani. Și de această dată, Nagacevschi a invocat agenda încărcată. Azi, bunăoară, a avut ședință de urgență la Administrația Penitenciarelor, după ce un deținut s-a automutilat. Nagacevschi afirmă că a dat telefon unui membru CSM să-i zică că se reține, dar apelul a rămas nepreluat.

La ședință, urma să se mai discute și plîngerea unui grup de magistrați de la Judecătoria Ciocana privind presupuse intimidări din partea Procuraturii Anticorupție. NM a aflat mai multe detalii curioase. De exemplu, nu toți membri CSM au primit scrisoarea, mai exact, nu au primit-o membrii pe care Adunarea Judecătorilor din septembrie i-a vrut demiși. Apoi, primul pe lista semnatarilor acestei plîngeri este judecătorul Ghenadie Pavliuc, „unul din liderii” încercării de a debarca CSM-ul actual și „unul din cei mai fideli executori.”

Întrebat de jurnaliști cum crede că poate fi depășit blocajul de la CSM, procurorul-șef Stoianoglo a zis că e nevoie de o „discuție deschisă” cu președintele țării și președintele Parlamentului, insitînd că o astfel de coordonare nu înseamnă influență politică.

E de datoria noastră

Fracțiunea ACUM/PDA propune un moratoriu pe „legea miliardului”, cea potrivit căreia creditul de urgență acordat în 2014 de BNM celor 3 bănci devalizate a fost convertită în datorie de stat. Deputatul Alexandru Slusari, în calitate de șef al comisiei de anchetă privind frauda bancară, spunea anterior că anume după acordarea creditului s-au deturnat cei mai mulți bani. Prezentînd inițiativa cu moratoriul, Slusari a argumentat că mai întîi trebuie făcute eforturi pentru a recupera banii furați și a pedepsi vinovații, iar după ce aceste eforturi vor fi epuizate, suma recuperată să fie scăzută din datoria de stat. Potrivit deputatului, unul din efectele imediate ale moratoriului ar fi disponibilizarea a unor sume anuale de pînă la 1 mlrd lei în bugetul de stat – Ministerul Finanțelor estimează că în următorii trei ani va trebui să plătim cam 2,7 mlrd lei pentru a deservi datoria – bani care ar putea fi folosiți, de exemplu, pe proiecte sociale.

Vă puteți abona la articolele noastre și pe Telegram.