Summa neacoperită

Ministrul economiei Vadim Brînzan a calculat că Arena Chișinău trebuie să vîndă bilete de 100 de lei la 5 mii de vizitatori pe zi ca statul să nu iasă în pierdere și să-și poată onora angajamentele față de partenerul privat. Potrivit contractului negociat de guvernul precedent, statul trebuie să-i achite companiei turcești Summa suma de 43 de milioane de euro timp de 12 ani. Mai mult, compania a primit drept gaj complexul, cele 10 hectare pe care e construit și încă 59 ha bonus. Dacă statul nu respectă contractul, pierde și arena, și hectarele.

Brînzan acuză fosta guvernare de rea-intenție și tentativă de fraudă și vrea să sesizeze Procuratura Generală. La rîndul său, fostul speaker Andrian Candu respinge afirmațiile lui Brînzan și crede că statul nu trebuie să caute profit în „promovarea sportului și sănătatea copiilor”.

Semne de gîlceavă

Deputatul Octavian Țîcu declarase recent că acordul dintre blocul ACUM și PSRM prevede partajarea mai multor funcții. Acordul s-ar răsfrînge asupra ministerelor, comisiilor parlamentare, ambasadelor, dar și alte concursuri pentru posturi înalte. De asemenea, Țîcu spunea că liderii fracțiunilor - și cei din PSRM, și DA, și PAS - nu se prea consultă cu ceilalți deputați, aceștia aflînd despre numiri din presă.

Astăzi, MAEIE a negat toate ipotezele cu privire la un acord secret și asigură cetățenii că funcțiile sunt partajate conform „capacităților profesionale”. Nu e prima dată cînd Octavian Țîcu dă semne de dezacord. Ieri, deputatul PAS Mihai Popșoi îi sugera să candideze în calitate de primar la Ungheni. Deputatul DA Octavian Țîcu a refuzat.

Miezul problemei

La ședința Guvernului de azi au continuat discuțiile despre monopolul care ar fi fost instaurat de democrați asupra comerțului cu nuci. Potrivit prim-ministrei Maia Sandu, pentru fiecare kg vîndut de nuci, agenții economici trebuiau să plătească 50 de cenți, bani care ulterior ajungeau prin intermediari în buzunarul PD-ului.

Săptămîna trecută, tot la ședința executivului, Sandu descria cum agenții economici erau presați pentru a nu se trezi cu dosare penale și interdicții de a mai exporta nuci. Anul trecut, Sandu declara că în spatele acestor scheme s-ar fi aflat Pavel Filip, predecesorul ei din fruntea guvernului. Actualul lider interimar al democraților a negat.

Prim-ministra a sugerat că de acest caz se va ocupa Procuratura și a dispus crearea unei comisii interguvernamentale care să analizeze miezul acestei probleme.

Urmăriri de la o Poștă

Procurori și anchetatori au făcut percheziții azi la mai multe adrese ale Serviciului Vamal și Poștei Moldovei în cadrul dosarului privind presupusele scheme de contrabandă la scară largă cu anabolizante, chihlimbar, tutun și alcool. Printre altele, azi s-au ridicat acte care confirmă exporturi ilegale prin Aeroportul Chișinău. Dosarul a fost inițiat la sfîrșitul lui iunie 2019, după ce Sorin Stati, fostul șef la MoldATSA, a făcut dezvăluiri pentru presă.

Întreprinzători de import

Ministrul economiei Vadim Brînzan vrea să aducă la cîrma mai multor întreprinderi de stat specialiști de peste hotare. Pentru asta, Ministerul va angaja o companie de recrutare pentru a desfășura un concurs internațional. Promisiunea ministrului vine cu un asterisc: procesul e de lungă durată, iar pînă atunci, la șefia întreprinderilor vor fi numiți șefi interimari locali. Fix ca la Procuratură.

Pînă în prezent au demisionat directorii de la Moldtelecom, Moldexpo, Metalferos, Cricova și Mileștii Mici.

Bass-ul achizițiilor

Deputatul Dan Perciun a cerut azi Consiliului Concurenței să investigheze abonamentul unor companii IT la contracte de stat. Deputatul PAS a ajuns la concluzia că piața ar fi în mare parte controlată de două companii: BASS Systems și SC DAAC System Integrator, care ar fi beneficiat de protecție politică din partea guvernării pediste. Luna trecută, alt deputat PAS, Dumitru Alaiba, publica o scrisoare CNA din 2018 către Pavel Filip. Premierul era avertizat că statul a cheltuit 750 de milioane de lei pe achiziții IT între 2014 și 2017, 55% revenind companiei Bass Systems, iar o parte din sistemele cumpărate nici măcar nu lucrau.

Pîn’ aici a mers mandatul

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene anunță că le va retrage pașapoartele diplomatice foștilor demnitari. Documentele vor fi confiscate și invalidate de îndată ce foștii demnitari vor încerca să le folosească. Recent, șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, declara că foștii demnitari încă s-ar mai folosi de pașapoartele diplomatice și a cerut de la MAEIE reevaluarea statutului acestor pașapoarte. Dreptul de a deține pașaportul diplomatic sau de serviciu încetează la încheierea mandatului, iar utilizarea lor în continuare e o încălcare a legii.