Probabil cele mai importante știri din 14-19 decembrie.

Prioritate tardivă

Potrivit unui sondaj prezentat săptămîna asta, deși peste 90% din moldoveni afirmă că știu cum să se protejeze de Covid și că respectă recomandările doctorilor, fiecare al patrulea nu crede în pericolul/existența virusului, iar 46% cred că presa exagerează relatările despre pandemie (cifra a scăzut totuși de la 59% în august). Doar 31% s-ar vaccina.

Între timp, sîmbătă s-a înregistrat un record de 27 de decese asociate într-o zi, iar pe tot parcursul săptămînii și în weekendul precedent numărul zilnic al deceselor a fost ≥25. În Chișinău, cel mai mare focar curent, numărul total al deceselor (nu neapărat asociate cu Covid) în primele 9 luni ale acestui an a crescut cu 13% comparativ cu perioada similară a anului trecut. E probabil prima oară de la începutul pandemiei cînd BNS ne oferă date din care poți deduce așa-zisa mortalitate în exces. Pentru a vă face o închipuire despre ce-i asta, vedeți acest articol mai vechi de-al nostru.

Autorităților le-a luat 8 luni de la începutul pandemiei ca să califice Covidul drept o „maladie prioritară” și frecventă în practica medicilor de familie. S-a anunțat astfel că persoanele care se tratează la domiciliu vor beneficia de medicamente compensate. Pe de altă parte, potrivit calculelor FMI, Moldova e pe ultimul loc în Europa și pe locul 122 în lume după volumul ajutorului acordat populației și businessului în timpul crizei pandemice.

Un alt studiu, publicat de cercetătorii de la The Economist, estimează că Moldova va fi printre țările lumii în care vaccinurile anti-Covid vor deveni „pe larg accesibile” populației (nu doar grupurilor de risc) abia începînd cu aprilie 2022.

Uvertură fără șanse

Blitzkriegul legislativ de joi a fost fără îndoială spectacolul cel mai important al săptămînii, dar la început a fost uvertura. Fracțiunile PAS, PDA și PDM, în total 34 de deputați, au înaintat o moțiune de cenzură pentru a da jos Guvernul Chicu, acuzîndu-l de gestionarea proastă a coronacrizei din punct de vedere economic și sanitar. Planul, amintim, e provocarea anticipatelor prin neînvestirea unui cabinet în loc.

Comentînd mai tîrziu, Igor Dodon, șeful de facto al PSRM, a spus că moțiunea „nu are nicio șansă”, pentru că „cel mai probabil [nu va fi] nici cvorum”. Asta înseamnă că ședința specială a Parlamentului de săptămîna viitoare va fi boicotată nu doar de socialiști, ci și de platforma „Pentru Moldova”. Între timp, reprezentanții ambelor componente au continuat să nege existența unei alianțe PSRM-Șor.

Dacă e să-l credem pe Renato Usatîi, ceea ce se întîmplă acum la Chișinău nu e nici pe placul Kremlinului. Liderul „Partidului Nostru” afirmă că Moscova vrea să mizeze pe un nou partid, mai centrist de data asta, în fruntea căruia ar putea fi pus primarul capitalei Ion Ceban. Dodon neagă zvonul, declarînd că „echipa este mai consolidată ca niciodată” și că Ceban (apolitic precum îl știm) chiar l-ar putea acompania într-o vizită la Moscova la sfîrșitul lui decembrie. Așa sau altfel, liderul socialiștilor ar putea să aibă motive de îngrijorare. Potrivit ultimului sondaj iData, în premieră, PSRM pierde întîietatea în favoarea PAS (cu 32,8% vs 37,4% printre respondenții deciși). Sondajul prezice că în următorul Parlament vor mai intra PȘ (13,3%), PN (8%) și atît. Perspectiva anticipatelor ar fi o bună explicație pentru votul ulterior din Parlament.

300 de tractoriști

Fermierii au protestat mai toată săptămîna în centrul capitalei, alcătuind din claxoanele tractoarelor lor fanfara perfectă pentru spiritul evenimentelor. Ei s-au plîns că statul nu-i ajută destul în acest sezon agricol complicat, protestînd în particular față de intenția Guvernului de a majora cota TVA în agricultură de la 8 la 12%. S-au scandat și lozinci mai generale, împotriva guvernării și pentru anticipate. La un moment dat, protestatarii au urcat cu tractoarele pe peluza Parlamentului și au forțat cordonul de polițiști, iar drept rezultat patru carabinieri au avut nevoie de îngrijiri medicale. Poliția a răspuns cu gaze lacrimogene – o decizie nesănătoasă în plină pandemie.

PSRM a învinuit opoziția și pe președinta aleasă Maia Sandu că ar sta în spatele protestelor, iar pe protestatari i-a acuzat că nu-s fermieri simpli, ci boieri locali cu tractoare scumpe. Premierul Ion Chicu a adăugat gaz pe foc, spunînd că cei care protestează primesc de 3 ori mai multe subsidii decît plătesc impozite sau nu plătesc impozite deloc, angajînd zilieri.

Joi, socialiștii au anunțat că au identificat bani pentru compensații fermierilor prin abrogarea legii miliardului (despre asta mai jos) și au renunțat la majorarea TVA. Însă vineri, cînd a expirat termenul oferit de protestatari deputaților ca aceștia să le prezinte un plan concret de compensare, în fața agricultorilor s-a prezentat doar Alexandru Slusari de la PPDA. „Socialiștii v-au mințit”, a spus el. Mai tîrziu, Igor Dodon a declarat că agricultorii vor ajunge să ducă dorul Guvernului Chicu pentru că noua președintă nu va fi la fel de receptivă.

În orice caz, fermierii, cărora între timp li s-au alăturat transportatorii și cei din HoReCa, au de gînd să-și reia protestele marțea viitoare.

Nocturnă în Do-Șor major

Votarea de miercuri pe bandă rulantă a unor legi fundamentale și/sau controversate a fost practic o reeditare a situației de acum două săptămîni. Dar spre surprinderea tuturor, de data asta întreaga agendă a fost înghesuită într-o singură zi în loc de două, iar ditamai legea bugetului și alte proiecte importante s-au votat la repezeală aproape de miezul nopții. Multe din amendamentele opoziției au fost respinse, iar dezbaterile practic au lipsit. Chiar și ex-speakerul pedist, deputatul Andrian Candu, a fost șocat.

Legea miliardului. Alături de partidul condus de unul din principalii actori ai fraudei bancare, socialiștii au abrogat așa-zisa „lege a miliardului”, prin care statul s-a obligat în 2014-15 să restituie Băncii Naționale împrumuturile de urgență oferite celor trei bănci devalizate. Socialiștii spun că, în acest fel, numai în bugetul pentru anul viitor „s-au eliberat” cam 800 de mln lei. Dar măsura lasă Banca Națională cu buza umflată și transmite un semnal în exterior că statul moldovean nu se ține de cuvînt privind datoriile.

Guvernatorul BNM Octavian Armașu a averitzat că, pe lîngă faptul că se compromit grav relațiile cu FMI și perspecitvele de finanțare externă, gaura creată astfel în balanța BNM va slăbi leul și va duce la inflație. „Și asta va lovi în cine? Păturile cele mai vulnerabile din societate”. Anticipînd evenimentele, deputatul PPDA Alexandru Slusari a declarat luni că bugetarii s-ar putea confrunta cu rețineri la salarii deja din decembrie-ianuarie din cauza compromiterii relațiilor cu FMI și UE. (Pînă una alta, Guvernul a alocat încă 145,5 mln lei în calitate de premii anuale pentru bugetari).

Igor Dodon i-a acuzat pe cei din opoziție de ipocrizie, spunînd că ei singuri au cerut cîndva anularea legii. E adevărat că Platforma DA, pe cînd încă nu era partid, a cerut un referendum pentru anularea legii. Dar în 2019, PPDA deja solicita un moratoriu asupra legii pînă se vor recupera banii furați, iar Guvernul Sandu pleda pentru eliminarea doar a dobînzilor, tocmai pentru a nu crea o gaură în balanța BNM.

Vîrstele de pensionare. O altă reformă inversată care poate torpila relațiile cu FMI e cea a pensiilor. Majoritatea parlamentară a votat pentru revenirea graduală la vîrstele standard de pensionare de 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați, așa cum era pînă în 2016. Deputata PȘ Reghina Apostolova a argumentat că reforma din 2016 nu a ținut cont de speranța de viață din RM. Comentînd măsura, șefa reprezentanței Băncii Mondiale Anna Akhalkatsi a rezumat problema astfel: o limită mai mică de pensionare înseamnă pensii mai mici pentru toți, avînd în vedere fondul de pensii sărac al țării.

Bugetele și politica bugetar-fiscală. Proiectele au fost supuse votului în miez de noapte, iar deputații din opoziție s-au plîns că nu știau care din amendamentele propuse au fost incluse și care nu. Newsmaker a calculat că politica bugetar-fiscală, un document voluminos, în genere a fost examinată și aprobată timp de 2 minute. Deputatul PAS Radu Marian a afirmat că, la capitolul „proiecte investiționale”, PSRM și PȘ au împărțit nu mai puțin de 300 mln lei primăriilor afiliate.

Vicii la pachet. Liderul PDM Pavel Filip afirmă că și foștii săi colegi de partid care acum sunt „Pentru Moldova” au primit o bucată din plăcinta bugetar-fiscală. Au fost reduse taxele pentru țigările de foi, în interesul lui Andronachi și Nichiforciuc, spune Filip. Vladimir Andronachi și Sergiu Sîrbu au împins și niște măsuri care facilitează comercializarea țigărilor electronice și tot ei au trecut prin Parlament un amendament legat de jocurile de noroc.

La pachet s-a votat și un proiect care anulează o serie de restricții pentru magazinele duty-free impuse în 2019. Amendamentul a fost propus (evident) de PȘ, iar PAS afirmă că socialiștii în genere s-au înțeles să-i cedeze lui Șor controlul asupra vămii.

Piața farmaceutică. Un alt pachet de amendamente care vine de la Partidul Șor e unul care pune pe roate o afacere cu farmacii ambulante și online. Și nu e doar asta. Amendamentele sînt criticate în special pentru faptul că permit importul medicamentelor neînregistrate, că favorizează jucătorii mari, că permit comercializarea medicamentelor și de către persoane fără studii farmaceutice propriu-zise și că liberalizează prețurile la medicamente, între altele. Universitatea de Medicină și Farmacie mai avertizează că legea va încuraja automedicația, care este deja o problemă mare în Moldova.

1 an pentru ANI. Majoritatea parlamentară a aprobat în primă lectură un proiect care prevede că Autoritatea Națională de Integritate nu va putea verifica averile foștilor demnitari și funcționari publici dacă expiră 1 an de la încetarea funcției lor. Acum termenul e de 3 ani. La fel, funcționarul va putea contesta mai ușor rezultatele verificării în instanță, iar sancțiunile nu vor putea fi aplicate decît după o decizie judiciară definitivă. Conducerea ANI a criticat măsura.

Pachetul găgăuz. Înțelegînd că nu vor putea aduna 61 de voturi necesare, socialiștii au obținut excluderea de pe ordinea de zi a unui amendament care prevede că Legea privind statutul special al Găgăuziei nu poate fi modificată fără consimțămîntul legislativului autonomiei. În schimb, s-au aprobat în lectură finală alte două proiecte din așa-numitul „pachet legislativ găgăuz” care consolidează autonomia administrativă a Găgăuziei, asta deși opoziția solicitase amînarea subiectelor pentru a le putea dezbate mai pe îndelete.

Alte legi. Majoritatea parlamentară a adoptat în lectură finală proiectele aprobate în primă lectură acum două săptămîni, inclusiv modificarea legii privind statutul limbii ruse și anularea intezicerii emisiunilor din Rusia.

Intenții de contestare. PAS a anunțat că va contesta la Curtea Constituțională legile bugetelor și l-a întrebat pe procurorul-șef Stoianoglo dacă nu ar vrea să se sesizeze în legătură cu „uzurparea puterii” și încălcările de procedură din Parlament. Tot pe procedură, PPDA vrea ca CC să anuleze toate legile adoptate miercuri. Deputații PDM au declarat că vor pune și ei umărul la contestații. Iar Octavian Țîcu, care s-a grăbit să fie primul care contestă modificarea privind statutul limbii ruse, a și fost respins de CC. Curtea a explicat, printre altele, că deputatul nu s-a obosit să scrie pe lung în ce constă presupusul risc pe care îl comportă amendamentul.

Adio și am cuvinte

După ce a promulgat cîteva din legile adoptate miercuri, președintele pe ducă Igor Dodon a declarat că, odată cu inaugurarea președintei Maia Sandu pe 24 sau 25 decembrie, „toată responsabilitatea din țară este pe [ea] și îi urăm succes, o vom ajuta cu ce putem.” Dodon a mai promis că săptămîna viitoare va fi una „foarte interesantă”, fără a deschide parantezele.

Între timp, Igor Dodon a reușit să obțină aprobarea deputatului socialist Vladimir Golovatiuc în funcția de ambasador la Moscova, l-a scos din funcție pe vicedirectorul SIS Artur Gumeniuc (în baza legii vechi, nu în baza legii noi, pe care a promulgat-o), a decorat niște ofițeri SPP și l-a felicitat pe președintele ales al SUA Joe Biden.

Altele, într-o frază

◾ Citiți ultimul nostru articol, în care cîntărim dacă măsura protecționistă a cotei de raft de 51% pentru produsele autohtone, în forma în care a fost aceasta adoptată săptămîna trecută, merită riscul stricării relațiilor cu UE.

◾ Vladimir Putin spune că Rusia ar fi bucuroasă să-și retragă trupele din Transnistria, dar doar cînd Tiraspolul și Chișinăul vor ajunge să se înțeleagă; între timp, delegația Chișinăului în Comisia Unificată de Control s-a plîns că încă o ședință la care trebuia să se discute despre posturile de control ilegale și despre răpirea cetățenilor moldoveni a fost sabotată de Tiraspol.

◾ România a criticat lipsa de transparență a ultimei ședințe a Parlamentului de la Chișinău, la fel ca și europarlamentarul Siegfried Mureșan, șeful delegației PE în comitetul de asociere UE-RM.

Chișinăul planifică să cheltuie cea mai mare parte a bugetului pentru 2021 – cam 1 mlrd lei de din 6 – pe drumuri și achiziții de transport, în timp ce deficitul bugetar va crește pînă la 1,3 mlrd.

◾ Socialiștii vor să mute pe 8 mai celebrarea Zilei Europei (care în Europa se sărbătorește pe 9), astfel ca de 9 mai să se sărbătorească numai și numai Ziua Victoriei (care în Europa se marchează pe 8).

◾ Fotoliul lui Golovatiuc în Parlament va fi ocupat de Grigori Uzun, în prezent membru al Adunării Populare din Găgăuzia, cunoscut mai degrabă pentru spiritul său certăreț.

◾ Deputatul PDA Dinu Plîngău afirmă că există o înțelegere secretă ca Ilan Șor să se întoarcă în Moldova și să primească o sentință non-privativă de libertate, dar Procuratura Generală declară că „orice negociere este imposibilă”.

◾ Corneliu Groza și-a dat demisia de la șefia Poliției de Frontieră.

◾ Președintele r. Dubăsari, socialistul Grigore Filipov, a fost suspendat din funcție pe 60 de zile de consiliul raional, care a creat o comisie de anchetă în legătură cu „abuzurile și fărădelegile” sale, printre care presupusa mituire a alegătorilor în 2019 și o declarație scandaloasă care „atribuia” trei sate din raion regimului de la Tiraspol.

◾ Poliția din Fălești a spus că nu poate demonstra vinovăția președintelui raionului, socialistul Sergiu Fîntîna, după ce acesta a fost filmat aparent băut la volan.

◾ Doar 40% din judecători și 40% din procurori cred că salariul judecătorilor și procurorilor este suficient pentru a le asigura independența, potrivit unui sondaj.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.