Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 1-7 februarie.

Politizarea imunizării

În perioada 31 ianuarie – 6 februarie, numărul noilor cazuri de coronavirus a crescut cu 32,3% față de precedentele 7 zile, maxima săptămînii fiind înregistrată joi – 982 de cazuri. Iar vineri autoritățile au mai slăbit nițeluș restricțiile, permițînd instituțiilor teatral-concertistice și caselor de cultură să se redeschidă la jumătate din capacități și cu o prezență nu mai mare de 250 de persoane. Ucraina, între timp, ne-a pus în zona roșie.

Ministerul Sănătății se pregătește să lanseze campania de imunizare anti-Covid „la mijlocul lunii februarie”, dar Moldova încă nu a primit efectiv nicio partidă de vaccin. Campania, apropo, va deveni un eveniment anual. Deși autoritățile anunțaseră mai devreme că așteaptă să primească peste 260 de mii de doze de AstraZeneca prin platforma globală Covax, cifrele publicate de OMS miecuri arată că Moldova deocamdată poate spera la doar 156 de mii (asta pe lîngă aproape 25 de mii de doze de Pfizer). UE, cel mai mare contribuitor al Covax, a aprobat livrarea vaccinurilor către Moldova, iar premierul României Florin Cîțu a promis că va urgenta accesul Moldovei la vaccin și că guvernul român ne va mai oferi și alte ajutoare.

Între timp, fracțiunea PSRM a ținut un briefing pentru a sugera că aderarea la platforma Covax ar fi meritul guvernului „tehnocrat” și al socialiștilor. Iar Igor Dodon a declarat că majoritatea cetățenilor cu care s-a întîlnit vor să se vaccineze anume cu Sputnik V și că vaccinul rusesc e în proces de a fi înregistrat în Moldova. Ministerul Sănătății însă zice că rușii încă nu au depus dosarul.

Guvernul nu-mă-vota

Natalia Gavriliță a prezentat lista miniștrilor desemnați: Mihai Popșoi la Externe, Andrei Spînu la Economie, Ala Nemerenco la Sănătate, Sergiu Litvinenco la Justiție, Ion Luca la Agricultură, Anatolie Topală la Educație, Rozalina Albu la Finanțe, Ana Revenco la Interne, Anatolie Nosatîi la Apărare și Viorel Cibotaru ca vicepremier pentru Reintegrare.

Deși o bună parte din miniștri sînt membri PAS, partidul anunțase încă săptămîna trecută că nu va vota Cabinetul propus. Gavriliță a explicat apoi că ea joacă pentru echipă și că scopul PAS e să provoace alegeri anticipate. Prim-ministra desemnată admite că alianța PSRM-Șor ar putea vota Guvernul ei numai pentru a amîna anticipatele cu orice preț, dar nu crede că „deputaților menționați li se va ridica mâna când vor vedea programul nostru”.

Gavriliță va prezenta luni, în plenul Parlamentului, acest program de guvernare. Platforma DA spune că nu va vota pentru acest Cabinet, dar deputații săi vor participa la ședință și vor adresa întrebări miniștrilor înaintați. Pavel Filip zice că legiuitorii PDM probabil nu vor participa. Igor Dodon a anunțat că socialiștii nu vor sprijini Guvernul Nataliei Gavriliță, cel puțin nu la primul vot de încredere. Liderul PPDA Andrei Năstase crede că, înainte de cea de-a doua tentativă de numire a Guvernului, PSRM și Platforma pentru Moldova ar putea să-și oficializeze alianța și să înainteze un candidat pe care Președinta Sandu va fi obligată să-l accepte.

O necunoscută importantă în toată ecuația cu formarea Guvernului și anticipatele era răspunsul Curții Constituționale la cele șase întrebări adresate de Vasile Bolea și Grigore Novac. Judecătorii CC însă au refuzat să examineze întrebările pe motiv că sesizarea socialiștilor era neargumentată.

La Paris prin Micul Paris

Maia Sandu a mers în vizită la Paris, unde s-a întîlnit cu omologul său Emmanuel Macron și alți înalți demnitari francezi. Pe lîngă tradiționalele promisiuni de sprijin pentru reforme și integrare europeană, Macron a vorbit și despre interesul Franței de a renova legăturile de cale ferată între Moldova și UE. Discuțiile despre acest subiect începuseră încă în 2019, cînd Maia Sandu era prim-ministră. Președinta moldoveană s-a mai întînit cu conducerea celei mai mari organizații patronale din Franța, îndemnînd cu această ocazie firmele franceze să investească mai mult în Moldova.

La Chișinău, Igor Dodon s-a arătat nemulțumit că Maia Sandu a descris călătoria sa drept prima vizită oficială a unui șef de stat moldovean la Paris din 1997. Liderul socialist a amintit că a fost și el, „împreună cu soția”, la Palatul Elysee în 2018. Ce-i drept, Igor Dodon participase atunci la un eveniment internațional – Forumul Păcii – unde a reușit să facă poze cu mai mulți lideri străini. Cît despre o vizită bilaterală, și Emmanuel Macron a declarat că, pînă la Maia Sandu, trecuseră 24 de ani de la ultima dată cînd Parisul a găzduit un președinte moldovean.

În drum spre Paris, Maia Sandu a trecut prin București, unde a avut o întrevedere cu premierul român Florin Cîțu și a discutat despre loturile de vaccin promise Chișinăului de Klaus Iohannis, despre conexiunile energetice dintre Moldova și România, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău și construcția podului peste Prut de la Ungheni.

Între timp, Ucraina a anunțat licitația pentru un studiu de fezabilitate privind proiectul unui nou pod peste Nistru și reabilitarea a 137 km din traseul Chișinău-Kiev.

Trenule, n-ai avea parte

O comisie parlamentară de anchetă va examina situația actuală de la Căile Ferate ale Moldovei (CFM), care a ajuns pe butuci – cu mari restanțe salariale și o datorie totală de aproape 460 mln lei – din cauza gestionării proaste și posibilelor delapidări timp de cel puțin un deceniu. De exemplu, în 2018-2019, administrația a vîndut metale în valoare de 166 mln lei fără știința boardului și a făcut achiziții nejustificate de 51,2 mln lei, între altele.

Comisia va fi condusă de socialistul Oleg Lipski, iar Alexandru Slusari (PDA), membru al comisiei, e îngrijorat că scopul final al anchetei parlamentare ar putea fi falimentarea CFM și transmiterea ei în mîinile unor „băieți șmecheri sau chiar altui stat”.

Pe termen scurt, exista riscul ca CFM să-și sisteze circulația tuturor trenurilor locale și suburbane, care operează în pagubă (-114 mln lei în 2020), dar conducerea întreprinderii a precizat ulterior că asta a fost doar o propunere.

Povara arhitecturală

Scandalul proiectului de clădiri locative și de afaceri între Circ și Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena din capitală a luat amploare săptămîna asta. Pe lîngă firma de construcție, în apărarea proiectului au ieșit Iurie Povar și Ion Ștefăniță, conducătorii mult-contestatului Consiliu Național al Monumentelor Istorice. Ei spun că proiectul este legal, nu afectează monumentele din preajmă, ba chiar este binevenit, fiindcă de cealaltă parte a podului deja sînt niște clădiri înalte, iar cu noul complex peisajul va arăta mai simetric, ca niște porți de intrare în sectorul Rîșcani.

De cealaltă parte, trei asociații obștești – Urban Lab Chișinău, Centrul de Urbanism și Salvați Chișinăul – insistă că Povar, Ștefăniță și ceilalți noi membri ai CNMI au fost numiți ilegal și toate deciziile lor sînt nule. Cît despre argumentelor lor, cele trei organizații spun că Povar și Ștefăniță interpretează manipulator legea în favoarea dezvoltatorului imobiliar, încălcînd trei zone diferite de protecție – a Circului, a Bisericii și a unui sit arheologic. De aceeași părere sînt și deputații PAS Lilian Carp și Virgiliu Pîslariuc, care cer demisia membrilor CNMI.

Altele, într-o frază

◾ Președinta Sandu a dizolvat comisia pentru reformă constituțională, consiliul economic și cel al societății civile – corpuri consultative pe lîngă șeful statului – constituite de predecesorul său.

◾ În weekendul trecut, la Bălți, Comrat și Ceadîr-Lunga au avut loc proteste în susținerea limbii ruse, iar săptămîna asta socialiștii au promis să elaboreze un nou proiect de lege privind statutul limbii ruse care să înlocuiască documentul invalidat de Curtea Constituțională.

◾ Socialiștii cer demisia consilierei prezidențiale în domeniul sănătății, acuzînd-o că ar fi primit ilegal o diplomă de master în administrare, iar Ala Nemerenco intenționează să-și apere reputația în instanță, explicînd că și-a cîștigat diploma legal, în calitate de fondator al Școlii de Management în Sănătate Publică.

◾ Un raport al Consiliul Concurenței sugerează că 6 companii petroliere, care dețin împreună 66% din benzinăriile țării, au o înțelegere de cartel privind prețurile la pompă, în plus reacționînd imediat atunci cînd prețurile mondiale cresc și întîrziat atunci cînd acestea scad.

◾ Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care criminalizează promovarea simbolurilor fasciste, rasiste ori xenofobe (nu și comunist-staliniste) și negarea Holocaustului.

◾ Consilierii municpali PAS îl acuză pe primarul Ion Ceban că ar curăța orașul de publicitate stradală doar pentru a favoriza o companie anume, iar Ceban afirmă că nu favorizează pe nimeni și insinuează că în spatele criticilor săi stau „oameni de afaceri cu interese”.

◾ Tot consilierii municpali PAS cer o anchetă după ce o companie, participînd de una singură la concurs, a cîștigat dreptul de a hrăni elevii din sectorul Centru.

◾ Legislativul din UTA Găgăuzia a amînat pentru o dată nedefinită alegerile ordinare planificate pe 4 aprilie, invocînd faptul că nu s-a reușit completarea componenței comisiei electorale, iar bașcana Irina Vlah a criticat decizia, cerînd deputaților să stabilească data alegerilor cît mai curînd.

◾ După ce presa rusă a scris că interlopul Grigori Caramalac a fost reținut în Rusia, șeful biroului Interpol din Moldova, Viorel Țentiu, a precizat că „Bulgarul” nu a fost reținut, ci doar „localizat” și el nu poate fi extrădat în Moldova pentru că are și cetățenia rusă.

◾ Un diplomat rus a fost reținut la Aeroportul Chișinău cu $50 de mii nedeclarați, bani pe care îi va primi înapoi dacă va putea demonstra că-s cinstiți.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.