Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 30 noiembrie - 6 decembrie.

Nu-s oameni

Ca și săptămîna trecută, recordul cazurilor zilnice de coronavirus a fost doborît de două ori, cu 1717 cazuri anunțate miercuri și altele 1727 raportate joi. Pe tot parcursul săptămînii, zilnic s-au infectat în jur de 100 de lucrători medicali.

Premierul Ion Chicu a declarat că locuri în spitale „practic nu-s”. „Noi am mobilizat și studenții de la medicină. Mai departe, spații putem să mai identificăm. Oameni mai mulți nu sînt”. Dar dincolo de acest avertisment, autoritățile centrale au introdus săptămîna aceasta zero restricții noi.

Igor Dodon a declarat, între timp, că dacă rămînea președinte, vaccinarea anti-Covid în Moldova ar fi început deja în cîteva săptămîni sau o lună, probabil o aluzie la relația sa cu Moscova. Acum, spune Dodon, lasă noua președintă să se descurce, „noi sîntem gata să-i ajutăm”. Pe de altă parte, premierul Chicu spune că s-a adresat și rușilor, și americanilor, și mecanismului global de livrare, dar vaccinurile sînt abia în producție și, „realist vorbind”, vor ajunge în Moldova nu mai devreme de Paște (adică la sfîrșit de aprilie). „Moldova stă cumincior în rînd”.

Banda rulantă

După două luni de inactivitate, Parlamentul a ieșit din hibernarea electorală săptămîna trecută, dar mașina de printat legi a ajuns la turații maxime abia joia și vinerea aceasta. Noua majoritate PSRM-Șor a votat un car de legi importante fără consultări și dezbateri, unele deodată în două lecturi. Joi, deputații PAS și PPDA au blocat o perioadă tribuna Parlamentului și s-au îmbrîncit cu socialiștii, în timp ce susținătorii lor protestau afară, dar nu au reușit decît să amîne cu cîteva ore sesiunea de vot. Vineri, alianța PSRM-Șor a anunțat o ședință neplanificată a Parlamentului, care a fost boicotată de celelalte formațiuni.

Opoziția spune că va contesta la Curtea Constituțională o parte din legile votate. Purtătorul de cuvînt al UE privind politica externă a criticat proiectele legislative „depuse într-o manieră pripită și netransparentă”, susținute de „de oameni identificați ca fiind implicați în corupție și în frauda bancară din 2014”. Iată cîteva din inițiativele promovate de noua majoritate parlamentară:

Bugetul: Deputații au adoptat în primă lectură legea bugetului pentru 2021, care include un deficit de 14 miliarde de lei. Ministrul finanțelor spune că vreo 6 miliarde sînt așteptate din surse externe, iar restul din surse interne – valori mobiliare, privatizări, recuperarea miliardului. Proiectul bugetului a fost aprobat de Guvern pe 30 noiembrie cu termenul limită pentru comentarii tot pe 30 noiembrie. Pe site-ul Parlamentului, proiectele au fost publicate miercuri seara, în noaptea de dinaintea ședinței.

Politica bugetar-fiscală: Acest proiect de lege vine practic la pachet cu bugetul. Pe lîngă lipsa de transparență, opoziția mai acuză guvernarea că a strecurat acolo scutiri fiscale pentru schemele cu țigări ale deputaților Andronache și Nichiforciuc, pentru pariuri și jocurile de noroc, precum și pentru importul medicamentelor autorizate.

SIS-ul: În 2016, după ce Igor Dodon devenise președinte, democrații lui Vlad Plahotniuc au trecut Serviciul de Informații și Securitate în subordinea Parlamentului. În 2019, socialiștii, cu ajutorul ACUM, l-au trecut înapoi sub controlul președintelui. După înfrîngerea lui Igor Dodon la prezidențialele din noiembrie, Vasile Bolea & Co s-au răzgîndit și, copiind bucăți din argumentarea lui Sergiu Sîrbu din 2016, și-au anulat propriile lor amendamente de anul trecut, trecînd iar SIS-ul în subordinea Parlamentului.

Stadionul Republican: Deputații au anulat legea din 2018 prin care teritoriul fostului Stadion Republican era cedat SUA pentru a-și construi o nouă ambasadă. Ilan Șor a anunțat că vrea să construiască acolo un parc de distracții „Moldovaland și Basarabialand”. Premierul Chicu consideră greșită această decizie, iar deputații PAS zic că o vor ataca la Curtea Constituțională. Ambasada SUA și-a exprimat regretul și a anunțat că votul deputaților va afecta negativ relațiile moldo-americane. În schimb, atît SUA, cît și Ilan Șor au prezentat filmulețe despre planurile lor pentru terenul cu pricina.

Lustrația „anti-oligarhică”: Socialiștii și Platforma DA au înregistrat fiecare cîte un proiect de curățare a instituțiilor statului de unii demnitari și funcționari publici care au activat în perioada 2016-2019. Inițiativa PSRM include zece instituții publice, de la Consiliul Audiovizualului pînă la conducerea BNM. Inițiativa PPDA este mai largă și vizează pînă și conducerea întreprinderilor de stat sau municipale. Cei de la PAS se tem însă că lustrația e un truc al socialiștilor pentru a captura instituțiile statului. Dragoș Vicol nu a mai așteptat să fie votată legea și și-a dat demisia de la șefia Consiliului Audiovizualului, dar a rămas membru cu drept de vot. În loc său a fost numită socialista Ala Ursu-Antoci, care declarase anterior că instituțiile media trebuie disciplinate ca să nu mai critice instituțiile statului.

Propaganda rusă: Alianța PSRM-Șor a votat în primă lectură anularea restricțiilor privind redifuzarea programelor informaționale, politice, militare și analitice din Rusia.

Statutul limbii ruse: A fost votat în primă lectură și proiectul privind recunoașterea limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică. Potrivit proiectului, cetățenii vor putea solicita și primi în rusă acte și informații de la toate autoritățile publice. Ideea a fost salutată imediat de Kremlin.

Legile găgăuze: A fost votat în primă lectură pachetul de legi privind Găgăuzia, care, printre altele, definește autonomia ca administrație publică locală de nivel special și stipulează că Legea privind statutul special al Găgăuziei poate fi modificată de Parlamentul de la Chișinău numai cu avizul pozitiv al Adunării Populare a Găgăuziei. Irina Vlah le-a mulțumit deputaților și i-a îndemnat să se unească și să voteze legile în a doua lectură.

Produse moldovenești: Deputații au votat în lectură finală ca 50% din produsele de pe rafturile magazinelor să fie autohtone. Inițiative similare au fost discutată periodic din 2016 încoace: unele organizații patronale locale au sprijinit ideea, în timp ce unii reprezentanți UE au declarat că această practică ar contraveni Acordului de Liber Schimb. Vicepreședintele PPDA Alexandru Slusari e nemulțumit că legea nu a limitat și reducerile pe care supermarketurile cu poziție dominantă pe piață pot să le ceară de la producătorii autohtoni.

Schimbări în Parlament: Deputatul Partidului Șor Vladimir Vitiuc a fost numit vicespicher, Marina Tauber a fost pusă în fruntea comisiei pentru mediu și dezvoltare regională, Violeta Ivanov a fost numită șefă a comisiei pentru politică externă, iar Sergiu Sîrbu președinte al comisiei pentru securitate națională.

Protest pentru anticipate

Maia Sandu a chemat lumea la protest duminică, apel căruia i s-au alăturat Renato Usatîi și Pavel Filip. Președinta aleasă afirmă că în Parlament nu există 51 de deputați de treabă și cere alegeri parlamentare anticipate. Ea a vorbit la telefon și cu Premierul Chicu, căruia i-a spus că demisia Guvernului este cea mai scurtă cale către anticipate. Chicu a spus că e de acord că Parlamentul „trebuie urgent dizolvat”, dar nu a zis nimic despre demisie.

Igor Dodon afirmă că socialiștii nu sînt împotriva anticipatelor, dar insistă că acestea nu pot avea loc mai devreme de aprilie 2021, preferabil în mai-iunie. Președintele în exercițiu a invitat-o pe Maia Sandu să negocieze o foaie de parcurs pentru dizolvarea Parlamentului. Pînă una alta, socialiștii spun că sînt dispuși să sprijine un Guvern propus de Sandu.

Duminică, mii de protestatari s-au adunat în PMAN și au votat o rezoluție prin care cer demisia Guvernului Chicu, alegeri parlamentare anticipate și anularea pachetului de legi votat de alianța PSRM-Șor.

Președinta răspunde

Luni, la prima conferință de presă în calitate de președintă aleasă, Maia Sandu, pe lîngă anticipate, a vorbit și despre reforma justiției, care e, de așteptat, „cel mai important lucru”. Potrivit lui Sandu, sistemul judecătoresc a demonstrat o dată în plus că nu e capabil să se curețe prin propriile mecanisme, așadar unica soluție ar fi evaluarea externă. Sandu vrea și o „discuție serioasă” cu procurorul-șef Stoianoglo pe platforma Consiliului de Securitate pentru a afla care sînt „adevăratele impedimente” în calea investigării furtului miliardului și a altor cazuri de rezonanță.

În proiectul legii bugetului, președinta aleasă ar fi vrut să vadă mai multe măsuri în sprijinul ÎMM-urilor, al sistemului medical și al nevoiașilor pe timp de pandemie. Pe viitor, ea vrea crearea unui „fond de argint”: un proiect de lungă durată, cu finanțare externă și implementare comunitară, care să ofere servicii la domiciliu pentru vîrstnici, dar și pentru persoane cu dizabilități. Protecția mediului e și ea o prioritate, iar Sandu promite să caute resurse externe pentru a rezolva o parte din probleme, bunăoară cea a nivelului scăzut de împădurire sau colectarea deșeurilor comunale. Tot cu fonduri externe, Sandu vrea să rezolve problema accesului comunităților la apă și canalizare. Pentru diasporă, prioritățile administrației sale ar fi recunoașterea internațională a permiselor de conducere emise în RM, servicii consulare mai bune și facilitarea votului, inclusiv introducerea votării electronice și/sau prin corespondență.

Maia Sandu a mai anunțat că și-a ales trei foști miniștri – pe Ala Nemerenco, Veaceslav Negruță și Olesea Stamate – s-o consilieze în probleme sociale și de sănătate, financiare și economice, și de justiție, respectiv.

Niciun pas înapoi

La conferință, Maia Sandu a vorbit și despre retragerea trupelor ruse din Transnistria. Ea a amintit că, în perioada scurtă cît a fost șefă a guvernului în 2019, autoritățile ruse, inclusiv ministrul apărării Șoigu, au reiterat importanța retragerii munițiilor de la Cobasna. Sandu a precizat, o dată în plus, că prezența militară rusă în Transnistria are două componente: 1. trupele care păzesc munițiile (GOTR) și 2. contingentul rus din cadrul mecanismului actual de pacificare. GOTR staționează ilegal în Transnistria și trebuie să se retragă necondiționat (asta e poziția oficială a RM încă din 2003), iar formatul actual de pacificare, spune Sandu, e oricum ineficient și trebuie înlocuit cu o misiune civilă sub egida OSCE (la fel, poziția RM de mai mulți ani).

Însă autoritățile de la Moscova și Tiraspol s-au arătat scandalizate de declarațiile președintei alese. Șeful NATO Jens Stoltenberg a sărit în apărarea Maiei Sandu, spunînd că Rusia nu respectă integritatea teritorială a RM, care este partenera blocului nord-atlantic.

În replică, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvînt al MAE-ului rus, l-a mustrat pe Stoltenberg că-și bagă nasul unde nu-i fierbe oala și că-i prost informat, afirmînd (fals) că GOTR și contingentul rus de pacificatori din Transnistria sînt același lucru. Și ministrul rus de externe Serghei Lavrov a zis că Rusia e puțin probabil să accepte „retragerea pacificatorilor”, adăugînd că rușii vor continua să „dezactiveze” munițiile de la Cobasna dacă Chișinăul va fi mai „cooperant”. Iar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvînt al președintelui Putin, a spus că președintele Dodon era mai „constructiv” în problema transnistreană și că Kremlinul așteaptă de la Sandu să preia această atitudine.

În fine, Konstantin Kosaciov, șeful comisiei externe din senatul rus, i-a sugerat Maiei Sandu să se gîndească mai bine la achitarea datoriei de miliarde a Tiraspolului pentru gazul rusesc, decît la retragerea trupelor ruse, dacă vrea să reintegreze țara.

Între timp, în „alegerile legislative” de duminica trecută din regiunea transnistreană, partidul de guvernare „Înnoirea”, afiliat concernului monopolist Sheriff, a luat 31 din 33 de mandate.

Procuratura la un an de independență

Procurorul General Alexandr Stoianoglo și-a prezentat raportul de activitate după un de la numirea în funcție. Principalele realizări cu care se laudă e că PG nu se mai implică în politică și nu mai hărțuiește oponenții guvernării, că nu mai face dosare la comandă, că nu mai persecută oamenii de afaceri, că a revizuit și închis un șir de dosare politice, că a început curățarea procuraturii de corupți, că dosarul privind furtul miliardului s-a mișcat înainte, iar Vlad Plahotniuc a fost recunoscut drept principalul beneficiar și altele.

Pe de altă parte, noi, la sic!, am atras atenția la eșecurile și restanțele procuraturii sub conducerea lui Stoianoglo: lui Veaceslav Platon i-au fost iertate toate păcatele, iar acum acesta dă buzna cu bodyguarzii săi pe la ședințele Comisiei Naționale a Pieții Financiare pentru a redobîndi controlul asupra Moldasig; căutarea lui Vlad Plahotniuc nu a dat roade și am aflat mai multe de la alți politicieni decît de la PG despre odiseea oligarhului fugar; dosarul lui Ilan Șor nu s-a mișcat din loc, iar colegele sale Marina Tauber și Reghina Apostolova au fost scoase de sub urmărire penală; PG a renunțat la acuzațiile împotriva a 13 judecători suspectați în dosarul Laundromatului; procurorii au refuzat să investigheze finanțarea PSRM; investigația privind concesionarea Aeroportului stagnează și ea; nu în ultimul rînd, procurorii s-au mulțumit cu o amendă de 88 de mii de lei pentru Vasile Botnari, unicul inculpat în dosarul privind răpirea și extrădarea celor șapte profesori turci. Aflați mai multe despre fiecare dintre aceste cazuri aici.

Iaca iaca

Apropo de furtul miliardului. Stoianoglo a anunțat că CSM i-a susținut inițiativa: dosarele legate de frauda bancară vor fi examinate de două complete de magistrați specializați în judecarea infracțiunilor economice și cazurilor de corupție. Asta, potrivit procurorului-șef, ar trebui să asigure competență și promptitudine în examinarea dosarelor care, iată iată, vor fi finalizate de procurori.

Primul complet de trei judecători va fi condus de Ion Morozan. E curios că Morozan a cerut singur să fie recuzat de la judecarea cazului fostului pedist Constantin Țuțu, motivul fiind că fiul său lucrează la Procuratura Anticorupție. ZdG scrie că Morozan a fost recuzat de mai multe ori din acest motiv. Tatiana Bivol și Angela Vasilenco, din același complet, sînt magistratele care rejudecă acum dosarul lui Veaceslav Platon, cel despre care Stoianoglo crede că fusese „falsificat în totalitate”. Din al doilea complet face parte Ana Cucerescu, cea care judecă dosarul șefului suspendat al PA Viorel Morari.

Tot săptămîna asta procurorii au anunțat că au reținut șase ex-bancheri din grupul Șor. Anticoruptie.md a aflat că aceștia sînt ex-președintele BEM Viorel Bîrca, ex-președintele UniBank Dumitru Țugulschi și patru foști funcționari de la Banca Socială.

Între timp, încă o ședință în dosarul Șor a fost amînată, de data asta din cauza neprezentării apărătorilor.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.