Probabil cele mai importante știri din 16-21 noiembrie.

Covid dezlănțuit

Cifra record de cazuri zilnice de coronavirus a făcut un salt sănătos miercuri, cînd s-au înregistrat 1607 infectări. Cele 1442 și 1422 de cazuri înregistrate joi și, respectiv, vineri au fost și ele peste recordul stabilit săptămîna trecută. Totodată, rămîne extrem de înaltă rata testelor pozitive – vineri ea a fost de peste 45%.

În aceste condiții, responsabili de la Ministerul Sănătății spun că numărul testelor efectuate s-ar putea dubla pînă la 7 mii pe zi, dar nu e clar dacă asta înseamnă o schimbare în strategia de testare sau pur și simplu se anticipează o creștere corespunzătoare a numărului de cazuri. Premierul Ion Chicu chiar a avertizat că sistemul medical se află la limita capacităților și i-a îndemnat pe cetățeni barem să poarte mască. Cît despre restricții la nivel național, premierul sugerează că autoritățile nu și le permit. Restricțiile mai dure însă ar putea reveni în Chișinău, care rămîne în continuare cel mai mare focar din țară. De vineri, purtarea măștilor e obligatorie în toate spațiile publice, atît închise, cît și deschise. „Alegerile au trecut și trebuie să revenim în forță la anumite măsuri restrictive”, a declarat Boris Gîlcă, medicul-șef adjunct al municipiului. Apropo de alegeri...

Prima săptămînă de după

Maia Sandu l-a bătut pe Igor Dodon cu 58% la 42% în turul II al prezidențialelor. Candidatul „independent” a felicitat-o preliminar, spunînd că se va plînge la CEC, în judecată și chiar la Curtea Constituțională fiindcă a observat numeroase încălcări. Dodon este nemulțumit în special de diasporă, unde au votat peste 260 de mii de moldoveni – 93% dintre ei pentru Maia Sandu. Deși încă nu-și recunoaște definitiv înfrîngerea, Igor Dodon se pregătește deja să se întoarcă oficial la șefia PSRM. Pînă atunci însă mai are o lună de mandat.

Aliata sa din Găgăuzia, bașcana Irina Vlah, nici nu a menționat numele Maiei Sandu în discursul său de după alegeri, dar a felicitat găgăuzii pentru rată înaltă de participare la vot. 95% din cei 68 de mii de alegători care au mers la urne în UTAG au votat pentru Igor Dodon. Vicepreședintele PAS Igor Grosu a acuzat-o pe Vlah că ar fi amenințat observatorii PAS cu pierderea locului de muncă, astfel încît formațiunea a trebuit să aducă observatori din alte raioane la secțiile din Găgăuzia. Bașcana Vlah a respins drept minciunoase declarațiile deputatului. De ce votează Găgăuzia altfel e și tema ultimului nostru articol.

În concluziile sale preliminare, misiunea de observare ENEMO spune că alegerile s-au desfășurat fără încălcări majore care să pună la îndoială legitimitatea lor. Totuși, ENEMO afirmă că CEC a avut o „abordare relativ pasivă” în soluționarea contestațiilor, iar Consiliul Audiovizualului „a arătat o înțelegere limitată a rolului și responsabilității sale”.

Printre problemele remarcate de ENEMO se mai numără implicarea funcționarilor publici în campanie și suspiciunile privind cumpărarea voturilor din Transnistria. Presa de la Chișinău a vorbit cu mai multe persoane din stînga Nistrului care au recunoscut că li s-a promis bani pentru un vot în favoarea lui Igor Dodon.

De la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a anunțat că va colabora cu orice președinte ales de popor.

Felicitări de peste mări și țări

Chiar dacă Igor Dodon va contesta rezultatul alegerilor, Vladimir Putin și Patriarhul Kiril au felicitat-o deja pe Maia Sandu. Totodată, purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe al Rusiei i-a amintit lui Sandu de promisiunea sa că va „respecta drepturile și libertățile tuturor cetățenilor, indiferent de limba pe care o vorbesc”.

Ambasadorul rus la Chișinău Oleg Vasnețov s-a întîlnit și cu Maia Sandu, și cu Igor Dodon. Ultimul va merge la Moscova, la invitația lui Dmitri Kozak, dar serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că Vladimir Putin nu are planificate întîlniri cu Dodon.

Primul demnitar străin care a felicitat-o pe Maia Sandu a fost președintele român Klaus Iohannis. Cei doi au discutat la telefon și au convenit că, după ce Sandu e învestită în funcție, vor aranja o vizită a lui Iohannis la Chișinău. Președintele român a mai anunțat că autoritățile de la București discută un nou pachet de asistență pentru Moldova.

Al doilea lider care a felicitat-o pe Sandu a fost președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a invitat-o într-o vizită oficială la Kiev. Presa a remarcat că Igor Dodon, în patru ani de președinție, nu a mers niciodată într-o vizită oficială în România sau Ucraina.

Sandu a mai primit mesaje de felicitare de la ambasadorul UE Peter Michalko, ambasada SUA, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, cancelara germană Angela Merkel, președintele francez Emmanuel Macron, precum și de la lidera opoziției din Belarus, Sviatlana Țihanouskaia.

Capcana tangoului

Alegerile prezidențiale au declanșat reconfigurarea alianțelor politice din țară. Președintele în exercițiu Igor Dodon a invitat toate fracțiunile parlamentare la negocieri, dar PAS, PPDA, PDM și Pro Moldova au refuzat să vină la aceste discuții. Igor Dodon a declarat apoi că totul ar fi de fapt o capcană în care au căzut oponenții săi, dar nu a explicat care anume ar fi capcana.

PDM a spus că dialogul bilateral cu PSRM nu mai funcționează și vrea discuții în format mai larg cu „partidele autentice” din Parlament. La ședința Legislativului de joi, democrații au anunțat că părăsesc majoritatea parlamentară. Ce-i drept, socialiștii par să fi găsit deja un înlocuitor pentru PDM – Platforma „Pentru Moldova”, compusă din Partidul Șor, ex-pediști și cîțiva neafiliați. Pe hîrtie, PPM are 15 deputați, inclusiv oligarhul fugar Ilan Șor.

Premierul Chicu, un critic aprig al Maiei Sandu, speră că președinta aleasă va continua întîlnirile în formatul premier-spicher-președinte. Voința trebuie să fie din ambele părți, spune prim-ministrul, fiindcă „tangoul se dansează în doi”. Chicu admite că nu știe dacă va mai fi premier pînă la învestirea Maiei Sandu, dar insistă că nu-și va da demisia.

PSRM și-a convocat Consiliul Republican, care a hotărît că socialiștii trebuie să caute soluții pentru „a păstra stabilitatea politică în țară și cursul de dezvoltare echilibrată a politicii externe”. Nu e clar dacă fracțiunea PSRM va oficializa alianța cu platforma lui Ilan Șor sau va fi o coaliție informală.

Între timp, socialiștii vor să organizeze un congres național pînă la sfîrșitul anului, unde plănuiesc să-l pună pe Igor Dodon în fruntea partidului. De asemenea, ei vor cere recunoașterea limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică și anularea legii împotriva propagandei ruse.

Forfotă în Parlament

Parlamentul s-a întrunit joi și vineri după o pauză de mai bine de două luni. Noua coaliție informală a blocat inițiativa fracțiunii PPDA de a-i audia în plen pe premierul Chicu și pe ministrul economiei Railean în legătură cu două subiecte tergiversate – Aeroportul și Arena Chișinău. Coaliția informală nu a vrut să discute nici proiectul care prevede ca la următoarele scrutine moldovenii să poată vota două zile consecutiv, iar diaspora să aibă parte de mai multe buletine. În schimb, platforma „Pentru Moldova” a susținut, alături de PDA și PAS, inițiativa de a crea, la una din următoarele ședințe, o comisie de anchetă privind așa-zisul Laundromat. Denis Ulanov (Partidul Șor) și Vladimir Cebotari (Pro Moldova) au devenit membri ai comisiei care anchetează atacurile rider din 2010-2012, scheme precursoare furtului miliardului.

PDA și PAS au mai înaintat o moțiune simplă împotriva ministrului de interne Pavel Voicu în legătură cu răpirile de cetățeni în Zona de Securitate și pentru faptul că ar tolera „elemente de corupție” în minister.

Cu vot aproape unanim, Parlamentul a aprobat niște amendamente pentru consolidarea integrității deciziilor Băncii Naționale, o precondiție pentru obținerea mult-așteptatei asistențe FMI (conducerea FMI trebuia să aprobe acordul de asistență încă la sfîrșitul lui septembrie, dar autoritățile moldovene au întîrziat implementarea precondițiilor din motive mai degrabă electorale). Proiectul prevede, între altele, modul de atragere la răspundere a conducerii BNM pentru decizii ilegale. Totodată, amendamentele îi oferă BNM mai multă autonomie.

Între timp, BNM caută să-și înlocuiască viceguvernatorii (la fel o condiție FMI). Guvernatorul Octavian Armașu a propus trei candidaturi, iar canalul anonim Lustratia a afirmat că doi dintre ei ar fi oamenii lui Plahotniuc și Candu. Newsmaker însă citează o sursă, tot anonimă, că zvonurile privind legătura candidaților cu Plahotniuc sunt răspîndite de sursele apropiate socialiștilor doar pentru că Armașu a refuzat candidații propuși de partidul lui Dodon.

Procuratura contra Bass

Apropo de Vlad Plahotniuc. Procuratura Generală a anunțat că a primit răspuns oficial din Turcia: oligarhul nu se mai află acolo din 4 octombrie (nu e clar dacă turcii au răspuns sau dacă Procuratura a întrebat despre presupusa cetățenie turcă obținută recent de politicianul fugar). Dar controversatul finanțist Veaceslav Platon afirmă că turcii mint.

Între timp, procurorii au obținut în instanța de apel repunerea sechestrului asupra firmei Bass-Systems, despre care se crede că ar fi afiliată lui Plahotniuc. Tot săptămîna asta, Procuratura Anticorupție a reușit să aplice sechestru și asupra conturilor firmei de pază privată Argus-S, după ce aceasta ar fi intenționat să transfere peste 660 de mii de dolari unei firme din Turcia, al cărei beneficiar efectiv se crede că ar fi tot Plahotniuc.

Nervi după concediu

După ce nu a reușit să convingă chișinăuienii să-l voteze pe Igor Dodon, primarul Ion Ceban s-a întors din concediul electoral și a luat la rost viceprimarii, pretorii și șefii de direcții. El le-a cerut tuturor să prezinte cîte un raport de activitate, în care să explice de ce unele proiecte pentru care erau bani anul acesta au fost lăsate pentru 2021. Printre altele, Ceban l-a criticat pe viceprimarul Victor Chironda pentru stagnarea proiectelor privind tichetarea electronică și parcările cu plată.

Dacă tot se pare că nu mai vin proiecte „la inițiativa președintelui”, Ion Ceban vrea să se apuce de reparația podului de pe strada Mihai Viteazu, care „necesită intervenție urgentă”. Edilul estimează costul lucrărilor la 72 de milioane de lei și spune că reparația va fi apoi și mai scumpă dacă e amînată. Potrivit lui Ceban, și podurile de pe Grigore Vieru și Ismail trebuie renovate cît mai curînd.

Comisia opinează

Comisia de la Veneția și Directoratul Consiliul Europei pentru Drepturile Omului au publicat luni o nouă opinie urgentă privind mandatul membrilor CSM în contextul reformei justiției. Opinia fusese solicitată pentru a descîlci niște dificultăți juridice legate de mandatul membrilor non-judecători ai CSM.

Problema a apărut atunci cînd, în martie 2020, Parlamentul a numit cu voturile majorității de guvernare 4 membri noi non-judecători în CSM fără a aștepta reforma constituțională care venea să îmbunătățească independența instituției. Comisia a notat încă atunci că noii membri au fost numiți într-o manieră non-consensuală și politizată, motiv din care votul a fost boicotat de opoziție, și a recomandat autorităților să suspende numirea celor patru pînă la reforma constituțională. Recomandarea a ajuns și printre condițiile UE pentru debursarea unei tranșe de asistență macrofinanciară, așa că Guvernul a propus o dispoziție tranzitorie prin care mandatul membrilor celor patru să fie terminat și să fie organizat concurs pentru numirea noilor membri potrivit noii proceduri. Această propunere a fost avizată negativ de Curtea Constituțională în septembrie, pentru că ar fi disproporționată.

Pentru a ieși din încurcătură, Guvernul a propus ca membrii non-judecători să fie confirmați de Parlament cu majoritatea calificată de ⅗, ceea ce ar însemna și votul opoziției, iar Curtea Constituțională a cerut opinia comisiei de la Veneția.

Acum, Comisia a avizat pozitiv propunerea. Chiar dacă efectul regulii tranzitorii ar fi același (încetarea mandatului membrilor CSM), Comisia opinează că această procedură este oricum mai puțin problematică pentru independența instituției. Din contra, spune Comisia, această independență a fost periclitată atunci cînd Parlamentul a numit în grabă cei 4 membri, în timp ce amendamentele constituționale erau încă în faza de pregătire, adică practic a sabotat reforma, amînînd-o pe cel puțin 4 ani.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.