Primul tur povestit pe scurt

Rezultatele

Maia Sandu a cîștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu 36,16%, în timp ce Igor Dodon a luat doar 32,61%. Renato Usatîi s-a plasat pe locul 3 cu 16,9%, Violeta Ivanov pe 4 cu 6,49%, de două ori mai mult decît Andrei Năstase, care a obținut 3,26% și a terminat cursa electorală pe locul 5.

În cifre absolute, Maia Sandu a luat ~490 de mii de voturi, cu peste 60 de mii mai puțin decît în primul tur din 2016. Igor Dodon a obținut de această dată ~440 de mii de voturi, cu 240 de mii mai puțin decît acum patru ani.

În pofida vremii ploioase și a pandemiei, prezența la vot a fost aproape egala cu primul tur din 2016. Acum – 1.348.707 voturi numărate de CEC, atunci – 1.418.518.

Între timp, au avut loc și alegeri locale în satul Dubna, Soroca, cîștigată de socialista Elena Sochircă, și în comuna Piatra, Orhei, unde a învins Radu Bușilă, Partidul Șor.

Votul în diasporă

Moldovenii de peste hotare s-au mobilizat în număr record – aproape 150 de mii. Peste 70% din ei au votat cu Maia Sandu, 17,25% cu Renato Usatîi și cîte ~3,6% cu Igor Dodon și Andrei Năstase.

Ultimul a cerut încă în timpul votului demisia ministrului de externe și a președintelui CEC pentru organizarea proastă a alegerilor peste hotare, în special pentru că nu a deschis suficiente secții.

Într-adevăr, în multe orașe din Europa, moldovenii au făcut aglomerație la secțiile de votare, iar internetul abundă în fotografii și clipuri cu rînduri lungi de alegători care așteptau să voteze. Din cauza cozilor, la unele secții programul de lucru a fost prelungit cu două ore.

Mai puțin încîntat de votul diasporei e Igor Dodon, care a declarat că „aceste preferințe ale diasporei se află în disonanță cu preferințele populației majoritare care locuiește și muncește acasă, în Moldova”.

Votul din Transnistria

În schimb, candidații de dreapta au fost nemulțumiți de votul cetățenilor din stînga Nistrului. Încă miercurea trecută, Andrei Năstase îndemna toți „bărbații în putere” ai țării să meargă la secțiile de votare deschise pentru transnistreni și să nu permită transportarea organizată a acestora la vot.

Unele grupuri de veterani și protestatari au ieșit într-adevăr să-i întîmpine pe alegătorii din regiunea separatistă. Vicepreședintele PAS Igor Grosu a blocat cu mașina un drum către o secție de votare pentru transnistreni. În pofida tensiunilor și a unor îmbrînceli, forțele de ordine au reușit să prevină ciocniri mai grave între protestari și alegători din stînga Nistrului.

Reprezentanții PAS spun că au observat mai multe cazuri în care transnistrenii chiar erau aduși organizat la alegeri, iar pe internet au apărut mai multe crîmpeie video care ar demonstra că cel puțin o parte din cei care au trecut Nistrul ca să voteze au făcut-o pentru bani. Fosta ministră a justiției Olesea Stamate a declarat că PAS ar putea cere anularea voturilor din Transnistria.

Și observatorii Promo-Lex au documentat cîteva cazuri de transportare organizată la vot, dar mult mai puține decît la parlamentarele de anul trecut.

Reacțiile candidaților

Igor Dodon a felicitat-o pe Maia Sandu, dar a mai îndemnat-o să-și ceară scuze pentru „falsuri despre fraudări”. El a spus că în turul II este de acord să participe la dezbateri televizate.

Maia Sandu le-a mulțumit alegătorilor, dar și funcționarilor electorali și observatorilor pentru că „au protejat votul”.

Cu diferite grade de entuziasm, și-au anunțat sprijinul pentru Maia Sandu în turul II Andrei Năstase, Dorin Chirtoacă, Octavian Țîcu și Tudor Deliu.

Renato Usatîi spune că a vorbit luni la telefon cu Maia Sandu și că se vor întîlni azi, 3 noiembrie, după care va face declarații pentru presă. Usatîi insistă pe alegeri parlamentare anticipate cît mai curînd.

Violeta Ivanov, candidata Partidului Șor, nu a făcut încă nicio declarație privind turul II.

Din afara țării, premierul român Ludovic Orban a felicitat-o pe Maia Sandu pentru victoria în primul tur, adăugînd că anume ea va duce Moldova „mai ferm pe traiectoria europeană”. La Moscova, viceministrul de externe Andrei Rudenko a declarat că Rusia e gata să conlucreze cu oricine va cîștiga alegerile în Moldova.

Altele, pe scurt

Inter-val

În timp ce în Europa numărul de cazuri de Covid a crescut simțitor săptămîna trecută, Moldova a părut să se bucure în continuare de o relativă îmbunătățire a situației, cel puțin în raport cu săptămîna-record 28 sept.-4 oct. Ministra Sănătății Viorica Dumbrăveanu a spus, printre altele, că a scăzut numărul săptămînal de cazuri grave și că sunt locuri disponibile în spitale, inclusiv la terapie intensivă. Dar vineri s-au raportat 968 de cazuri, iar asta din 3124 de teste primare (31% pozitive), semn că îmbunătățirea e șubredă.

Remanieri peste tot, tot felul de aranjamente

Igor Dodon a promis „remanieri peste tot” în guvern după alegeri, spunînd că, deși acordul de coaliție cu PDM e teoretic în vigoare, democrații au prea puține mandate în Parlament ca acesta să fie unul funcțional (în prezent, coaliția PSRM-PDM are 48 de deputați). Democratul Oleg Țulea și-a anunțat deja demisia din postul de ministru de externe pentru a se întoarce ambasador în Ungaria.

Între timp, Andrian Candu s-a plîns că Igor Dodon îi fură deputații pentru „tot felul de aranjamente” și majorități în Parlament. Luni, cei cinci deputați fugiți recent din grupul transfug Pro Moldova au anunțat formarea grupului „Pentru Moldova”, îndemîndu-i și pe alții să se alăture. De la Serghei Sîrbu cetire: „Cu toții avem un singur partid – Republica Moldova, dar și o datorie politică: de a sluji cetățenii țării”.

Optimism debordant

Premierul Ion Chicu a pasat pe umerii Parlamentului o parte din vina pentru faptul că FMI nu a aprobat încă programul de asistență de $558 mln (aprobarea se aștepta la sfîrșitul lui septembrie). Dar Newsmaker a aflat că Guvernul nici măcar nu a ajuns să avizeze niște proiecte legislative solicitate de FMI cu scopul consolidării independenței Băncii Naționale. Anterior, criticii îl acuzau pe premier că acesta a lăsat baltă programul cu FMI și a făcut concesii bugetare de dragul campaniei președintelui Dodon și că din această cauză Moldova ar risca să rămînă cu o uriașă gaură bugetară. Dar Chicu se arată „foarte optimist” că programul va fi aprobat pînă la finele anului.

Gaze electorale

Cu 4 zile pînă la alegeri, ANRE a aprobat o reducere de 12,2% a prețului gazului pentru consumatorii casnici (chiar dacă Moldovagaz solicitase o reducere mai modestă). Președintele în concediu Igor Dodon a zis că micșorarea prețului n-are nicio treabă cu alegerile și a ținut să remarce că în Ucraina gazul s-a scumpit (omițînd faptul că acesta rămîne mai ieftin decît în Moldova chiar și după majorare). Prețul de achiziție a gazului rusesc s-a micșorat încă în primăvară, dar Moldovagaz a așteptat tocmai pînă în septembrie ca să solicite reducerea, așa că motivele electorale sunt greu de negat.

Tot săptămîna trecută, experții în energetică Sergiu Tofilat și Tudor Șoitu de la Watchdog.MD au prezentat un studiu care concluzionează că datoria malului drept ar fi fost majorată artificial de-a lungul anilor cu un miliard de dolari „prin acțiuni abuzive, comise de Gazprom în complicitate cu autoritățile” moldovene. Experții sunt îngrijorați de o declarație mai veche a președintelui Dodon, care propunea stingerea datoriei malului drept prin cedarea rețelelor de gaz, dar și de faptul că fraudele în administrarea complexului de gaze așa și nu au fost investigate.

Kremlinovici, continuare

Lunea trecută Rise Moldova a publicat încă un articol din seria #Kremlinovici, cu noi detalii despre sprijinul pe care serviciile secrete rusești l-ar fi oferit socialiștilor moldoveni. Bunăoară, „secția moldovenească” de la Kremlin i-ar fi redactat discursul de lansare în campanie a Irinei Vlah în alegerile pentru funcția de bașcan din 2015 și ar fi coordonat cu Igor Dodon discursul său de la Conferința de Securitate de la München din 2019. Rise mai citează o notă analitică în care se spune că instaurarea Guvernului „tehnocrat” în frunte cu Ion Chicu creează condiții favorabile pentru relațiile moldo-ruse și în care se recomandă dezvoltarea unei rețele de ONG-uri pentru a promova o strategie de „soft power” a Rusiei în Moldova. Publicația a mai postat un teaser, promițînd pe săptămîna asta un material despre implicarea polit-tehnologilor ruși în lupta pentru primăria capitalei de anul trecut, din care Ion Ceban a ieșit învingător.

Și Anticoruptie.md a publicat o investgație din care reiese că Igor Dodon e vecin, la reședința prezidențială de la Holercani, cu interlopul Grigore Caramalac. Clădirea multietajată nefinalizată, aflată acum în construcție, a fost ruptă din teritoriul pensiunii și privatizată în 2009 pe vremea Guvernului Greceanîi, în care Dodon era ministru al economiei.

Program de spălare intensivă

Cinci judecători anchetați anterior în așa-numitul „Laundromat rusesc” au fost repuși în funcție de Consiliul Superior al Magistraturii, care pe de-asupra a decis să-i despăgubească pe aceștia cu achitarea salariilor pentru toți cei 4 ani în care au fost suspendați. În octombrie, ZdG afla că, cu o lună mai devreme, Procuratura Anticorupție i-a scos de sub urmărire penală pe 13 din cei 15 judecători învinuiți de implicare în spălarea a miliarde de dolari prin sistemul judecătoresc din RM. După 4 ani de anchetă, procurorii au constatat că nu există „componenta de infracțiune”. Unul din motive ar fi că încheierile judecătorilor nu au fost contestate de alte instanțe și deci ar fi legale.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.