Probabil cele mai importante știri din 19-24 octombrie.

Somnul conștiinței

Cu zile numărate pînă la prezidențiale, cifra cazurilor noi de Covid raportate săptămîna asta a fost în scădere, cu o maximă de 833 de infectări miercuri. Totodată, procentajul lucrătorilor medicali infectați rămîne mare.

Președintele degrevat Igor Dodon dă asigurări că sistemul medical se descurcă și speră să aducă vaccinul rusesc în țară pînă la sfîrșitul anului.

În spitale, Ministerul Sănătății i-a obligat pe directori să poarte „responsabilitate personală” ca instituțiile pe care le conduc să aibă tot ce trebuie pentru a face față pandemiei și să nu „admită la muncă” personal din grupele de risc, în pofida deficitului de cadre. Sănătate Info mai scrie că aproape 8 mii de pacienți cu forme ușoare, cam jumătate din totalul cazurilor active, se tratează în prezent acasă. Asta înseamnă că unui medic de familie îi revin în medie cîte 50 de pacienți. Dar media pe țară nu face dreptate medicilor din orașe, care duc greul cel mai mare. Medicii se plîng că mulți pacienți nu sînt conștiincioși.

Un sondaj WatchDog/CBS arată că tocmai 43% din moldoveni cred în teoria conspirativă precum că noul coronavirus a fost creat pentru a cipiza omenirea prin vaccinuri în folosul unui guvern mondial. Procentajul celor care cred în falsuri legate de Covid a crescut cu 5-7% în comparație cu luna mai, semn că și guvernarea, și societatea în general, au avut alte priorități decît comunicarea corectă la acest subiect. Tendința a fost confirmată de Barometrul Opiniei Publice, un alt sondaj publicat săptămîna asta, care arată că fiecare al patrulea moldovean nici nu crede în existența noului coronavirus.

Noi la sic! am comparat programele electorale ale prezidențiabililor ca să vedem cîtă atenție aceștia acordă pandemiei. Spoiler alert: foarte puțină spre deloc.

Aceeași sondă, rezultate diferite

În ceea ce privește alegerile, sondajul realizat de CBS la comanda Watchdog.MD arată că 17% din respondenți vor vota cu Igor Dodon la prezidențiale, 13,3% cu Maia Sandu, iar 6% cu Renato Usatîi. În același timp, 18,6% au refuzat să spună cu cine vor vota, iar ditamai 33,7% zic că vor merge la vot, dar încă nu au decis în dreptul cui vor pune ștampila. La întrebarea despre confruntarea Sandu-Dodon în turul II, 29,2% din respondenți spun că o vor vota pe lidera PAS, iar 25,9% pe actualul șef al statului. Cei care încă nu au decis, nu vor merge deloc la vot sau nu au vrut să răspundă reprezintă aproape jumătate din respondenți.

Vineri, Institutul de Politici Publice a prezentat rezultatele Barometrului Opiniei Publice, realizat și el de CBS. Rezultatele au fost însă diferite: Igor Dodon – 23,2%, Maia Sandu – 19,7%, Renato Usatîi – 10,9%, Violeta Ivanov – 4,8%, iar restul candidaților sub 2%. Au spus că vor merge la vot, dar nu știu pentru cine 27,6% din respondenți. Dacă în turul II va ieși perechea Dodon-Sandu, 32,2% spun că l-ar vota pe Igor Dodon, 31,4% pe lidera PAS, 18,4% „împotriva la ambii” și 18,1% cred că e greu de ales între cei doi candidați.

Dosarele Țî

Deputatul PSRM Bogdan Țîrdea a publicat un volum de 800 de pagini, prefațat de Iurie Roșca, despre „ONGcrația” din Moldova. Socialistul acuză societatea civilă de capturarea statului și supunerea lui intereselor străine și „agendei LGBT”. El prezintă și o listă de ONG-uri și instituții media finanțate de „rețeaua Soros, NED, EED” – listă în care sîntem onorați să ne regăsim și noi, redacția sic!. În linii mari, dezvăluirile deputatului-scriitor se bazează pe informații publice – chiar și pe site-ul nostru, atît în subsol, cît și la secțiunea „Despre”, scriem clar cine sînt donatorii noștri.

Peste 90 de ONG-uri moldovenești au răspuns cu un apel, căruia ne alăturăm și noi, de a opri atacurile împotriva societății civile. Textul explică de ce „atacul deputatului Bogdan Țîrdea nu este doar un simplu exercițiu oratoric de inspirație totalitară, ci este un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni”.

Fundația Soros Moldova, în răspunsul său, îi explică deputatului socialist importanța societății civile și îndeamnă partidele politice să dea dovadă de aceeași transparență ca FSM. Pînă și Ambasadorul UE Peter Michalko s-a declarat „consternat de atacurile dure, nefondate și rău-intenționate, lansate la adresa societății civile și a mass-media independente din Republica Moldova”, care „idică semne de întrebare serioase față de angajamentul politic de a sprijini un mediu favorabil dezvoltării societății civile, care este o parte esențială a implementării Acordului de Asociere UE-Republica Moldova”.

Secretele lui Kremlinovici

RISE Moldova afirmă că a obținut un telefon care i-ar fi aparținut anterior lui Igor Dodon – el ar fi folosit într-o aplicație de mesagerie criptată porecla „Kremlinovici”, iar Centrul Досье din Rusia a obținut un set de documente din cabinetul lui Vladimir Cernov, șef al Departamentului pentru „relații culturale” cu țările străine din cadrul administrației prezidențiale ruse. Rise și Досье și-au coroborat informațiile, revelînd că în departamentului lui Cernov există o „subdiviziune moldovenească”, condusă de colonelul Igor Maslov, iar Igor Dodon pare să aibă legături strînse cu această subdiviziune.

Investigația RISE-Досье arată că președintele moldovean, încă înainte de a fi ales, comunica și se întîlnea regulat cu securiști, diplomați și alți angajați ai administrației de la Kremlin. Deși nu aflăm multe despre conținutul acestor discuții, Досье dezvăluie că rușii aveau discursul pe care urma să-l țină Igor Dodon la Adunarea Generală ONU din septembrie 2020 cu trei zile înainte de eveniment.

Dorin Chirtoacă a cerut scoaterea lui Dodon din cursă, iar Platforma DA a depus o sesizare la Procuratura Generală, dar Alexandr Stoianoglo a declarat că e vorba doar de o investigație jurnalistică și că PG „nu se va implica în chestiunile politice, mai ales în perioada electorală”.

În schimb, Vladimir Putin a găsit de cuviință să-și exprime tocmai acum sprijinul pentru Igor Dodon: „Noi mizăm foarte mult că la alegerile care vin acum în Moldova, poporul moldovenesc va aprecia acele eforturi pe care le-a făcut actualul președinte de apropiere a Republicii Moldova de Rusia”.

Președintele rus a mai declarat că vinificatorii, dar și alte ramuri ale economiei moldovenești depind în întregime de piața rusă. Cifrele arată însă că, în 2019, Rusia a fost doar una din cele cinci destinații principale de export a vinului moldovenesc – după România și Polonia, dar înainte de Cehia și China. La nivel general, România rămîne de departe cel mai important partener comercial al Moldovei – destinația a peste un sfert din toate exporturile moldovenești, de trei ori mai mult decît Rusia.

Un alt mesaj de la Kremlin a vizat Ambasada SUA la Chișinău. Serghei Narîșkin, șeful Serviciul de Informații Externe al Rusiei, acuză Washingtonul că vrea să-l scoată pe Igor Dodon din fotoliul prezidențial și că a trimis la Chișinău experți în „revoluții colorate”.

Transhumanța foștilor pediști

Pro Moldova a pierdut vineri seara patru deputați. Exodul a fost început de Sergiu Sîrbu, care a spus că părăsește partidul din motive „de ordin personal și profesional”. El a fost urmat de Grigore Repeșciuc și Eleonora Graur. Declarația ei a fost cea mai intrigantă: „Îmi exprim regretul și pentru faptul că ostaticul acestei situații jenante a devenit dl Andrian Candu, un politician talentat, care sincer dorește să construiască un partid european și modern, dar nu totul depinde de Dumnealui”. A patra a ieșit din Pro Moldova fosta ministră a sănătății Ruxanda Glavan, care a spus că va face echipă cu toți cei care sînt anti-Dodon și că așteaptă alegeri anticipate la primăvară.

Formațiunea a răspuns la aceste plecări cu un comunicat în care afirmă că membrii săi sînt „liberi să se retragă atunci când nu mai sunt PRO MOLDOVA” și promite că poziția partidului rămîne neschimbată: „Dodon trebuie să plece”.

Deputatul PAS Lilian Carp a spus că a auzit încă acum două săptămîni că 5 deputați vor pleca din Pro Moldova pentru a forma o alianță cu PSRM, grupul Șor și doi deputați neafiliați dacă Igor Dodon rămîne președinte.

Foștii colegi ai lui Candu & Co din PDM nu sînt nici ei prea mulțumiți de alianța cu Igor Dodon și PSRM. Pavel Filip a declarat că „această coaliție încă există foarte șubred, la limită” și că se așteaptă la o reconfigurare a forțelor politice după scrutinul prezidențial sau după alegerile parlamentare anticipate. Totodată, Filip a anunțat că PDM nu susține niciun candidat prezidențial și că membrii formațiunii vor vota fiecare cum crede de cuviință. Fostul premier a avut și o întîlnire cu ambasadorul american Dereck Hogan, căruia i-a spus că PDM poate fi „mediator între forțele politice după alegeri”.

Loteria justiției

Săptămîna aceasta, moldovenii au aflat că judecătorii investigați în dosarul Laundromatului rusesc au fost scoși de sub urmărire penală. Dacă nu mai sînt acuzați de complicitate la spălare de bani, judecătorii ar putea fi achitați și în dosarul conex despre emiterea unor hotărîri ilegale. Mai mult chiar, o parte din cei care au fost suspendați din funcție pe durata investigației au cerut deja CSM-ului să revină la lucru. Potrivit Ziarului de Gardă, urmărirea penală a fost încetată încă septembrie, dar procuratura nu a anunțat public acest lucru.

Procurorul General Alexandr Stoianoglo a arătat totuși că mai și pornește unele investigații, nu doar le oprește. El a anunțat că procurorii vor cerceta modul în care Loteria Națională a Moldovei a obținut monopolia pe piața jocurilor de noroc. Potrivit lui Stoianoglo, de vină ar fi angajați ai Ministerului Economiei și ai Agenției Proprietății Publice, dar și alte „persoane deocamdată neindentificate”. PG estimează că statul a pierdut în 2017-2019 în jur de 400 de milioane de lei din cauza mișmașurilor legate de Loteria Națională.

Stoianoglo a mai spus că a trimis cereri de extrădare pe numele lui Vlad Plahotniuc în Cipru și în Arabia Saudită, după ce anterior trimisese o cerere și în Turcia. E drept că unii jurnaliști și politicieni de la Chișinău au afirmat că oligarhul a fost recent prin Turcia și Cipru, dar a treia țară despre care s-a vorbit nu e Arabia Saudită, ci Emiratele Arabe Unite.

Biserica vs Republica

Deși, în Republica Moldova, biserica și statul ar trebui să fie separate, Mitropolia Moldovei are o lungă și bogată istorie de amestec în treburile politice ale țării. În goana după voturi, politicieni precum Voronin, Pasat, Urechean, Pasat sau Filat au flirtat cu Mitropolitul Vladimir și i-au iertat toate păcatele. Așa face acum și Igor Dodon, care le-a permis preoților să încalce cu impunitate toate regulile anti-Covid anunțate de Guvern. Dacă adăugăm în ecuație și faptul că Biserica Ortodoxă Moldovenească este supusă Patriarhiei de la Moscova, ale cărei legături cu serviciile secrete sînt bine documentate, atunci amestecul BOM-ului în politică poate fi considerat pe bună dreptate un risc pentru suveranitatea și siguranța națională a Moldovei. Despre toate aceste probleme, dar și potențiale soluții, scrie colegul nostru Cristian Doroftei în analiza Biserica vs Republica: o poveste electorală pe timp de pandemie.

Altele, într-o frază

◾ Fermierii din raionul Hîncești și-au reluat protestele și cer compensații pentru cerealele din grupa a II-a (floarea-soarelui, porumb, etc.), iar dacă Guvernul nu va desface punga cu bani, agricultorii spun că la proteste vor ieși și colegii lor din alte raioane.

◾ Expert-Grup a lansat Raportul de Stare a Țării 2020, în care estimează că economia moldovenească va scădea cu 7,5% pînă la sfîrșitului anului, iar deficitul bugetar va urca pînă la 8-10%.

◾ Criticat din mai multe părți, inclusiv de noi, că folosește Primăria pentru a-i face campanie lui Igor Dodon, Ion Ceban a anunțat că-și ia concediu pentru a-l ajuta pe președinte să fie reales, iar municipalitatea o lasă temporar în mîinile viceprimarului Ilie Ceban.

◾ Chișinăul a primit un credit de 9 milioane de euro de la BERD pentru a moderniza sistemul de gestionare a deșeurilor solide, iar Consiliul Municipal a decis să tripleze treptat, pe parcursul următorilor opt ani, tarifele pentru evacuarea gunoiului.

◾ Povestea fără sfîrșit a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău a fost discutată la Washington de Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo cu Ministrul de Externe al României Bogdan Aurescu, în contextul în care România, cu sprijin american, vrea să înceapă exploatarea zăcămintelor de gaz din Marea Neagră.

◾ Unioniștii au prilej de bucurie – potrivit BOP-ului, exact o treime din respondenți ar vota pentru Unirea cu România, iar Dorin Chirtoacă a și calculat cît ar costa toată treaba – 10 miliarde de euro pe an, dintre care două ar fi contribuția Moldovei, iar opt a României și a UE.

◾ Valoarea patrimoniului public al Republicii Moldova a crescut cu 15 miliarde de lei în ultimul an, fără a include patrimoniul gestionat de Ministerul Educației, care nu a prezentat darea de seamă din cauza pandemiei.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.