Probabil cele mai importante știri din 12-17 octombrie.

Molipsiți de spiritul sărbătorilor

De hramul capitalei, pe 14 octombrie, autoritățile din sănătate au raportat un nou antirecord – au fost depistate 1149 de cazuri noi de Covid din 3570 de teste primare (32%). Din cifra raportată miercuri, tocmai 83 au fost lucrători medicali. Sîmbătă, s-a înregistrat un număr record de decese – 20. Altminteri, numărul raportat de cazuri zilnice a fost în scădere față de precedentele două săptămîni.

Totuși, antirecordul a picat prost pentru autoritățile Chișinăului, care au permis un șir de manifestații publice (într-un format mai mult sau mai puțin restrîns), în ciuda faptului că municipiul e cel mai mare focar de coronavirus din țară. Primarul Ion Ceban a apărut alături de candidatul prezidențial Igor Dodon și Mitropolitul Vladimir la un serviciu divin din Scuarul Catedralei, un eveniment transmis în direct de televiziunea națională și la care enoriașii au sărutat icoane și au ignorat aparent distanța fizică. Poliția însă a zis că totul a fost în regulă și în Chișinău, și în alte 162 de localități care își au hramul de Acoperămîntul Maicii Domnului.

Între timp, la centrul de triere de la MoldExpo s-au pregătit 400 de paturi suplimentare – jumătate pentru cazurile suspecte și jumătate pentru pacienții ce necesită spitalizare. Dar Boris Gîlcă, medicul-șef adjunct al capitalei, spune că pe lîngă paturile suplimentare în sistemul public, mai e nevoie și de echipament, dar și de personal. „Colegii deja lucrează de 7 luni în condiții de pandemie și știm că sunt epuizați.” Dr. Gîlcă sugerează că instituțiile private ar putea prelua o parte din serviciile de urgență.

Alegeri pandemice

De marți, întreaga țară (cu excepția raioanelor „portocalii” Soroca, Leova și Hîncești) se află sub „cod roșu” de coronavirus. Pentru ca scrutinul din 1 noiembrie să nu înrăutățească situația, autoritățile au instituit un șir de reguli la desfășurarea alegerilor. Fiecare alegător va primi gratuit o mască, iar cei cu simptome, în cazul în care se vor prezenta la secție pînă la ora 15:00, vor fi trimiși să voteze de acasă. Celor care vin bolnavi la secție după această oră, li se va crea un fel de coridor pînă la cabina de vot, după care se vor aplica dezinfectanți.

Expertul în procese electorale Igor Boțan crede că cel mai bun lucru pe care l-ar fi putut face autoritățile în condiții pandemice e să lase oamenii să voteze timp de două zile, sau în general să implementeze votul electronic, despre care se tot discută de douăzeci de ani. Așa însă, prezența la urne va fi asigurată cu precădere de cei care nu se tem/nu cred în coronavirus. Ala Tocarciuc, expertă în sănătate publică, spune că autoritățile mai pot face ceva în timpul rămas: să prelungească orele de votare, să stabilească ore speciale pentru alegătorii vîrstnici, sau cel puțin să încurajeze alegătorii să-și ia pixuri de acasă. Experta mai spune că alegerile vor spori ascendența cazurilor și că membrii birourilor electorale sunt cei mai expuși.

Luni s-a aflat că deputatul socialist Vlad Batrîncea, șeful staffului electoral al lui Igor Dodon, e spitalizat cu Covid. Purtătoarea de cuvînt a candidatului Dodon a spus că acesta este „perfect sănătos” și-și continuă campania în regim obișnuit. Adică desfășurînd multiple întîlniri directe cu alegătorii.

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte sugerează că dezbaterile electorale televizate, în context pandemic, sunt de preferat întîlnirilor directe cu electoratul. Păcat că favoriții par să aibă alte preferințe. Citiți mai multe în articolul nostru proaspăt Dezbateri fără Igor Dodon și Maia Sandu? Cine pierde și cine cîștigă

Unul mai favorit decît altul

Andrei Năstase a lansat o pleiadă de rugăminți către Maia Sandu să se retragă din cursa prezidențială în favoarea lui. Liderul PPDA insistă că numai el poate să-l învingă pe Igor Dodon în turul II și-i promite liderei PAS „una din funcțiile centrale ale statului” după ce cîștigă alegerile. Năstase a dat asigurări că e „o propunere foarte serioasă, coerentă și constructivă de colaborare”. Funcția de premier este însă deja rezervată pentru Alexandru Slusari și, în cadrul unei emisiuni la TV8, Andrei Năstase a dat de înțeles că ar putea accepta și voturile Partidului Șor pentru învestirea unui Guvern PPDA.

Sandu în schimb afirmă că, potrivit măsurătorilor PAS, poate cîștiga alegerile „chiar și fără votul diasporei”. Lidera PAS se bucură de tot mai mult sprijin din exterior. După președintele PPE Donald Tusk, și lidera Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer, a publicat un mesaj video în susținerea Maiei Sandu. CDU este partidul Angelei Merkel. Ce-i drept, astfel de mesaje din afara țării sînt la limita legalității. În 2016, Sandu a fost avertizată de CEC după ce mai mulți politicieni europeni au anunțat că sprijină candidatura ei.

Cel mai sigur de șansele sale e Igor Dodon. Într-un interviu pentru RIA Novosti, el a declarat că opoziția răspîndește zvonuri despre fraudare pentru că nu are cum să cîștige alegerile. Candidatul socialisto-independent crede că, după scrutin, nu vor fi proteste și „destabilizare”, fiindcă așa ceva ar fi posibil doar cu sprijinul SUA, UE sau al Rusiei, dar niciuna dintre ele nu e interesată într-un „maidan” moldovenesc. Pe de altă parte, Igor Dodon spune că socialiștii sînt gata să cheme lumea la protest pentru a-i „apăra victoria”, dacă aceasta va fi contestată.

După ce deja cinci deputați Pro Moldova au anunțat că vor vota pentru Violeta Ivanov (Partidul Șor) în primul tur, Andrian Candu a explicat că fiecare din colegii săi sprijină pe cine vrea, dat fiind că CEC i-a refuzat înregistrarea în cursă. Totuși, el a promis că, dacă în turul II ies Sandu și Dodon, o va susține pe prima.

Sondaje cu ață albă

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, o companie cunoscută pentru favorizarea candidaților PSRM, a publicat rezultatele unui nou sondaj pre-electoral: Igor Dodon – 31,8%, Maia Sandu – 18,7%, Andrei Năstase – 9,3%, Renato Usatîi – 6,6% și Violeta Ivanov - 4,7% din totatul respondenților.

Între timp, socialiștii continuă controversatele lor „sondaje telefonice”, cînd activiști de partid sună oamenii pe numerele lor de telefon fix și, sub pretextul unei anchete sociologice, îi întreabă dacă știu că Igor Dodon este favoritul sprijinit de majoritatea populației. Fosta ministră a justiției, membra PAS Olesea Stamate, învinuiește PSRM de utilizarea resurselor publice și a datelor personale ale alegătorilor (baza de date Moldtelecom), dar și de nedeclararea cheltuielilor electorale – agitația e mascată drept sondaj.

Experții raportează

Al patrulea raport de monitorizare Promo-Lex arată că, într-adevăr, Igor Dodon și socialiștii săi sînt lideri la utilizarea resurselor administrative, fiind vinovați de 14 din cele 18 cazuri observate de Promo-Lex în primele 12 zile de campanie.

Al doilea raport de monitorizare a presei, realizat de API, arată că Igor Dodon rămîne cel mai citat, cel mai vizibil și cel mai favorizat candidat în presa online. Actualitati.md, aif.md, kp.md, noi.md, sputnik.md și vedomosti.md îl sprijină pe candidatul informal al PSRM. Unimedia.info îl favorizează pe președintele degrevat, dar și pe Andrei Năstase și Violeta Ivanov.

Expert-Grup a analizat promisiunile electorale ale candidaților și – surpriză! – majoritatea nu sînt realiste. Unele pur și simplu nu țin de atribuțiile președintelui, iar altele ar costa prea mult. Programul Maiei Sandu, spre exemplu, ar necesitate aproximativ 50-55 miliarde de lei pentru a fi transpus în realitate, ceea este „nesustenabil pentru finanțele publice naționale”, spun experții. Promisiunile lui Igor Dodon sînt însă de peste două ori mai generoase și mai puțin fezabile – analiștii estimează că ar fi nevoie de 120 de miliarde de lei pentru realizarea lor. La fel de fantastic e și programul Violetei Ivanov – doar pentru creșterea pensiei minime pînă la 5000 de lei ar fi nevoie de 100 de miliarde.

Geopolitica de rutină

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a declarat că SUA au un „comportament grosolan și nerușinat” în Moldova, Belarus și Caucazul de Sud. Potrivit lui, anume Washingtonul s-a împotrivit coaliției dintre Maia Sandu și Igor Dodon. Lavrov a mai spus că Rusia trebuie „să fie mai activă pe partea de societate civilă, inclusiv la finanțare”, fiindcă acum ONG-urile s-ar ține doar pe bani americani.

Pînă ajunge la ONG-uri, Kremlinul a trimis cadou la Chișinău cinci autospeciale pentru deszăpezirea străzilor, care au defilat vineri prin centrul orașului cu steaguri rusești. Ambasadorul României Daniel Ioniță a comentat, înțepat, că „unii par să acorde mai multă importanță mașinilor de deszăpezire decât ajutoarelor dezinteresate”, cu referire la o donație consistentă oferită de România în primele luni de pandemie și întîmpinată de guvernul moldovean sub un pod de la periferia capitalei. Între timp, Watchdog.MD a calculat că celălalt cadou de la Moscova – motorina pentru fermierii afectați de secetă – s-a micșorat de la 50 de mii de tone la mai puțin de 5000.

Ambasada SUA a anunțat că subsecretarul de stat pentru afaceri politice David Hale a vorbit la telefon atît cu Igor Dodon, cît și cu Maia Sandu, despre „importanța procesului electoral corect și liber, care va respecta dorința poporului Moldovei”.

Deși oficial e în concediu, Igor Dodon s-a întîlnit și cu Grupul de observatori ai Biroului OSCE/ODIHR, unde a promis din nou că alegerile se vor desfășura în confirmate cu legislația națională și internațională.

Tot despre alegeri a discutat cu Newsmaker și ambasadorul SUA Dereck J. Hogan. El crede că, dincolo de riscul manipulării votului din Transnistria și diasporă, principală problemă pentru procesul electoral este utilizarea resurselor administrative. Hogan a vorbit și despre Vlad Plahotniuc – a salutat deschiderea unui dosar penal împotriva fostului șef PDM, dar a fost ambiguu în privința posibilității oligarhului de a reintra în SUA.

Ce mai face domnul Vlad?

Că tot veni vorba de Vlad Plahotniuc, Procuratura Generală a anunțat că mai multe case și mașini ale lui sau ale soției sale vor fi puse sub sechestru, inclusiv vile în România, Franța și Elveția. Valoarea acestor proprietăți e estimată la 160 de milioane de lei. Avocatul lui Plahtoniuc spune că nu a primit nicio încheiere judecătorească despre sechestru și că PG „înfăptuiește justiția prin comunicate de presă”.

Acum două săptămîni, Igor Dodon declara că are informații precum că mai mulți foști deputați PDM au mers în Turcia să se întîlnească cu Vlad Plahotniuc. Liderul Pro Moldova Andrian Candu spune că, într-adevăr, 11 deputați deputați ai formațiunii au mers în august în Turcia la „un eveniment corporativ”, unde au decis dacă vor participa sau nu la alegeri, dar nu s-au văzut cu fostul lor șef de partid. Candu neagă că ar ști unde se află nașul său de cununie.

Între timp, la Moscova, viceministrul de interne Serghei Lebedev a declarat pentru Kommersant că Plahotniuc, Renato Usatîi și Veaceslav Platon ar fi acoperit împreună o schemă de livrare a narcoticelor din Maroc către UE și Rusia. Usatîi zice că dosarul împotriva sa a fost fabricat după ce a început să-l critice pe Igor Dodon, dar mai spune că Plahotniuc a fost într-adevăr implicat în traficul internațional de droguri.

Iar la Chișinău e rejudecat dosarul privind rolul lui Veaceslav Platon în furtul miliardului. Cu această ocazie, fostul procuror Lilian Bacalîm, devenit recent avocat, a încercat să obțină de la judecători recunoașterea companiei ruse Garant Group drept parte vătămată, dar cererea sa a fost respinsă. În 2014, Garant Group, alături Klassika Asigurări, l-a înaintat pe Ilan Șor în Consiliul de Administrație BEM.

„Nesatisfăcător” la anticorupție

Organul de monitorizare anticorupție al Consiliului Europei, GRECO, și-a publicat săptămîna aceasta raportul despre Moldova. Documentul constată că statul nostru a implementat doar 4 din 18 recomandări din runda precedentă de monitorizare și caracterizează nivelul de îndeplinire de către statul nostru a angajamentelor anticorupție ca „în general nesatisfăcător”. Asta înseamnă că Guvernul va trebui să raporteze despre progrese în îndeplinirea recomandărilor cît mai curînd, dar nu mai tîrziu de septembrie 2021.

Avem probleme cu legislativul, care adoptă legi în grabă și fără consultări, nu are încă un cod de conduită care să reglementeze conflictele de interese și proceduri clare de ridicare a imunității deputaților. Potrivit GRECO, avem lacune în reglementarea cerințelor de integritate față de judecători și evaluarea acestora pentru numire sau promovare, iar activitatea instanțelor este netransparentă. În domeniul procuraturii, raportul ne critică pentru că Ministrul Justiției și președintele CSM rămîn în continuare membri ai Consiliului General al Procurorilor și că nu am revizuit mecanismul de tragere la răspundere disciplinară a procurorilor.

În schimb, GRECO a lăudat guvernul pentru că nu a mers înainte cu conceptul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, pe care o vede ca o amenințare la independența justiției. Evaluarea fusese propusă de coaliția antioligarhică încă în vara lui 2019, ca măsură extraordinară de a curăți justiția de corupți, iar mai apoi, sub actualul ministru al justiției, a fost revizuită și amînată pînă a dispărut de pe agenda publică. Însuși Ministrul Nagacevschi nu a pierdut ocazia să se autofelicite pe Facebook cu această apreciere din partea GRECO, dar și că raportul citează zecile de întruniri pe care Ministerul Justiției le-ar fi avut cu societatea civilă. În postarea sa, ministrul nu a menționat nota generală „nesatisfăcător” dată de experți și nici lacunele majore identificate de aceștia.

Răpiți de remene

PDA a inițiat încă săptămîna trecută procedura de convocare a Parlamentului, plus o moțiune simplă împotriva Ministerului de Interne, în legătură cu răpirea a patru cetățeni moldoveni de către regimul de la Tiraspol (doi au fost eliberați între timp), însă ambelor inițiative le lipsește o singură semnătură. Liderul auto-exilat al Partidului Șor a anunțat că e gata să discute, dar nu a pierdut ocazia să ironizeze obraznic pe seama faptului că fracțiunea sa nu mai e un pária și că e curtată pentru voturi. „Haideți să discutăm [...] Băgați-vă aroganța undeva mai departe.”

Tiraspolul tergiversează discuțiile despre răpiri, care au avut loc chiar în Zona de Securitate, amînînd ședința Comisiei Unificate de Control. Separatiștii refuză să discute și un subiect mai vechi legat de ZS și anume introducerea „grănicerilor” cu funcții de control al fluxului de pasageri și marfă în acea zonă. Chișinăul se plînge că ultimele incidente „discredit[ează] totalmente mecanismul existent de pacificare”. Pe de altă parte, ministrul rus de externe Lavrov acuză americanii de lipsa progreselor în rezolvarea diferendului transnistrean în formatul 5+2.

Diplomația de la Chișinău a informat comunitatea internațională despre abuzurile din domeniul drepturilor omului comise de Tiraspol, iar partenerii internaționali și-au „exprimat îngrijorarea”. Între timp, despre situația celorlalți doi cetățeni răpiți nu se cunoaște în continuare nimic.

Altele, într-o frază

◾ Președintele CEC Dorin Cimil a declarat că autoritățile au cumpărat 120 de scanere pentru actele de identitate pentru a fluidiza procesul de vot la secțiile din diasporă, al căror program ar putea fi extins cu două ore.

◾ În perioada 19-27 octombrie, o misiune FMI va purta discuții la Washington cu reprezentanții guvernului moldovean în vederea programul de $558 mln agreat, dar încă neaprobat, după ce ministrul finanțelor Pușcuța a recunoscut că Moldova nu a îndeplinit toate precondițiile.

◾ Într-o emisiune la Jurnal TV, Vladimir Voronin și-a cerut scuze de la alegători că l-a susținut pe Igor Dodon în 2016, a refuzat s-o sprijine de data aceasta pe Violeta Ivanov, pe care numit-o „primitivă” și trădătoare, și a lăudat inițiativa lui Andrei Năstase de modifica Constituția pentru ca statul să asigure minimul de existență pentru toți cetățenii.

◾ Başkanul Găgăuziei Irina Vlah a luat partea Azerbaidjanului în conflictul azero-aremean din Karabahul de Munte, afirmînd că „noi sîntem [...] alături de frații de sînge”.

◾ Unul dintre cei șapte profesori turci de la Orizont, condamnat la 6½ ani, a fost eliberat după 2 ani de detenție, dar alte detalii nu sunt cunoscute.

◾ SIS vrea ca procurarea cartelelor preplătite să fie posibilă doar cu buletinul, în particular pentru a reduce numărul de alerte anonime recepționate de serviciul 112, însă expertul în telecomunicații Anatolie Golovco atenționează că apelurile 112 pot fi efectuate și fără cartelă SIM și că măsura va fi doar o incomoditate minoră pentru crima organizată, în timp ce consumatorii de rînd vor fi afectați.

◾ Pe fundalul unei degradări continue a ecosistemului Nistrului, peste 100 de ecologiști participanți la o conferință moldo-ucraineană au solicitat Ucrainei să renunțe la intenția de a da în exploatare complexul de hidrocentrale de la Dnestrovsk.

◾ Troleibuzele și autobuzele din Chișinău au rămas fără serviciu GPS – compania care deservește troleibuzele se plînge că lucrătorii RTEC distrug uneori intenționat, alteori din neglijență, echipamentul GPS, iar firma care deservește autobuzele spune că pur și simplu încă nu a primit niciun leu de la PUA.

◾ Troleibuzele „acordeon” din Belarus nu pot circula pe Ștefan cel Mare din cauza asfaltului denivelat, deși bulevardul a fost renovat acum trei ani, așa că autoritățile vor să „frezeze” asfaltul pînă vor găsi bani pentru a repara din nou strada.

◾ Într-o rară apariție media în această săptămînă, Premierul Ion Chicu a discutat cu președintele raionului Glodeni despre reabilitarea unor drumuri locale.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.