Probabil cele mai importante știri din 5-10 octombrie.

Iarăși din nou

Și săptămîna asta, Moldova și-a bătut de două ori propriul record la cazuri de Covid pe zi, înregistrînd 1062 infectări miercuri și apoi 1121 cazuri joi. Sîmbătă, bilanțul a ajuns la 61.762 infectări și 1458 decese, inclusiv 41 în rîndul lucrătorilor medicali.

În timp ce multe țări europene au reintrodus restricții mai dure ca să stăvilească sporul de cazuri, în Moldova ultima măsură la nivel național a fost adoptată încă săptămîna trecută – și aceea de pasare a responsabilităților către autoritățile locale. Dintre toate raioanele sub „cod roșu”, doar Cimișlia a decis să închidă școlile și piețele. Între timp, în Europa, țara noastră e devansată doar de Spania după numărul de cazuri la 1 milion de locuitori.

Încă la sfîrșitul săptămînii trecute, spitalele din Chișinău au rămas fără paturi pentru pacienții Covid adulți, aceștia fiind internați în raioanele din apropiere. Și la Bălți, al doilea focar ca mărime după capitală, situația e critică. Joi autoritățile capitalei au promis să activeze încă 310 paturi în regim staționar, dintre care 200 la centrul de triere de la MoldExpo. E drept că medicii de acolo sînt nevoiți să se odihnească pe paturi improvizate. Primarul Ion Ceban a avertizat că restricțiile ar putea reveni dacă locuitorii capitalei nu vor respecta recomandările medicilor.

Sînt și niscaiva vești bune. Două studii clinice efectuate în Moldova de companii farmaceutice americane arată rezultate promițătoare privind un medicament anti-Covid nenumit. Iar un alt preparat cu efect pozitiv demonstrat, Remdesivir, va ajunge în curînd în țară în 5 mii de doze (importul a altor 2 mii de flacoane a fost autorizat mai devreme). Autoritățile vor să cumpere și 3 milioane de măști pentru scrutinul prezidențial din noiembrie. Apropo de alegeri...

La vot sau la boicot

Unioniștii Dorin Chirtoacă și Octavian Țîcu au fost totuși înregistrați în cursa electorală și în scurt timp s-au și lansat în campania electorală. Candidatul PUN promite dizolvarea parlamentului, ieșirea din izolarea internațională și racordarea la infrastructura și sistemul educațional românesc. Iar fostul primar de Chișinău promite să fie un președinte demn și curat și cheamă lumea la vot împotriva lui Igor Dodon.

De partea cealaltă a eșicherului politic, PCRM, Congresul Civic și Stînga Europeană îndeamnă cetățenii să boicoteze alegerile prezidențiale. Comuniștii zic că alegerea președintelui prin vot direct este neconstituțională pentru că contravine hotărîrii legislativului din 2000 privind trecerea la un regim politic parlamentar. Membrii Congresului Civic zic că alegerile nu soluționează nici o problemă, iar Stînga Europeană a invocat situația pandemică și riscul de răspîndire a virusului.

Unii concurenți se văd deja în turul doi. Maia Sandu îl provoacă pe Igor Dodon la o dezbatere publică, menționînd că acesta este „singurul oponent” al candidaților care „vor să schimbe starea lucrurilor” în Moldova. Igor Dodon nu a dat încă un răspuns clar, dar a dat de înțeles că nu va participa la dezbateri în primul tur, preferînd întîlnirile cu cetățenii în loc de „învinuiri reciproce”.

Expertul Watchdog.MD Valeriu Pașa susține că activiștii PSRM fac agitație și se ocupă cu identificarea alegătorilor avînd la dispoziție date cu caracter personal ce puteau fi obținute doar de la CEC sau de la Agenția Servicii Publice. El mai afirmă că un call center al socialiștilor anunță oamenii la telefon că Igor Dodon este favorit, invocînd sondaje ale unor companii „de buzunar”.

Igor Dodon, care candidează oficial ca independent, se bucură și de sprijinul primarului capitalei Ion Ceban. Deși acum un an își cîștiga mandatul de primar promițînd că nu va face politică, Ceban îi face acum campanie colegului său informal de partid, ba chiar anunță chișinăuienii că unele străzi și trotuare sînt reparate „la inițiativa șefului statului”. Citiți mai multe în ultimul nostru articol: Primarul apolitic Ceban face campanie pentru candidatul independent Dodon.

Portaluri părtinice

Asociația Presei Independente a publicat raportul de monitorizare a mass-media pentru luna septembrie. În total au fost examinate 1861 de articole de pe 12 portaluri de știri. În calitate de protagonist apare cel mai des candidatul Igor Dodon (627 articole), urmat la o foarte mare distanță de lidera PAS Maia Sandu (277) și Renato Usatîi (174).

În total au fost citate 2379 de surse, iar pe prima poziție se clasează tot Igor Dodon cu 381 de citări, în timp ce alte surse media doar de 280 ori, iar reprezentanții autorităților locale, în special primarul general al Capitalei, de 270 de ori.

Pe lîngă vizibilitate, Igor Dodon este lider și la capitolul apariții în context pozitiv (740 ori), cu doar 99 de mențiuni în context negativ. De cealaltă parte, Maia Sandu conduce topul politicienilor defavorizați cu 199 de mențiuni negative și doar 31 pozitive.

De asemenea, raportul arată că portalurile Aif.md, Kp.md și acutalitati.md au politici asemănătoare și fac partizanat deschis pentru Igor Dodon. El este de asemenea favorizat de Noi.md, Sputnik și Vedomosti, în timp ce principala sa contracandidată, Maia Sandu, este vizibil defavorizată.

D-ale CECului

Curtea de Apel a respins cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Năstase împotriva CEC privind numărul de secții de votare din Transnistria. Obligarea comisiei de a micșora numărul de secții în stînga Nistrului a fost declarată nemotivată.

Deși rămîne în afara cursei, liderul Pro Moldova Andrian Candu își face griji pentru cozile lungi de la secțiile de voturi din diasporă și propune ca alegerile peste hotare să aibă loc timp de 2 zile în loc de una. Fracțiunea pe care o conduce a și înaintat un astfel de proiect de lege, care se află în curs de examinare.

Cei de la Partidul Șor se plîng că ar fi discriminați și că ar fi victimele unei persecuții politice. Ei zic că banca cu care au colaborat anterior a reziliat unilateral contractul, refuzînd să le mai deschidă un cont electoral, iar altele nici măcar nu le răspund la cereri. CEC-ul a reacționat la adresarea partidului și au constatat că într-adevăr se creează „artificial condiții dezavantajoase”. BNM însă zice că nu are pîrghiile necesare pentru a interveni, făcînd referință la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor, care le permite băncilor să evalueze riscurile și să decidă de sine stătător inițierea, continuarea sau terminarea colaborării cu clienții săi.

Comisia electorală a decis că alegătorii cu febră vor putea vota, iar în fiecare secție le va fi amenajat un spațiu special pentru a-și exercita dreptul. Regula se răsfrînge atît asupra cetățenilor din țară, cît și a celor aflați peste hotare. De asemenea, în spitale vor fi instalate urne mobile. Mai complicată este procedura pentru cei infectați sau cu simptome clare de Covid-19. Ei trebuie să se înregistreze prealabil, pentru ca în ziua alegerilor să dispună de urna mobilă la domiciliu.

Aproape 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot sînt înscriși în listele electorale, deși BNS a găsit la ultimul recensămînt doar 2,8 milioane de cetățeni.

Dreptate pentru ONG

Curtea Constituțională a decis că organizațiile necomerciale pot presta servicii contra plată concurenților electorali, iar limitarea acestui drept ar fi o încălcare. Curtea însă a cerut Parlamentului să modifice Legea ONG-urilor astfel încît să fie interzisă doar prestarea gratuită a serviciilor pentru concurenții electorali.

Decizia a fost luată după ce deputatul Sergiu Litvinenco a cerut CC să declare neconstituționale unele prevederi din lege ce ar restricționa activitatea mai multor instituții mass-media care funcționează ca ONG.

Odiseea lui Ulinici

Ambasada SUA a precizat pentru Jurnal TV că, deși a părăsit „voluntar” Statele Unite la sfîrșitul lui august, Vlad Plahotniuc nu are voie să revină. Dar vestea săptămînii legată de oligarhul fugar e că acesta s-ar fi întîlnit cu Igor Dodon în Grecia taman la sfîrșitul lui august, cînd președintele și-a luat liber ca să meargă într-un scurt „pelerinaj de suflet” pe Athos.

Ziarul Național combină informații din surse anonime cu probe indirecte din surse deschise (de ex., facturi și date de trafic aerian și maritim) pentru a nara o istorie în care Dodon își întrerupe pelerinajul, urcă pe un iaht deținut de un oligarh bulgar (prieten cu Plahotniuc și fugar și el) și ajunge la un hotel de lux deținut de familia ex-procurorului-șef rus Ceaika (același hotel la care familia Dodon s-ar fi odihnit în 2018, cum a arătat o investigație ZdG). Potrivit surselor Ziarului, întîlnirea ar fi fost mediată de un misterios sus-pus de la Kremlin. Articolul se încheie cu „vom reveni”.

În ultima ediție a vlogului său, Dodon a afirmat că ultima dată s-a văzut cu Plahotniuc în iunie 2019 și că speră ca următoarea întrevedere să aibă loc într-un penitenciar din Moldova. Între timp, autoritățile moldovene n-au mai venit cu vreo actualizare să ne spună dacă Plahotniuc se mai află în Turcia sau nu și ce acțiuni întreprind pentru a-l aduce acasă.

Zona de insecuritate

Bănuit chipurile de „spionaj în folosul Moldovei”, un polițist din subordinea Inspectoratului Florești a fost răpit de securitatea transnistreană din locuința sa din Camenca, oraș situat pe malul stîng al Nistrului, chiar în Zona de Securitate. Apoi s-a mai aflat și despre răpirea unui angajat ASP, și el locuitor al Camencii. Ulterior, președintele Comisiei Securitate Națională, deputatul PDM Alexandru Jizdan (PDM) a comunicat că în total au fost răpiți patru cetățeni moldoveni.

Ceva mai tîrziu, doi din cei patru, inclusiv polițistul floreștean, au fost eliberați după o discuție telefonică între președintele degrevat Dodon și liderul de la Tiraspol Krasnoselski. Despre soarta celorlalți doi nu se cunoaște deocamdată nimic. Separatiștii au declarat că bărbații reținuți sînt suspectați de comiterea mai multor infracțiuni pe teritoriul republicii nerecunoscute, fără a preciza dacă e vorba de „complicitate” sau cazuri separate. SIS a scris într-un comunicat, fără a zice nimic concret, că vede în acțiunile Tiraspolului „o tentativă de influențare a proceselor democratice” în contextul alegerilor din noiembrie. Iar reprezentanții opoziției, inclusiv deputatul PAS Mihai Popșoi, au speculat că Dodon s-ar fi înțeles din timp cu Krasnoselski privind răpirile ca să se dea eliberator.

Dregerea impozitelor

Ministerul Finanțelor supune consultărilor publice o serie de măsuri fiscale. Bunăoară, se propune majorarea (în esență, ajustarea la inflație) a scutirii personale la impozitul pe venit și concomitent anularea scutirii pentru soț/soție, iar asta pentru a stimula angajarea ambilor soți. Ministerul mai vrea să anuleze reducerea de 15% de care beneficiază cei care nu o întind cu achitarea impozitului imobiliar și să mărească impozitarea unor venituri pînă la cota standard de 12%. La fel, se propune stabilirea unui plafon peste care nu pot trece taxele locale. Congresul Autorităților Locale a reușit deja să obiecteze la această propunere, spunînd că primăriile sînt atît de diferite, după numărul de locuitori și mărimea bugetelor, încît e greu să stabilești un plafon valabil pentru toate.

Ministerul mai vrea să elimine restricția la importul automobilelor de o anumită vechime (de ex. 10 ani pentru automobile și 12 ani pentru tractoare), cu argumentarea că nu-i OK să interzici importul cu totul (amatorii de retro o să se bucure), iar pentru considerente ecologice, există soluția unor accize mai mari. Tot legat de transport, guvernul intenționează să includă taxele rutiere în accizele la carburant, astfel încît fiecare să plătească în funcție de cît parcurge/consumă. Ce-i drept, asta i-ar putea nemulțumi pe agricultori sau transportatori. Apropo de aceștia...

Proteste pe roți

Fermierii și-au amînat protestul planificat pentru luni, vrînd să profite de vremea prielnică pentru lucrări agricole. Dar ei nu renunță la revendicări. În special, ei cer subvenții de minim 3 mii de lei pentru un hectar de culturi din grupa a doua (ex., porumb și floarea soarelui), spunînd că acestea au fost afectate mai puternic decît roada de grîu. Fermierii mai cer restituirea accizelor la carburant și extinderea moratoriului pe controale fiscale. Deși o parte din agricultori și-au ridicat subvențiile pentru prima grupă, mulți se plîng că procesul decurge anevoios, la fel ca și returnarea TVA.

La protest însă au ieșit peste o sută de microbuziști din 28 de raioane, nemulțumiți de faptul că guvernul s-a răzgîndit, se pare, să mai rezilieze contractul cu compania ce a preluat gările auto din țară. Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a transportatorilor, s-a plîns că firma-monopol îi stoarce de bani și că intenția statului de a rezilia contractul s-a evaporat după ce compania Gările Auto Moderne a ajuns în coproprietatea omului de afaceri Alexandu Vîlcu (despre care presa scria că ar fi un apropiat al președintelui Dodon). Reprezentanții companiei însă l-au acuzat pe Alexa că își urmărește scopurile proprii și că-i convine „haosul” din transportul de călători (evitarea impozitelor, îmbarcarea pasagerilor peste capacitatea vehiculului etc.). Compania s-a mai lăudat că a investit în gările auto într-un singur an mai mult decît statul în zece.

Filarmonica ostinato

Filarmonica Națională e nevoită să-și inagureze ce-a de-a 80-a stagiune în gazdă la Palatul Republicii, după ce clădirea emblematică din str. Varlaam, 78 a fost distrusă de flăcări acum 2 săptămîni. Un raport preliminar de expertiză, publicat vineri, arată că incendiul a afectat zidăria și construcțiile metalice ale edificiului și că acestea pot ceda, provocînd noi prăbușiri. Totodată, elementele de construcție prăbușite care nu au fost evacuate încă „nu permit examinarea detaliată a structurii de rezistență”. Dar e clar și așa că repararea edificiului va fi anevoioasă, dacă nu imposibilă.

Însă Ministrul Culturii Igor Șarov e sigur că Filarmonica va fi reconstruită, într-o formă sau alta, pe același loc. Afirmația vine să atenueze îngrijorările publicului că terenul ultracentral ar putea ajunge în mîinile dezvoltatorilor imobiliari.

Altele, într-o frază

◾ BERD și BEI au acordat Moldovei un împrumut de €300 mln pentru reabilitarea unor segmente pe trei drumuri naționale – M5, M3 și M2, ultimul făcînd parte din centura Chișinăului, de pe care și-a lansat campania președintele actual.

◾ Anul acesta, în Moldova se așteaptă cea mai modestă roadă de struguri din ultimul deceniu, dar Oficiul Național al Viei și Vinului spune că stocurile vinăriilor sînt suficiente pentru a acoperi cererea internă și internațională.

◾ Ucraina se pregătește să dea în exploatare, în primul trimestru al anului viitor, controversatul complex hidroenergetic de la Dnestrovsk, dacă va reuși să rezolve toate problemele în relația cu Moldova.

◾ Dosarul lui Veaceslav Platon va fi rejudecat de la zero; condamnat anterior la 18 ani de închisoare pentru participarea la furtul miliardului, fostul bancher a fost eliberat în iunie curent, după ce Procurorul General Stoianoglo și instanța au fost convinși de argumentele că dosarul ar fi putut fi fabricat la comanda lui Plahotniuc.

◾ În dosarul omorului cu participarea fostului deputat pedist Constantin Țuțu, n-a avut loc nicio ședință din cele cinci programate în ultimele opt luni.

◾ Un raport al Curții de Conturi arată că tocmai 83% din actele permisive în construcții emise în 2018-2019 de Primăria Chișinău au fost cu abateri de la legislație; la Bălți și Edineț cifra a fost de 67% și, respectiv, 84%.

◾ Compania turcă Isuzu Anadolu a fost desemnată drept cîștigătoarea licitației prin care mun. Chișinău va procura 100 de autobuze, la prețul de $156.400 bucata și cu garanție de 5 ani.

◾ Din ianuarie, agresorii vinovați de violență în familie vor fi obligați să poarte brățări electronice care vor alerta victimele în caz că aceștia vor încălca distanța prescrisă.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.