Probabil cele mai importante știri din 28 septembrie – 3 octombrie.

Spor nenatural

Moldova și-a bătut de două ori propriul record săptămîna asta, înregistrînd peste o mie de cazuri noi de Covid miercuri și apoi joi. Fiecare al treilea test efectuat a fost pozitiv, semn că autoritățile nu se grăbesc să schimbe strategia de testare și de depistare a cazurilor. Sîmbătă, numărul total de cazuri a fost de 55.888, iar cel al deceselor de 1.353. Dar Ministra Sănătății Viorica Dumbrăveanu a admis că numărul infectaților ar putea fi mai mare, avînd în vedere că 8 din 10 cazuri sunt forme asimptomatice.

În pofida creșterii constante, președintele Igor Dodon spune că guvernul nu se gîndește la noi restricții, cel puțin nu în economie sau în educație. Șeful statului a mai dat asigurări că sistemul de sănătate e pregătit să facă față sporului și că în spitale sunt destule locuri.

În disonanță cu optimismul președintelui, Comisia Extraordinară pentru Sănătate Publică a prelungit starea de urgență și a decretat „cod roșu” în majoritatea raioanelor țării, plus Bălți, Chișinău și regiunea transnistreană. Printre măsurile aplicabile la nivel național se numără și păstrarea unui metru distanță indiferent de circumstanțe și numărul participanților. În mod curios, măsurile prescrise de Ministerul Sănătății în zonele roșii – de exemplu, închiderea școlilor – sunt doar cu titlu de recomandare, responsabilitatea luării deciziilor fiind pasată autorităților locale. Lidera PAS Maia Sandu a cerut Guvernului să prezinte urgent Parlamentului un plan de acțiuni detaliat.

Oligarh Express

Luni, Renato Usatîi a scris pe FB că Vlad Plahotniuc se află în Turcia, de unde discută cu alți politicieni moldoveni și „intermediari ai lui Dodon”. La scurt timp după asta, Ziarul de Gardă a scris că fostul lider pedist a părăsit într-adevăr Statele Unite la sfîrșitul lui august. Avocatul lui Plahotniuc a negat aceste informații, dar marți Procuratura Generală a confirmat că oligarhul se află în Turcia de pe 10 septembrie. PG spune că a trimis deja o cerere de extrădare.

Ministerul Afacerilor Interne a emis apoi un comunicat în care se plînge că dezvăluirea informației despre locația lui Plahotniuc le-a stricat planurile privind o operațiune secretă prin care să-l rețină pe oligarh. Acum, cei de la MAI spun că așteaptă o confirmare că Plahotniuc nu a părăsit Turcia.

Acuzațiile MAI au fost repetate și de mai mulți politicieni socialiști, care spun că, dacă oligarhul nu va ajunge pe mîna procurorilor de la Chișinău, de vină va fi opoziția. De cealaltă parte, Sergiu Litvinenco de la PAS spune că Igor Dodon este cel care îl protejează pe Plahotniuc.

Miercuri, Usatîi a declarat că fostul lider PDM și-ar fi luat bilet spre Cipru. Ce-i drept, primarul de Bălți nu știe dacă Plahotniuc a plecat deja încolo sau e încă în Turcia.

Jurnal TV afirmă că, în această perioadă, în Turcia au mers și alți politicieni moldoveni, printre care Vladimir Andronachi, Andrian Candu, Vladimir Cebotari și Vlad Filat. Potrivit acelorași surse, Plahotniuc s-a mai întîlnit cu un mafiot bulgar și încearcă să obțină azil în Emiratele Arabe Unite.

Recolta de promisiuni

Vineri, Igor Dodon s-a lansat oficial în campanie ca independent, dar însoțit de membrii PSRM. Locul ales pentru eveniment a fost ridiculizat de opoziție – un șantier de construcție a centurii Chișinăului care nu se mai termină din 2014 încoace. Vlad Bătrîncea a explicat însă motivul acestei alegeri – „viitorul R. Moldova este infrastructura”. Promisiunile electorale ale președintelui au fost previzibile – de la prosperare economică și politici sociale pînă la „apărarea și consolidarea statalității, politica externă echilibrată, păstrarea valorilor creștine și tradiționale”. Igor Dodon a intrat oficial în concediu pentru a putea participa la alegeri.

În aceeași zi a dat startul campaniei și Maia Sandu, doar că într-un format mai restrîns. Nici promisiunile ei nu au fost mai originale, de exemplu să scoată țara din „sărăcie, hoție și boală”, dar lidera PAS a avut grijă să adauge și o notă de modestie și realism: „Eu nu am o baghetă fermecată cu care să pot să rezolv toate problemele peste noapte, dar eu am un plan și sunt convinsă că vom pune Moldova pe calea cea dreaptă”.

Cu promisiuni mai originale a venit Renato Usatîi. Pe lîngă clasicele „viitor luminos” și „voi fi sluga poporului”, primarul de Bălți a spus că va comanda „celor mai buni specialiști din lume” un plan de modernizare al țării. Cît ține de specialiștii autohtoni, Usatîi a lansat proiectul „Rezerva de cadre”, care, asemenea inițiativei Plus373 de pe timpul Guvernului Sandu, urmărește să atragă moldoveni pricepuți în serviciul public.

Și mai populist este programul Violetei Ivanov, care s-a lansat în campanie alături de un ecran pe care a apărut Ilan Șor în mărime naturală. Printre cele mai grandioase promisiuni se numără pensia minimă de 5000 de lei, construcția a numeroase fabrici și uzine de stat, ba chiar și ceva ce sună a UBI – venit garantat de stat pentru toți cetățenii.

O idee similară a propus și Andrei Năstase, care vrea să introducă în Constituție „un articol prin care toți să aibă un venit minim de 2500 de lei”. Liderul Platformei DA și-a deschis campania lîngă biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la porțile orașului și a declarat că va fi un președinte pentru tineri. Năstase a pus accent pe reforma justiției și „investigarea dosarelor de rezonanță”.

S-a alăturat cursei electorale și Tudor Deliu din partea PLDM. Dintre angajamentele sale iese nițel în evidență accentul pe reîntregirea țării: „Statul nostru nu este în hotarele pentru care în ‘92 am luptat cu arma în mînă”.

Printre candidații mai puțin norocoși se numără Octavian Țîcu, care nu a fost înregistrat de CEC fiindcă nu ar fi adus suficiente semnături valide. „Regimul Dodon m-a eliminat”, a scris Țîcu pe FB. Rămîne în afara cursei electorale și Andrian Candu, după ce Curtea de Apel a lăsat în vigoare refuzul CEC. Pro Moldova a anunțat că va contesta decizia la CSJ.

Voturi pre-paid

Serviciul European de Acțiune Externă a îndemnat autoritățile moldovene să asigure un scrutin prezidențial democratic, corect și transparent, și să nu admită încălcările observate la alegerile precedente, precum intimidarea alegătorilor, cumpărarea voturilor și folosirea resurselor administrative.

Mesajul a fost reluat separat și de 19 ambasade europene la Chișinău, care le cer autorităților să implementeze recomandările Comisiei de la Veneția „în întregime și neîntîrziat”, cu accent pe transparența finanțării partidelor.

Săptămîna trecută, cinci candidați au semnat o scrisoare publică către partenerii de dezvoltare, în care se plîng că Igor Dodon pregătește fraudarea alegerilor și cer observatorilor internaționali să nu permită manipularea procesului de vot.

Opoziția mai e nemulțumită de cele 42 de secții de votare pe care CEC vrea să le deschidă pentru locuitorii din regiunea Transnistreană. Platforma DA va contesta în judecată decizia CEC. Tiraspolul, între timp, a anunțat că va face o excepție de la carantină și le va permite locuitorilor din regiune să treacă Nistrul pentru a vota la prezidențiale. Sergiu Litvinenco de la PAS se teme că se va repeta scenariul din 2019, cînd voturile a mii de transnistreni au fost cumpărate, iar alegătorii au fost transportați organizat la vot.

Și Promo-LEX, în ultimul raport de monitorizare al alegerilor, critică CEC pentru că a decis numărul de secții din diasporă și Transnistria fără a organiza consultări publice.

Bani nu-s, dar voi țineți-vă

Conducerea FMI urma să aprobe miercuri programul de $558 mln așteptat de guvernul moldovean, dar nu a făcut-o. Ministrul Finanțelor Serghei Pușcuța recunoaște că guvernul nu a îndeplinit toate precondițiile, dar e convins că programul va fi aprobat mai devreme sau mai tîrziu. Buba e că guvernul miza pe bani acum, pentru a acoperi deficitul bugetar. Deputatul de opoziție Alexandru Slusari (PDA) acuză guvernul că a lăsat baltă îndeplinirea condițiilor FMI pentru a se concentra pe „electorala lui Dodon”.

În căutarea de surse alternative, președintele Dodon a discutat online cu omologul rus Vladimir Putin despre renegocierea împrumutului de €200 mln. Putin a mai promis echivalentul a €5,4 mln în calitate de ajutor umanitar, mai exact, bani de motorină fermierilor afectați de secetă, pe care aceștia o vor putea cumpăra cu o reducere de 10-12% de la Lukoil. „Așteptăm de la dumneavoastră, Igor Nicolaevici, lista întreprinderilor [beneficiare]”, a ținut să sublinieze Vladimir Vladimirovici.

Tot despre bani. Camera de Comerț Americană (AmCham) din Moldova a solicitat autorităților să inițieze discuții publice transparente privind un proiect de lege aprobat cu scandal în primă lectură încă în iulie. Amendamentul a apărut peste noapte, iar criticii avertizau că acesta va sabota recuperarea miliardului. Fără a spune dacă e un amendament bun sau rău, AmCham sugerează că reacția la el poate ar fi fost alta dacă guvernul nu l-ar fi introdus pe sub masă și dacă toată lumea și-ar fi putut exprima părerea.

Proiectul prevede că urmărirea beneficiarilor efectivi ai spălării banilor – de exemplu, a lui Plahotniuc – nu se va extinde și asupra companiilor pe care aceștia le dețin/deținut – să zicem, Victoriabank, bancă procurată între timp de Banca Transilvania/BERD și asupra căreia atîrnă acum un sechestru impus de procurori. Doi înalți oficiali europeni i-au scris lui Ion Chicu ca să-și exprime îngrijorările legate de „stabilitatea sectorului bancar”, iar premierul i-a asigurat că interesele legale ale investitorilor vor fi protejate. Totodată, premierul a sugerat că există niște „actori locali” care încearcă să pună piedici investigării fraudei bancare.

Apropo de furtul miliardului

Procurorul General Alexandr Stoianoglo propune crearea unor complete de judecată specializate pe „furtul miliardului” și fraude similare. Procurorul-șef spune că mai multe dosare relevante sunt „în fază avansată de finalizare”, așa că e important ca ele să fie examinate – repede – de specialiști atunci cînd acestea vor ajunge în judecată. În septembrie, Stoianoglo spunea că spre sfîrșitul anului mai mulți funcționari de la BNM, dar posibil și politicieni, vor ajunge pe banca acuzațiilor.

Apropo de politicieni. Deputatele PȘ Marina Tauber și Reghina Apostolova au fost scoase de sub urmărire penală alături de alți doi acționari Unibank. Ceva mai devreme, procurorii i-au scos de sub urmărire pe alți șase acționari ai băncii falimentate din grupul Șor, inclusiv pe ex-președintele Lucinschi.

Întoarcerea sirienilor

The Guardian scrie că guvernul britanic se gîndea să deschidă tabere pentru imigranți în Moldova, Maroc și Papua Noua Guinee. Cei care solicită azil sau refugiu în Regatul Unit ar fi urmat să stea în aceste centre pînă cînd autoritățile britanice procesau dosarele lor. Propunerea ar fi venit chiar din cabinetul premierului Boris Johnson, dar Ministerul de Externe s-a opus. În cazul Moldovei, problema ar fi în conflictul înghețat cu Transnistria și corupția endemică din țară.

La Chișinău, socialiștii spun că Maia Sandu ar fi negociat un astfel de acord cu Marea Britanie – ocazie numai bună pentru a scoate de la naftalină falsul cu cei 30 de mii de sirieni. PAS neagă aceste afirmații și sugerează că, dacă s-a negociat ceva, atunci e probabil mîna lui Igor Dodon. În pofida acestui schimb de acuzații, reportajul The Guardian nu dă nicicum de înțeles că guvernul britanic chiar ar fi purtat negocieri cu Moldova, Maroc și Papua Noua Guinee. Planul pare să fi fost mai mult o idee discutată pe interior la Londra, dar nu e clar totuși cum a selectat cabinetului lui Boris Johnson anume aceste trei țări.

Ministerul de Externe al Moldovei spune că nu a purtat astfel de negocieri cu nicio țară.

Mă uitam pe site-ul IGP și, hop, o afacere

Chișinăul are de săptămîna asta, probabil pentru prima dată în istoria sa, un serviciu de ridicări auto. Poliția a atribuit licența de a tracta mașinile parcate neregulamentar firmei Magda Tur, în urma unui concurs la care a participat doar un singur contrapretendent și care a fost descalificat pentru un chițibuș, din cîte se pare. Mașinile sunt tractate la tarife care încep de la 790 de lei (concurentul propusese mai puțin), din care statul nu va primi niciun leu, decît impozitele. De fapt, un „beneficiar” s-a plîns pe rețele că pe bonul de casă scrie 0% TVA. După ce postarea a devenit virală, firma a promis să remedieze „defectul” de la aparatul de casă.

Administratorul firmei a declarat reporterilor ZdG că proprietarii au aflat despre licitație de pe site-ul Inspectoratului de Poliție. Cît despre tarife, administratorul spune că ele sunt comparabile cu cele oferite de privați.

Reclamația clientului

Vlad Filat s-a plîns la Procuratură pe fostul său avocat Igor Popa, care l-a acuzat săptămîna trecută pe Filat că a fost complicele lui Șor, că e prieten cu Plahotniuc și a povestit mai multe detalii despre viața privată a fostului premier. Filat vrea ca procurorii să-l cerceteze pe Popa pentru „violarea secretului corespondenței și colectarea ilegală de informații referitor la viața privată”, dar și să verifice acuzațiile avocatului. Liderul PLDM i-a cerut și Uniunii Avocaților să-l sancționeze pe Popa.

Avocatul spune că a fost amenințat cu moartea de rude de-ale lui Filat și de oameni de-ai lui Vlad Plahotniuc. Drept răspuns, Vlad Filat a anunțat că va mai depune o plîngere împotriva lui Popa, de data asta pentru declarații mincinose în adresa rudelor sale.

Ca să dezmintă acuzațiile fostului premier că ar fi o unealtă a lui Plahotniuc, Popa a promis că va face dezvăluiri și despre crimele oligarhului fugar, inclusiv despre un hotel pe care Plahotniuc l-ar fi cumpărat la Miami.

Altele, într-o frază

◾ După ce a insistat luni la rînd că prezidențialele trebuie urmate de alegeri parlamentare anticipate, Igor Dodon spune acum că scrutinul legislativ poate fi organizat doar la primăvară sau chiar în iunie, în timp ce partenerul de coaliție al socialiștilor, Pavel Filip, spune că nu vrea anticipate deloc) și preferă lărgirea coaliției pentru a include PAS și PPDA.

◾ După ce săptămîna trecută Curtea Constituțională a rebutat o parte din modificările la Legea Supremă privind reforma justiției, Ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a anunțat că a identificat o soluție împreună cu Consiliul Europei și va propune reaprobarea proiectului „cu unele ajustări”.

◾ O investigație a portalului anticoruptie.md arată că Aeroportul Mărculești a fost folosit pentru trafic de arme cu contractanți dubioși și că acolo se păstrau ilegau muniții.

Patru din zece posturi TV monitorizate de CJI l-au favorizat pe actualul președinte, iar trei din ele (Primul în Moldova, NTV Moldova și Accent TV) i-au defavorizat pe candidații PAS și PPDA; o televiziune a favorizat candidata Partidului Șor, iar restul au fost relativ echilibrate.

◾ BNS a comunicat, cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor vîrstnice, că aproape 22% din moldoveni au peste 60 de ani.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.