Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 21-26 septembrie.

Din record în record

Miercuri, 23 septembrie, autoritățile au anunțat un număr record de cazuri noi de infectare cu coronavirus – 786. Joi și vineri au fost înregistrate 726 și 713 cazuri, respectiv. Recordul anterior era de 688 pe 19 septembrie. Numărul total de infecții ajunsese vineri la 49.666, dintre care 1264 letale.

Creșterea numărului de cazuri depistate corespunde și unei creșteri a numărului de teste efectuate. Rata persoanelor testate pozitiv în ziua recordului a fost de 24,7%, nu cu mult peste media generală de 22,7%. Totuși, cifra a urcat la 29,4% și 30,8% în următoarele zile. Ministra Sănătății Viorica Dumbrăveanu a declarat că autoritățile vor crește capacitatea laboratoarelor pentru a testa pînă la 5000 de oameni pe zi.

Agenția Medicamentului a aprobat importul unui lot de 2000 de flacoane de Remdesivir, un preparat autorizat pentru tratamentul anti-Covid, care ar trebui să fie disponibil pe piața moldovenească săptămîna viitoare. Iar în octombrie, Ministerul Sănătății va lansa un program de „telemedicină”, care va ajuta medicii să colaboreze mai ușor de la distanță.

Între timp, deputații Pro Moldova Oleg Sîrbu și Ruxanda Glavan s-au molipsit și ei de coronavirus. Sergiu Sîrbu a declarat că alți doi colegi din Pro Moldova, Corneliu Padnevici și Ghenadie Verdeș, deja s-au tratat de Covid-19.

În pofida înrăutățirii situației epidemiologice, deputații au decis să micșoreze amenzile pentru nerespectarea regulilor de carantină și pentru indicarea unor date false în fișa epidemiologică.

Tragedia dell’arte

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost distrusă într-un incendiu. Din cauza focului, s-a prăbușit tavanul, iar pompierii nu au putut salva prea mult din clădire. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI investighează trei cauze posibile: o defecțiune a echipamentului electric, un scurtcircuit și „nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la efectuarea lucrărilor de secționare și tăiere a metalului”.

Președintele Igor Dodon, însoțit de primarul Ion Ceban și premierul Ion Chicu, a venit să vadă ruinele Filarmonicii. Șeful statul a declarat că edificiul nu poate fi reparat și că va trebui ridicat un sediu nou, care va costa sute de milioane de lei. Autoritățile au lansat deja o campanie de colectare de fonduri pentru reconstrucția Filarmonicii.

Liderii opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, au deplîns și ei această „zi tragică pentru cultura națională” și au îndemnat oamenii să doneze bani pentru a ridica o nouă Filarmonică.

Malul strîmb

Igor Dodon a ținut un discurs în cadrul celei de-a 75-a Adunări Generale ONU, care a avut loc online în acest an. Președintele a declarat, printre altele, că soluționarea conflictului transnistrean trebuie să aibă la bază propunerile formulate de Moldova și nu altele „elaborate în afara țării”. El a mai spus că autoritățile de la Chișinău vor încerca să propună în prima jumătate a anului viitor „un prim proiect al Parametrilor de bază și al principiilor modelului final de soluționare”.

Ultimele vești din stînga Nistrului nu sînt îmbucurătoare. Regimul separatist a anunțat că regiunea se va autoizola pînă pe 1 decembrie din cauza numărului mare de infecții cu coronavirus. În același context, Tiraspolul va lansa aplicația „Sînt acasă” pentru a monitoriza mișcările oamenilor.

Experții nu sînt siguri ce înseamnă autoizolarea regiunii separatiste pentru alegerile prezidențiale de pe 1 noiembrie. Igor Boțan crede că cetățenii moldoveni din stînga Nistrului vor putea vota, dar deputatul Oazu Năntoi e de altă părere. Potrivit lui, decizia Tiraspolului ar putea fi o manevră împotriva lui Igor Dodon, pusă la cale de duetul oligarhic Vlad Plahotniuc-Nicu Gușan (Sheriff).

Între timp, la Chișinău, Viceprim-ministra pentru Reintegrare Cristina Lesnic s-a plîns șefului Misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukirch, despre numărul mare de încălcări ale drepturilor omului din Transnistria.

Șah cu justiția

Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Anatol Pahopol și-a dat demisia și se întoarce la Curtea de Apel Chișinău. Pahopol era inițial doar membru supleant CSM și a ajuns în Consiliu în mai, în urma unor modificări legislative adoptate de alianța PSRM-PDM. Deputatul PPDA Dinu Plîngău a contestat la Curtea Constituțională acea lege, iar Pahopol a declarat că nu vrea să fie „ostatic al unor situații” așteptînd decizia CC. PPDA și PAS au salutat demisia lui Pahopol drept o victorie pentru independența sistemului judecătoresc.

Tot săptămîna asta, CSM a aprobat cinci candidaturi pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție: Anatolie Minciună, Oxana Robu, Aliona Miron, Nicolae Șova și Ghenadie Plămădeală. Dintre ei, judecătorul Minciună este probabil cea mai controversată numire – despre el s-a scris că a participat la vînătoarea din Pădurea Domnească și tot el a judecat cel puțin trei cazuri pentru care Moldova a fost condamnată la CEDO.

În paralel cu schimbările de la CSM și CSJ, Ministerul Justiției se ceartă cu Curtea Constituțională, care a avizat negativ o parte din modificările la Legea Supremă privind reforma justiției. Ministrul Nagacevschi acuză CC că a blocat nu doar reforma, ci întreaga țară, fiindcă această reformă e una din condițiile pentru obținerea finanțării UE și semnarea unui nou acord cu FMI. De cealaltă parte, CC insistă că „nu a putut ignora unele încălcări admise de Guvern în procedura de inițiere a revizuirii Constituției”.

După faptă și amendă

Procurorul general Aleksandr Stoianoglo a discutat cu Newsmaker despre sentința în cazul răpirii profesorilor turci în septembrie 2018. În interviu, procurorul-șef a încercat să răspundă la nedumeririle apărute după declarația sa că există o sentință secretă de condamnare a fostului șef SIS Vasile Botnari și confirmarea de către Judecătoria Chișinău că acesta a primit doar o amendă pentru abuz de putere.

Stoianoglo a spus că pentru el, „omenește”, ceea ce li s-a întîmplat profesorilor e o tragedie, și că el personal ar vrea să vadă o sentință mai dură. Totuși, a adăugat procurorul, interpretarea umană și cea legală sînt diferite și trebuie să facem diferența dintre lege și dreptate. Mai mult, a continuat Stoianoglo, poate e mai bine că lui Botnari i s-a aplicat o amendă și nu o pedeapsă de cîțiva ani de închisoare, cum a cerut procurorul, pentru că sentința la pușcărie, spre deosebire de lovitura la buzunar, poate fi suspendată.

Despre investigația internă a acțiunilor anchetatorului responsabil de acest caz, Stoianoglo zice că nu crede că procurorul a acționat cu rea intenție. Noi, la sic!, am verificat dacă într-adevăr în acțiunile din acest caz nu puteau fi pedepsite mai aproape de ce numește Stoianoglo „dreptate” și am găsit cel puțin trei articole din Codul Penal care s-ar potrivi mai bine acțiunilor lui Botnari și celorlalți complici care au scăpat basma curată. Citiți mai multe aici: Codul Penal pe înțelesul procurorilor - cazul profesorilor turci.

Zumzuie capitala

Primarul capitalei Ion Ceban a prezentat planul municipalității pentru rezolvarea problemei parcărilor în centru. Întîi, va fi lansată o hartă electronică a locurilor de parcare existente. Apoi, împreună cu poliția, municipalitatea va reorganiza traficul pe unele străzi și va aloca cîte o bandă pentru parcare. Nu în ultimul rînd, Ceban spune că autoritățile precedente au oferit diferitor companii mai multe terenuri pentru construcția parcărilor, dar în loc au apărut benzinării și blocuri. Acum, primarul vrea să întoarcă măcar o parte din acele terenuri municipalității.

Chiar dacă primul tronson din strada Albișoara a fost deja renovat, Ion Ceban spune că acesta va fi deschis pentru trafic abia după aplicarea marcajului rutier și amenajarea zonelor verzi. Primarul e nemulțumit că unii șoferi merg pe acolo, chiar dacă strada nu e deschisă, și mai și încalcă limita de viteză.

Ion Ceban e supărat și pe judecătorii care nu au permis companiei municipale Apă-Canal să deconecteze de la rețea companiile vinovate de poluarea și împuțirea Bîcului. Primarul a scris pe FB că „Pute în sistemul judecătoresc” și a promis că va publica lista firmelor care murdăresc rîul Bîc. În decizia judecătorilor este vizată una singură – Slavena Lux.

Tot în Chișinău, sîmbătă a început „Marea salubrizare” – o campanie de curățare a parcurilor și zonelor verzi din capitală de către orășenii de rînd împreună cu serviciile municipale.

De furcă cu Popa

„Dosarul lui Filat a fost o mascaradă. Filat și Plahotniuc sînt un întreg. Acești doi complici în jaful bancar, cooperează pînă în ziua de astăzi și vorbesc la telefon” – asta este doar una dintre acuzațiile numeroase aduse lui Filat de către Igor Popa, fostul avocat al liderului PLDM, în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV.

Popa își mai acuză fostul client că ar fi colaborat cu Ilan Șor pentru a fura cel puțin 100 milioane euro din băncile moldovenești, bani pe care i-a ascuns apoi în mai multe conturi din străinătate. Popa mai spune că Filat e vizat într-un dosar pornit în Germania pentru spălare de bani, că își face publicitate pe Facebook din banii cetățenilor, că a vîndut din închisoare niște bunuri sechestrate de stat, dar și că s-a căsătorit fictiv cu o avocată pentru a evita plata unor impozite.

Avocatul zice că prietenia dintre Filat și Plahotniuc nu a încetat niciodată: cît timp s-a aflat la pușcărie, fostul premier îi oferea sfaturi politice și de PR ex-președintelui PDM, iar în schimb, Vlad Plahotniuc își răsfăța amicul cu ospățuri.

Vlad Filat neagă acuzațiile aduse de către Popa, pe care l-a făcut nesimțit. Liderul PLDM a declarat că e gata să se isprăvească „bărbătește” cu fostul avocat și că-l va da în judecată.

Mai mulți colegi de breaslă au criticat declarațiile lui Popa pentru nerespectarea codului deontologic și au cerut retragerea licenței sale de avocat, iar Uniunea Avocaților din Moldova a promis o analiză minuțioasă a celor declarate în emisiune.

Între timp, s-a autosesizat și Procuratura Generală, care l-a chemat săptămîna viitoare pe Popa la audieri și i-a cerut să aducă probe ce ar sprijini acuzațiile făcute la televizor.

Duelul sondajelor

Conform datelor ultimului sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 30,9% din respondenți l-ar vota pe Igor Dodon, 19,3% pe Maia Sandu, 6,8% pe Andrei Năstase, 6,7% pe Renato Usatîi, 5,5% pe Violeta Ivanov, iar 25,7% au spus că nu știu sau că în general nu vor vota.

Sondajul realizat de Centrul Național de Cercetări al Institutului Republican Internațional (IRI) însă oferă cifre foarte diferite: Maia Sandu – 20%, Igor Dodon – 18%, Renato Usatîi – 7%, Vladimir Voronin – 4%, Andrei Năstase – 3% și Nehotărîți/Nu vor vota – 33%. Datele din Chișinău o favorizează și mai mult pe lidera PAS – 27% din respondenții din capitală susțin că ar vota-o pe Maia Sandu, cu 11% mai mult decît chișinăuienii care l-ar vota pe Igor Dodon. Tot conform datelor prezentate de IRI, președintele va fi ales din turul II, în urma unui duel strîns dintre actualul președinte și lidera PAS.

Topul încrederii în politicieni din cadrul aceluiași sondaj este de asemenea condus de fosta prim-ministră Maia Sandu cu 18%, urmat de Igor Dodon cu 15%. Actualul șef al guvernului, Ion Chicu, se bucură de încrederea a doar 4% din respondenți.

Urzeala secțiilor

Membrii și susținătorii PAS au organizat un protest în fața CEC. Aceștia acuză Comisia Electorală de tentativă de fraudare a alegerilor și servirea intereselor actualului președinte, Igor Dodon. Motivul din spatele acuzațiilor sînt numeroasele înregistrări prealabile din Federația Rusă, o mare parte din care, conform unei investigații Tv8, ar fi falsificate prin furt de date personale și adrese poștale atribuite eronat. CEC a sesizat Inspectoratul General de Poliție care urmează să stabilească dacă într-adevăr au existat încălcări.

De cealaltă parte, Igor Dodon zice că PAS se victimizează, iar fraudarea alegerilor ar fi imposibilă și nu exclude chemarea oamenilor în stradă pentru „apărarea victoriei președintelui Igor Dodon”. Și premierul Chicu apără CEC-ul și acuză opoziția de insinuări neîntemeiate.

CEC s-a întrunit sîmbătă în ședință pentru a decide cîte secții de votare vor fi deschise în afara țării. Inițial, CEC ceruse Ministerului de Externe aviz pentru 202 secții, dintre care 38 în Rusia. Într-un final, a primit aviz pozitiv pentru doar 136 de secții: 30 în Italia, 17 în Rusia, 12 în România, 12 în SUA, 8 în Franța, 7 în Marea Britanie, 6 în Germania, cîte 4 în Spania, Irlanda și Canada, 3 în Portugalia, cîte 2 în Ucraina, Turcia și Israel, și cîte o secție în 21 alte state. În cadrul ședinței, CEC a cerut cîte o secție suplimentară pentru România, Grecia și Spania.

În ceea ce privește secțiile din Moldova, prim-ministrul Chicu a mai spus că în contextul pandemiei, anul acesta nu vor fi deschise secții de votare în grădinițe și cămine studențești.

D’ale candidaților

Principalii favoriți ai alegerilor, Igor Dodon și Maia Sandu, dar și candidata partidului „Șor”, Violeta Ivanov, au depus documentele și semnăturile pentru a se înregistra în cursa electorală.

Partidul „Pro Moldova” a contestat la Curtea de Apel hotărîrea CEC privind neînregistrarea lui Andrian Candu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale. Aceștia acuză CEC de nerespectarea procedurii și lezarea drepturilor fundamentale. Mai mulți experți însă cred că neînregistrarea lui Candu ar fi un „blat politic” și că de fapt ar avantaja partidul său „cu rating la pămînt” care se va poziționa „o dată în plus ca opoziție a guvernării”.

Alexandr Kalinin renunță la participarea în cursa electorală. Motivul ar fi atacurile din partea socialiștilor în adresa susținătorilor săi, una din persoanele care colecta semnăturile fiind chiar agresată fizic. Liderul Partidului Regiunilor din Moldova spune că va depune o plîngere la poliție.

Curtea de Apel Chișinău a respins contestațiile PLDM și a Mișcării politice „Unirea” cu privire la circulara CEC care interzice finanțarea campaniei electorale de către partide politice. Ambele formațiuni au atacat cu recurs această decizie, iar Curtea Supremă de Justiție le-a dat dreptate și a trimis cazul la rejudecare.

Altele, într-o frază

◾ În timp ce moldovenii continuă să plece la muncă peste hotare, Guvernul a pregătit un proiect de lege prin care să atragă lucrători calificați din alte țări.

◾ Economistul și fostul deputat Veaceslav Ioniță spune că, anul acesta, Moldova a primit cel mai mic volum de granturi din exterior – nu ca cifră absolută, ci raportat la PIB.

◾ Avia Invest a primit o amendă de peste 31 de milioane de lei de la Consiliul Concurenței pentru abuz de poziție dominantă pe piață, dar compania spune că Consiliului ar proteja de fapt firma MGH Ground Handling, care încearcă să obțină un contract pe termen lung cu Avia Invest.

◾ Mihail Aizin, fost mafiot cunoscut în anii ‘90 drept Kitaeț, a fost decorat de Igor Dodon cu ordinul Gloria Muncii, dar a ajuns apoi la spital în stare gravă din cauza Covid-19.

◾ Unul din dosarele împotriva altui mafiot din anii ‘90, Grigorii Caramalac alias Bulgarul, a fost clasat – procurorii spun că pur și simplu au transferat dosarul către autoritățile din Rusia, țară care a refuzat în repetare rînduri să-l extradeze pe Caramalac în Moldova.

◾ Rise.MD a găsit numele lui Serghei Iaralov, om de încredere al oligarhului Plahotniuc, în raportul #FinCENFiles, una dintre cele mai mari scurgeri de rapoarte bancare confidențiale, unde Iaralov are tangențe cu o companie a soției lui Ilan Șor, interpreta Jasmin, firmă ce apare și în raportul Kroll.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.