Probabil cele mai importante știri din 14-18 septembrie.

Moldova e fruntea

Vineri, Moldova a bătut un nou record – de 665 de cazuri de Covid pe zi, cifra totală ridicîndu-se la 45.648 de cazuri. Pentru depistarea recordului, s-au efectuat 2539 teste primare, cifră comparabilă cu zilele din ultima perioadă. Asta deși marți autoritățile au anunțat că au primit echipament și consumabile donate de Elveția, fapt care le va permite să dubleze numărul de teste în laboratoarele din Chișinău, Bălți și Cahul.

Noi, la sic!, am publicat articolul „Toamna se numără Covidul: cît de bine gestionează Moldova pandemia?” Spoiler alert: nu foarte bine. Autoritățile moldovene nu testează suficient și multe cazuri ar putea rămîne ascunse în statistici. Dar chiar și datele statisticile existente desenează un tablou trist. În Europa, doar două state ne întrec la numărul de cazuri per capita: San Marino și Andorra, ambele în totalitate urbanizate. La numărul de decese pe cap de locuitor, suntem pe locul 9 în Europa. Restricțiile implementate la noi sunt relativ blînde față de alte țări de pe bătrînul continent, iar moldovenii nu se sfiesc să meargă în localuri de comerț și agrement cu aceeași rîvnă ca și înainte de pandemie. Redeschiderea școlilor, venirea toamnei și a alegerilor expun Moldova unor riscuri suplimentare.

Apropo de școli, încă marți Ministerul Educației a anunțat că 187 de elevi au fost testați pozitiv de la începutul anului școlar, iar aproape 5 mii se află în carantină. Numărul profesorilor infectați, 173, e comparabil, dar proporțional mai mare. Ministrul Educației Igor Șarov totuși ne-a asigurat că redeschiderea școlilor nu a dus la o creștere a numărul de cazuri. Șarov a ieșit la rampă săptămîna asta, interzicînd politicienilor să-și facă campanie prin școli în timpul pandemiei. Revenim la subiect ceva mai jos.

Între timp, Ministrul de Interne Pavel Voicu a anunțat despre faptul că s-a pornit o anchetă după ce fiul Premierului Ion Chicu și-a sărbătorit căsătoria la sfîrșitul lui august, atunci cînd tot felul de nunți – și mari și mici – erau încă interzise din cauza pandemiei. Voicu a spus că ancheta a fost pornită în baza unui apel la 112. Potrivit denunțătorului, la eveniment au participat mai mult de 50 de persoane, contrazicîndu-l pe premier, care afirma că la „masa de sărbătoare” au participat „exclusiv unchii și mătușile” fiului său.

Strigător la CEC

Comisia Electorală Centrală a luat mai toată lumea prin surprindere cu o circulară care anunță că partidele nu sunt concurenți electorali la prezidențiale și că nu pot să-și finanțeze candidații decît cu o donație de maxim 95.000 de lei, adică nu mai mult decît orice altă persoană juridică. CEC, socialiștii și Andrei Năstase spun că problema e într-un amendament propus de Sergiu Litvinenco (PAS) în 2019, care plafona donațiile pentru concurenții electorali la 12 salarii medii în cazul persoanelor juridice și la 6 salarii medii în cazul persoanelor fizice.

Însuși Litvinenco spune că problema nu este în acest plafon – el era menit să prevină finanțarea partidelor de către oligarhi și nicidecum să oprească partidele să-și finanțeze proprii candidați. Potrivit deputatului PAS, problema e în decizia CEC de a-și schimba interpretarea privind definiția concurenților electorali, scrisă în 2016. Acolo, partidele nu sunt indicate expres drept concurenți la prezidențiale. Pe de altă parte, CEC pînă acum transfera bani către PAS și PSRM pentru rezultatele obținute de Maia Sandu și Igor Dodon la prezidențialele din 2016. Și Promo-LEX crede că CEC și-a depășit atribuțiile, iar Pavel Postică a recomandat autorității electorale să-și abroge această decizie.

Un alt scandal la CEC ține de înregistrarea prealabilă a alegătorilor. PAS și societatea civilă afirmă că socialiștii au trimis la CEC semnături false pentru a obține deschiderea mai multor secții de votare în Rusia. O investigație TV8 a găsit într-adevăr oameni care locuiesc în Moldova și habar nu aveau că cineva i-a înregistrat că vor vota în Rusia. Alți moldoveni, stabiliți în alte țări, au încercat să se înregistreze pentru a vota peste hotare și au descoperit că sunt deja înregistrați în Rusia.

În pofida acestor acuzații, președintele CEC Dorin Cimil a spus că nu e treaba autorității electorale să verifice aceste semnături și a cerut deschiderea a 38 de secții de votare în Rusia, față de 11, cîte au fost la parlamentarele din 2019. Numărul de secții propuse este comparabil cu cel din Italia (45), de unde au venit peste 12 mii de semnături, de două ori mai multe decît din Rusia (cu tot cu cele contestate).

PAS a cerut demisia lui Cimil, care a fost propus la CEC tot de ei. Maia Sandu spune că fostul consilier prezidențial Maxim Lebedinschi a încropit la CEC o majoritate care lucrează în favoarea lui Igor Dodon.

Autoritatea electorală a mai anunțat că moldovenii de peste hotare pot vota cu pașaportul expirat.

Criticilor mei

Președintele Igor Dodon s-a strofolit la Ministrul Educației Igor Șarov, care-l criticase pentru că umblă fără mască prin școli. „Dacă aș dori, mîine ar fi demis”, l-a amenințat Igor Dodon, deși președintele nu are astfel de atribuții.

Nici în Parlament nu ar găsi probabil mult sprijin, dat fiind că Igor Șarov a fost recent numit vicepreședinte PDM, formațiunea cu care socialiștii încă formează o majoritate firavă în Legislativ. Dumitru Diacov a declarat că vreo 4 din cei 20 de membri ai Biroului Executiv PDM vor ca democrații să iasă din alianța cu PSRM.

Însuși Șarov pare senin și spune că nu comentează „declarațiile politicienilor care sunt implicați în campania electorală”, iar „în ceea ce privește demisia, există legislația”. În schimb, ministrul a semnat un ordin prin care interzice organizarea activităților politice și întîlnirile cu demnitarii de stat, alegătorii sau candidații la funcții publice în școli.

Ordinul vine după ce președintele raionului Rîșcani, Vasile Secrieru (PSRM), deputatul Vlad Mizdrenco (PSRM) și primarul Alexandru Sandu (PAS) au tăiat panglica la „inaugurarea” veceului din școala satului Hiliuți, apoi au postat poza, unde se văd și doi copii care țin panglica, pe rețelele de socializare.

Candu crush

Promo-Lex a publicat al doilea raport pre-electoral. Potrivit autorilor, candidații independenți Igor Dodon și Aleksandr Kalinin sunt, de fapt, sprijiniți de partide politice. Dodon și Violeta Ivanov, candidata Partidului Șor, își asumă meritele pentru activități efectuate din bani publici. Că tot veni vorba de bani, Promo-Lex estimează că unele grupuri de inițiativă pentru strîngerea semnăturilor au cheltuit mai mult decît au raportat la CEC. Top trei sunt grupurile care îi susțin pe Violeta Ivanov (PPȘ) – 261.758 lei, Andrei Năstase (PPDA) – 172.196 lei, și Igor Dodon – 168.819 lei.

CEC a refuzat înregistrarea candidatului Andrian Candu fiindcă Pro Moldova nu ar fi adunat semnături din suficiente raioane. Deși numărul total era suficient, CEC spune că Pro Moldova nu a îndeplinit cerința de a colecta minimum 600 de semnături pe raion din cel puțin jumătate din raioanele țării. Candu se plînge de „o comandă” ca să nu fie admis în cursă.

Și partidul lui Gheorghe Cavcaliuc, PACE, spune că CEC nu i-a permis să participe la alegeri din cauza unei comenzi politice. Formațiunea amenință că se va plînge la CEDO.

Dincolo de Orizont

Săptămîna asta, s-a confirmat oficial faptul că Vasile Botnari, ex-director SIS și apropiat al oligarhului Plahotniuc, a scăpat cu o amendă de 88 mii de lei și o interdicție de 5 ani de a ocupa funcții publice. Potrivit Procuraturii Generale, Botnari a mai plătit despăgubirile de 125 de mii de euro adjudecate de CEDO, plus echivalentul a aproape 18 mii de euro cît a costat charterul care i-a livrat pe cei 7 profesori de la Orizont regimului Erdoğan acum 2 ani. Dincolo de asta, nicio zi de pușcărie.

Mai aflăm că sentința a fost emisă tocmai două luni în urmă, nu una, cum zicea anterior procurorul-șef Stoianoglo. Asta alimentează suspiciunile că autoritățile au tăcut pînă acum despre sentință, care oricum rămîne în mare parte secretizată, pentru a zădărnici încercările de a o contesta. E adevărat că Procuratura Generală pare supărată pe procurorul de caz, care a susținut secretizarea procesului, a întîrziat contestarea și nu a atras familiile victimelor în proces. De altfel, Galina Tüfecki, soția moldoveană a unuia din cei 7 profesori, s-a plîns că a fost filată în ziua în care a mers să depună recursul.

Încă o curiozitate. Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a scris că, la o lună după sentință, magistratul care l-a judecat pe Botnari a fost promovat „judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă” prin decret prezidențial. Acum 3 ani, magistratul Andrei Niculcea i-a înmuiat sentința și lui Ilan Șor, fiind convins de dovezile apărării că bancherul intenționa să întoarcă banii sustrași din BEM.

Dar Alexandr Stoianoglo neagă orice înțelegeri de culise. Intervievat de Newsmaker, procurorul-șef spune că nu crede că procurorul de caz a acționat cu rea intenție. Faptul că Botnari a fost în cele din urmă condamnat, chiar și dacă e vorba de o sentință neprivativă de libertate, Stoianoglo o consideră un succes, pentru că, spune el, probatoriul a fost subțire. Și asta din cauza că multe din materiale sunt secretizate. „Omenește, sentința ar fi trebuit să fie mai aspră,” dar totul a fost conform legii, consideră procurorul-șef. Totodată, ceilalți suspecți au fost lăsați în pace pentru că, spune Stoianoglo, ar fi fost „injust” să acuzi funcționari care au acționat la indicații de sus. Cît de de sus? Procurorii nu au putut investiga.

Mai amînați măi

Apropo de impunitate. Într-o conferință de presă, ambasadorul UE Peter Michalko și-a exprimat nemulțumirea că, la 6 ani de la furtul miliardului, crimă care a creat o gaură de 12% în PIB, nu există nicio persoană pedepsită. Lucru care l-a făcut să concluzioneze: „corupția este răul cel mai mare” și „reforma justiției nu a fost realizată pînă acum”.

Între timp – după nenumărate amînări legate ba de carantină, ba de concediile judecătorilor, ba de nedisponibilitatea avocaților – Curtea de Apel Cahul a găsit ceva timp și pentru dosarul Șor. Dar, după mai bine de 7 ceasuri în care avocații apărării au chestionat repetat doi martori, ședința a fost amînată din nou, pe motiv că au expirat orele de program al instanței de apel.

Tot legat de frauda bancară, PG a anunțat că ex-președintele Petru Lucinschi, împreună cu alți 5 acționari ai Unibank, au fost scoși de sub urmărire penală. Procuratura Anticorupție a concluzionat că cei șase acționari nu au acționat cu intenție criminală. Lucinschi, numele căruia a figurat în raportul Kroll, povestea în 2018 că Ilan Șor l-a convins să cumpere 4,8% din Unibank cu bani împrumutați inclusiv de Șor. Ulterior, procurorii au acuzat grupul de acționari că ar fi acționat concertat pentru a devaliza banca. Episodul Unibank e finalizat, dar serialulinvestigația continuă, spun procurorii.

Leul la dietă

Președintele și economistul Igor Dodon a sfătuit Banca Națională să „deprecieze puțin” leul moldovenesc pentru a ajuta exportatorii. Cu un leu mai slăbuț, exportatorii ar cîștiga un leu la fiecare kil de mere vîndut în Rusia, a exemplificat președintele, pe înțelesul tuturor, în ultimul episod al vlogului său. În opinia sa, deprecierea leului ar impulsiona economia, iar timpul e taman bun, avînd în vedere faptul că tarifele la energie scad, reducînd riscul creșterii prețurilor.

Dar deputatul PAS și economistul Dumitru Alaiba are o altă opinie. Potrivit lui, pentru o țară care importă masiv, efectele unei astfel de măsuri în Moldova ar fi imense. Toate produsele de import, „de la banane, la haine, la televizoare” s-ar scumpi, iar asta ar duce la scumpiri în lanț și pentru produsele moldovenești. Și economistul Veaceslav Ioniță crede că deprecierea monedei nu ar fi convenabilă populației. La rîndul lor, reprezentanții BNM au explicat că rata leului e dictată de cererea și oferta be banca valutară, sugerînd că intervențiile nu sunt de dorit. „Scopul fundamental al Băncii Naționale e stabilitatea prețurilor”.

Anterior președintele a fost criticat pentru că a sfătuit Banca Națională să scoată $1 mlrd din rezerva valutară pentru a construi drumuri. Conducerea BNM i-a amintit președintelui că o bancă centrală nu se ocupă cu așa ceva. De fapt, ar fi ilegal ca BNM să acorde asistență financiară guvernului, a explicat Guvernatorul Armașu.

Renovație capitală

Primăria anunță că doi kilometri din albia Bîcului au fost curățați, astfel încît strada Albișoara nu va mai fi inundată de fiecare dată cînd plouă. Autoritățile spun că mai departe vor fi curățate și malurile rîului.

Între timp, primarul Ion Ceban spune că preturile vor mări numărul agenților constatatori, care vor primi uniforme și vor putea să dea amenzi pentru cei ce murdăresc orașul.

Tot săptămîna asta, Primăria a lansat o hartă interactivă a gheretelor, de care se pare că nu vom scăpa degrabă. Ion Ceban promite cel puțin că, pe viitor, locurile de comerț vor fi alocate transparent, prin licitație.

Autoritățile mai anunță că a fost terminată controversată pictură murală #Neampornit pe pereții de sub podul de la Telecentru, pictură care va fi supravegheată de camere video ca să nu o „vandalizeze” artiștii graffiti care pictau acolo anterior. Cu această ocazie, zona de sub pod va fi pietonală în acest weekend.

Municipalitatea are planuri mari și pentru anul viitor: renovarea Parcului Catedralei și a Grădinii Publice Ștefan cel Mare. În acest context, Ion Ceban spune că florăriile de pe strada Bănulescu-Bodoni nu vor mai vinde pe trotuar și se vor retrage în gherete, care vor fi modernizate.

Pentru un plan și mai important - PUG-ul orașului, autoritățile au lansat un sondaj pentru a afla viziunea, problemele și propunerile chișinăuienilor.

Altele, într-o frază

◾ Moldovagaz a solicitat ANRE să aprobe, începînd cu 1 octombrie, o ieftinire de 7,6% pentru consumatorii finali.

◾ Premierul Chicu afirmă că, în pofida secetei, roada de cereale va fi suficientă pentru a satisface consumul intern, dar deputatul Alexandru Slusari spune că premierul minte, în particular în privința porumbului.

◾ Socialiștii au continuat șirul adresărilor la Procuratură și CNA - de data asta cer investigarea unui proiect al Ministerului Educației, de pe vremea cînd era condus de Maia Sandu, în cadrul căruia o companie a primit niște terenuri de la USM în schimbul unor angajamente pe care nu le-a respectat.

◾ Ziarul de Gardă a publicat o investigație despre primarul din Cotul Morii, Mihai Merzîncu, care a cumpărat 9 hectare pe care se reconstruia satul după inundațiile din 2010, iar acum cere de la propria primărie 34 milioane de lei ca despăgubire pentru că a fost expropriat - un litigiu care nu le permite oamenilor să-și înregistreze noile case la Cadastru.

◾ Anticoruptie.md informează că ANI verifică de nouă luni averea procurorului Ruslan Popov, fără vreo finalitate.

◾ Avocatul Ion Dron și-a înregistrat în sfîrșit Partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”, după aproape trei ani de procese de judecată și o victorie importantă la Curtea Constituțională.

◾ Procurorii își retrag acuzațiile de trădare de patrie împotriva fostului deputat PDM Iurie Bolboceanu și cer achitarea lui.

◾ În Transnistria, o pensionară întemnițată anul trecut pentru că „l-a insultat” pe liderul separatist Krasnoselski a fost eliberată după ce și-a „recunoscut vina”; în același timp, liderul comuniștilor transnistreni Oleg Horjan a fost mutat de la închisoare la spital după o îndelungată grevă a foamei.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.