Probabil cele mai importante știri din 31 august - 5 septembrie.

Toamna se numără cazurile

Săptămîna asta s-a înregistrat un nou record de cazuri de Covid pe zi – 632 de infectați. În schimb, în perioada 30 aug. - 5 sept. s-au raportat cu 7,9% mai puține cazuri noi decît în precedentele 7 zile. Autoritățile n-au introdus nicio măsură preventivă sau restricție nouă, dar au activat, ca măsură de anticipare, 120 de paturi pentru pacienții gravi la Spitalul Republican.

Epidemiologul-șef al țării, Nicolae Furtună, anticipează vremuri complicate pentru sistemul medical – în timp ce pentru vitalitatea noului coronavirus nu contează temperaturile de afară, gripa adoră toamna. În plus, vremea mai rece va strămuta masele de oameni de afară în încăperi, acolo unde riscul de a înhăța Covidul, sau gripa, sau ambele, e mai mare. „Îmi este frică de acest cupaj – gripă și coronavirus.”

În schimb, Președintele Igor Dodon e plin de încredere, estimînd că Moldova ar putea obține un vaccin anti-Covid și începe vaccinarea deja în noiembrie-decembrie. Șeful statului zice că se discută cu Rusia, dar și cu China. „Voi avea o întrevedere luni cu ambasadorul Chinei și sperăm să obținem prima partidă de aceste vaccinuri, evident, după ce vor fi omologate la nivel internațional, după ce Organizația Mondială a Sănătății va spune că e OK.” OMS, între timp, nu prognozează vaccinări în masă decît începînd cu mijlocul anului viitor. Newsmaker a publicat săptămîna asta o demontare a cinci mituri răspîndite despre vaccinare.

Ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu, care se luptă ea însăși cu boala acum, a fost decorată prin decret prezidențial cu „Ordinul de Onoare”, alături de alți funcționari. Între timp, Guvernul din care face parte Dumbrăveanu a aprobat pe furiș un proiect care anulează indemnizația de 16 mii de lei pentru lucrătorii medicali infectați la locul de muncă. Președintele Dodon a asigurat că amendamentul nu va trece de Parlament sau, în cel mai rău caz, nu va fi promulgat.

Aceasta nu este o nuntă

Premierul Ion Chicu, tot el președintele Comisiei Extraordinare Sănătate Publică, a evitat cît a putut presa, dar în cele din urmă a trebuit să dea explicații în legătură cu serbarea căsătoriei feciorului său vinerea trecută. Regulile existente interzic expres nunțile și cumătriile, dar (în mod straniu) permit sindrofiile cu pînă la 50 de participanți. Așa că premierul a găsit de cuviință să spună că aia „nu a fost nuntă, a fost o masă de sărbătoare”, la care ar fi participat „exclusiv unchii și mătușile” feciorului. Puținele imagini disponibile de la eveniment par să contrazică atît informația că au fost peste 100 de oaspeți, cît și descrierea dată de premier. Întrebat despre cît de legal a fost ca agenții SPPS să păzească un eveniment privat (și să blocheze drumuri publice în proces), Chicu a spus că-i sigur că a fost respectat protocolul.

Confruntat de reporteri, șeful Agenției Sănătate Publică Nicolae Furtună a fost nevoit să admită că o nuntă este „cu mire și cu mireasă”, dar a evitat să răspundă dacă se vor aplica sancțiuni localului și familiei premierului. În apărarea lui Ion Chicu a sărit Igor Dodon, dîndu-i crezare că aia „nu a fost o nuntă”. În orice caz, Dodon crede că decizia de acum 3 luni de a suspenda nunțile este „o greșeală”, în pofida a ceea ce spun specialiștii în sănătate publică.

Exemplul premierului pare să fie contagios. NordNews a scris despre un ofițer de poliție de la Chișinău care și-a făcut nunta la Bălți, cu peste 90 de oaspeți și cu lăutari de soi.

Scurgeri și acuzații

De ceva timp, continuă șirul adresărilor deputaților la ANI și PG să verifice averile altor politicieni. Săptămîna asta, socialistul Alexandru Nesterovschi s-a adresat la ANI să verifice averea deputatului Pro Moldova Gheorghe Brașovschi.

Un alt socialist, Oleg Lipskii, vrea ca Procuratura Generală să investigheze finanțarea campaniei electorale a Maiei Sandu din 2016. El spune că PAS ar fi primit bani și pachete alimentare de la firmele lui Ilan Șor. PG a negat însă că are fi primit vreo sesizare de la Lipski.

De cealaltă parte, deputata PAS Galina Sajin a cerut ANI să verifice declarațiile de avere ale președintelui. Chiar dacă Igor Dodon spune că vacanțele de lux i-au fost finanțate de rude și prieteni, Sajin observă că șeful statului nu a indicat astfel de donații în declarația de avere și interese.

Între timp, pe un canal de Telegram a apărut și o înregistrare de la dezbaterile dintre PAS și PPDA pe 7 iunie 2019, în ajunul alianței cu PSRM. Din acest fragment, cei de la PAS par să insiste mai mult pe ideea că o coaliție cu socialiștii e necesară pentru a-l da jos pe Plahotniuc, iar cei de la PPDA mai sceptici. Andrei Năstase crede că înregistrarea a fost făcută de organele de forță și a cerut ca întreaga discuție să fie publicată.

Cei șapte înregistrați

Ca un candidat să se înregistreze în cursa prezidențială, trebuie întîi să adune 15.000 de semnături în sprijinul său. Săptămîna asta, CEC a acceptat actele de la șapte grupuri de inițiativă pentru a aduna semnăturii: PAS pentru Maia Sandu, PPDA pentru Andrei Năstase, Pro Moldova pentru Andrian Candu, PLDM pentru Tudor Deliu, PUN pentru Octavian Țîcu, Blocul UNIREA pentru Dorin Chirtoacă, și Partidul Nostru pentru Renato Usatîi. CEC a refuzat în schimb înregistrarea independenților Ion Costaș și Aleksandr Kalinin. Fostul vicepremier de pe la începutul anilor 90 Constantin Oboroc a anunțat că va încerca și el să candideze independent. PCRM, în schimb, a anunțat că nu va înainta un candidat și consideră alegerea directă a președintelui ilegală.

De asemenea, CEC a anunțat că, împreună cu MAEIE, a trimis solicitări de deschidere a secțiilor de votare peste hotare. Comisia avertizează însă că desfășurarea alegerilor în străinătate va fi dificilă din cauza pandemiei și depinde de decizia fiecărui stat în parte.

Chirtoacă s-a plîns la CEC că Igor Dodon ar utiliza resurse administrative pentru campania sa, pe care a început-o înainte de termen. Fostul primar mai spune că în echipa lui Dodon ar fi implicați cetățeni ruși și le-a cerut autorităților electorale să lucreze cu SIS-ul pentru „a demantela rețeaua”.

De la Bruxelles, președintele Partidului Popular European Donald Tusk a trimis un mesaj de susținere pentru Maia Sandu, care, spune Tusk, e cea mai potrivită persoană să miște Moldova înainte. Din PPE mai fac parte PLDM și PPDA, care nu pare încîntate de mesajul lui Tusk. Și Filat, și Năstase s-au plîns de imixtiunea forțelor externe în politica moldovenească.

Președintele Dodon, deși încă nu s-a înscris la CEC, a trimis primarilor din țară cîte un colet cu raportul său de activitate, un „almanah politic” dedicat sieși. PSRM spune că volumul a fost tipărit din banii partidului și nu ai Președinției, dar nu spune cît a costat. Între timp, Guvernul lui Igor Dodon a trecut la clasicele pomeni electorale: indemnizația unică pentru vîrstnicii cu pensii mici a fost mărită de la 700 la 900 de lei și va fi acordată pe 1 octombrie.

Raporturi de viitor

Dacă președintele tot și-a trimis raportul de activitate prin toată țară, ne-am uitat și noi prin el și am descoperit că, pe cît e de lung documentul, pe atît e de subțire conținutul. În ultimul nostru articol am arătat că politica externă a președintelui nu a fost deloc echilibrată, că relația chipurile excelentă cu Rusia nu s-a materializat în beneficii reale precum gaz mai ieftin sau creșterea semnificativă a exporturilor, că reușitele cu care laudă Igor Dodon în procesul de reglementare a conflictului transnistrean îi aparțin, de fapt, lui Plahotniuc, și că cea mai mare parte din inițiativele legislative ale șefului statului au fost respinse în Parlament. Citiți mai multe aici: Raportul la raport (I): reușitele legislative și diplomatice ale președintelui Dodon. Săptămîna viitoare vom reveni cu partea a doua, în care vom analiza cum a gestionat Igor Dodon și guvernul său pandemia, cît de eficiente sunt „măsurile sociale” și care e problema cu caritatea prezidențială.

Pe final de mandat, Igor Dodon are oricum planuri importante pe viitor. În primul rînd, el promite că va lucra cu socialiștii pentru a pregăti „măsuri legale” astfel încît următorul președinte, oricine ar fi, să fie obligat să dizolve Parlamentul. Ba mai mult, Igor Dodon se așteaptă ca, după anticipate, PSRM și PAS să se așeze la masa de negocieri pentru o nouă coaliție de guvernare.

Ce-i drept, socialiștii s-ar putea să fie nevoiți să caute noi parteneri de coaliție mai devreme decît după alegeri. Bogdan Țîrdea s-a plîns că democrații „încep propriul joc” și l-a acuzat pe Pavel Filip că s-a întîlnit cu Maia Sandu pentru a discuta demiterea Guvernului Chicu și formarea unei noi majorități parlamentare. PAS a confirmat că întîlnirea a avut loc, dar a negat că s-ar fi discutat demiterea executivului.

Un nou sondaj a întrebat oamenii cu cine ar vota atît la prezidențiale, cît și la parlamentarele anticipate. În primul caz, 27,5% din totalul respondenților au spus că vor vota pentru Igor Dodon, 18,1% pentru Maia Sandu, 9,7% pentru Renato Usatîi, 3,5% pentru Vladimir Voronin și 2,9% pentru Andrei Năstase. În cazul parlamentarelor, peisajul ar arăta astfel: PSRM - 25,9%, PAS - 17,5%, Partidul Șor - 9,5%, Partidul Nostru - 8%, PCRM - 3,5%, PPDA - 1,9%.

Victoria pînă la capăt

Procurorul General Alexandr Stoianoglo a anunțat că investigația privind rolul Victoriabank în frauda bancară a fost finalizată și că va trimite dosarul în judecată. Acum trei săptămîni, procurorii au aplicat un sechestru pe bunuri de aproape 2 miliarde de lei ale băncii, iar acum Stoianoglo speră că măcar o parte din ele vor fi confiscate. Potrivit lui, beneficiarul final al schemelor de la Victoriabank a fost Vlad Plahotniuc.

Mulți au criticat acțiunile PG fiindcă ar afecta interesele noilor proprietari ai băncii, BERD și Banca Transilvania, care nu au treabă cu frauda. Stoianoglo i-a sfătuit „să se clarifice cu managerii care au negociat procurarea pachetului toxic de acțiuni și să împărtășească această informație și cu Procuratura, chiar dacă nu e în interesul lor”.

Fosta președintă a Comitetului de Direcție al băncii e acuzată de escrocherie și spălare de bani în interesul unor grupuri criminale. Stoianoglo e nemulțumit că judecătorii n-au permis arestul ei preventiv. Procurorul General a declarat că investigația s-a ciocnit de piedici atît din partea sistemului judecătoresc, cît și din interiorul procuraturii.

Stoianoglo a mai spus că Israelul a refuzat încă un an în urmă să-l extrădeze pe Ilan Șor fiindcă Israelul nu-și extrădează proprii cetățeni în genere. Pe de altă parte, Newsmaker scrie că lucrurile nu stau chiar așa: dacă există dovezi clare, Israelul își poate trimite cetățenii să fie judecați în țara în care au comis o crimă, cu condiția ca să-și ispășească apoi pedeapsa tot în Israel.

Mă iubește FMI-le

Guvernul a operat modificări la Bugetul de Stat, tăind veniturile cu 650 mln lei (-1.7%), dar și cheltuielile – cu 1,86 mlrd lei (-3,4%). Deficitul, care oricum rămîne de aproape 16 mlrd lei, trebuie micșorat ca urmare a negoicerilor cu FMI în vederea unui un nou program, a explicat Premierul Chicu.

Dar economistul Veaceslav Negruță scrie pentru Gazeta de Chișinău că, de la încheierea negocierilor în iulie, s-au întîmplat mai multe evenimente care ar putea zădărnici aprobarea noului program FMI. „R. Moldova [ar putea duce] lipsa celor 558 de milioane de dolari SUA din cauza unor decizii cu caracter populist și electoral ale autorităților”, scrie fostul ministru al finanțelor. Potrivit lui Negruță, autoritățile de la Chișinău s-au angajat să adopte mai multe măsuri pînă în septembrie, cînd se așteaptă aprobarea finală a boardului FMI, dar guvernarea a ratat șansa unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. Legislativul a revenit din vacanță la 1 septembrie, însă data primei ședințe plenare nu a fost stabilită încă.

Hipocadrie acută

La 1 septembrie s-au deschis marea majoritate din cele 1252 școli din țară, în timp ce 11 au fost plasate în carantină, iar altele 8 nu au corespuns tuturor cerințelor sanitare. Pentru a preveni aglomerarea școlilor, se recurge fie la schimburi, fie la studii parțial sau exclusiv online. Începutul anului școlar i-a găsit pe 125 de profesori infectați, iar pe alți 250 în izolare, fapt care agravează deficitul și așa mare de cadre didactice. Mai mult, școlile se confruntă și cu un deficit acut de asistenți medicali, iar Ministerul nici măcar nu are statisticile actualizate la acest capitol. Asistenții medicali din școli sunt și mai prost plătiți decît în instituțiile medicale, iar autoritățile din educație se gîndesc să angajeze studenți de la medicină pentru a atenua deficitul.

La Chișinău, din 7 septembrie, grădinițele vor începe să activeze treptat cu program obișnuit, adică pînă la 17:30, pentru a le permite părinților să meargă liniștit la muncă.

Altele, într-o frază

◾ Igor Dodon a semnat decretul prin care Vladislav Clima, unul din judecătorii care a menținut anularea rezultatului alegerilor din Chișinău în 2018, a fost promovat la șefia Curții de Apel Chișinău, spre indignarea opoziției.

◾ CNA și procurorii anticorupție au arestat șase oameni, inclusiv directorul, adjunctul și contabilul cimitirului Sfîntul Lazăr, într-o investigație privind extorcarea de bani de la oameni pentru un loc în cimitir.

◾ Comisia parlamentară de politică externă aprobat candidaturile a trei ambasadori: Eugen Revenco în Franța, Andrei Galbur în Suedia și Andrei Popov în Austria, dar deputalul Iurie Reniță, el însuși fost ambasador la București, spune că procedura de vot a fost ilegală, iar cei trei au fost selectați pe criterii politice.

◾ O paradă militară a avut loc la Tiraspol pentru a sărbători 30 de ani de cînd regiunea separatistă și-a proclamat independența, nerecunoscută decît de alți separatiști din CSI, față de Chișinău.

◾ Preturile împreună cu poliția vor fi mai vigilente pentru a păstra curățenia în oraș - va fi mărit numărul agenților constatatori care-i pot amenda cu 900-1800 de lei pe cei care fac murdărie.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.