Probabil cele mai importante știri din 10-15 august.

Repetenți

Moldova se apropie de cifra de 30 de mii de infectări confirmate de Covid, cu 884 decese pînă vineri. Miercuri s-au raportat 474 cazuri noi – din 1996 teste primare (~24%) – acesta fiind al doilea cel mai mare număr de infectări pe zi de la începutul pandemiei. În perioada 8-14 august, numărul de infectări a crescut cu 10% față de precedentele 7 zile.

În ceea ce privește rata de infectare raportată la 1 milion populație, potrivit datelor OMS citate de SănătateInfo, stăm mai prost decît vecinii noștri – cam de două ori mai rău decît România și de patru ori mai rău decît Ucraina. Deși în cel din urmă caz, trebuie menționat faptul că ucrainenii testează chiar și mai slab decît noi.

Autoritățile se gîndesc să redeschidă școlile și grădinițele de tradiționalul întîi septembrie, deși recunosc că situația epidemiologică rămîne „nu simplă”. În context, deja a doua săptămînă la rînd, autoritățile vorbesc de un număr crescînd de infectări în rîndul copiilor.

Potrivit unui sondaj publicat de Ministerul Sănătății, 90% din moldoveni spun că le sînt cunoscute toate măsurile de protecție și că le respectă. Totodată, majoritatea nu înțeleg necesitatea de a păstra distanța socială și de a limita contactele, și nu știu cum să poarte măștile corect.

Președintele Igor Dodon a anunțat despre 4 cazuri de „îmbolnăvire repetată” în Moldova, cu intenția de a-i convinge pe moldoveni să fie mai prudenți: „trebuie să fim conștienți că dacă nu vom fi precauți și chestia asta cu anticorpi nu funcționează, atunci o să fie foarte greu”. Însă medicul sanitar șef Nicolae Furtună a dezmințit informația. OMS spune că în prezent nu există dovezi solide privind reinfectarea cu SARS-CoV-2. Răspîndind informații inexacte despre cum funcționează noul coronavirus și anticorpii la el, șeful statului riscă să saboteze viitoarele eforturi de vaccinare. Apropo de asta.

Pe cuvînt de pionier

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat marți cu mîndrie că țara sa a înregistrat primul vaccin anti-Covid din lume. Igor Dodon, care vorbește încă din iulie cu multă speranță despre un vaccin rusesc, a zis deja că va cere niscaiva „Sputnik V” – așa a fost botezată invenția – și pentru moldoveni.

Dar comunitatea științifică mondială a întîmpinat vestea vaccinului-pionier cu scepticism. Chiar și medicii ruși nu au încredere în el, potrivit unui sondaj. Noi, la sic!, am încercat să vedem pe cît de „gata” este vaccinul anunțat. În primul rînd, chiar directorul centrului care a elaborat preparatul a recunoscut că acesta nu a trecut ultima fază de testare, cea care să implice un număr mare de subiecți și să scoată la iveală toate efectele secundare, în special pentru grupele de risc, cum ar fi vîrstnicii. Riscurile unui vaccin grăbit ar fi, așadar, unele efecte adverse rare nedepistate, apariția unor tulpini mai rezistente ale virusului și scăderea încrederii populației în vaccine. Citiți mai multe în articolul nostru Nu, vaccinul anti-Covid din Rusia nu este gata.

Ministerul Sănătății a evitat să comenteze direct despre vaccinul rusesc: „atunci cînd va fi pe piață un vaccin sigur, eficient și inofensiv, Republica Moldova îl va achiziționa”. De altfel, noi stăm în rînd, alături de alte state, pentru a procura un vaccin sigur și cu certificare internațională. Experta în probleme de sănătate publică Ala Tocarciuc consideră că președintele Dodon, chiar să vrea, n-ar putea importa un vaccin necertificat, pentru că nu i-ar permite legislația.

Între timp, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a solicitat ajutorul României și al UE ca Moldova să obțină acces la Remdesivir, primul medicament autorizat pentru tratamentul Covid-19, și la un vaccin împotriva coronavirusului, de îndată ce unul va fi aprobat în UE.

Clubul tătucilor

Tulburările post-electorale din Belarus nici nu începuseră bine, că Igor Nicolaevici a și sărit luni să-l felicite pe Aliaksandr Rîhόravici – „în numele poporului moldovenesc și al său personal” – cu o victorie care s-a dovedit a fi extrem de disputată. Realegerea lui Lukașenka pentru al șaselea mandat a fost aplaudată și de liderii Rusiei, Chinei, Turciei, Azerbaidjanului, Armeniei, Tadjikistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului, Kîrgîzstanului, Siriei și Venezuelei.

Pe de altă parte, europenii au denunțat reprimarea violentă a protestelor și au criticat climatul alegerilor, pe care le-au calificat drept „nici libere, nici corecte”. Consiliul UE a mai cerut autorităților belaruse să ia măsuri împotriva celor care s-au făcut vinovați de falsificarea scrutinului. Se pregătesc sancțiuni personale. Printre puținii observatori internaționali cărora li s-a permis să urmărească alegerile din Belarus au fost și deputații moldoveni Adrian Lebedinschi și Alexandru Jolnaci, ambii socialiști. Însă delegația CSI din care au făcut ei parte a raportat zero nereguli.

Vineri, președintele Dodon și-a apărat decizia de a-l felicita pe Lukașenko spunînd că așa i-a cerut protocolul și relațiile de prietenie cu tătucul belarus, adăugînd că „ceea ce se întîmplă acum acolo, sînt treburile lor interne.” Dodon a mai spus că nici nu vrea să comenteze imaginile cu protestatarii bătuți – „nu este bine” – dar a ținut să amintească de faptul că belarușii au în schimb drumuri bune, fabrici înfloritoare și piscine în fiecare școală. Fiți cu ochii pe sic.md – am pus la copt un articol despre așa-zisa prosperitate și stabilitate din Belarus.

Victoria platonică

La demersul Procuraturii Anticorupție, Procuratura Generală a sechestrat bunuri în valoare de 1,9 miliarde de lei de la VictoriaBank, figurantă a dosarului fraudei bancare deschis încă în 2014. Reprezentanții băncii s-au declarat „neplăcut surprinși” de acțiunile procurorilor, mai ales că după 2018 Victoriabank s-a ales cu un nou acționariat local și internațional (BERD și Banca Transilvania), nemaiavînd astfel „legături cu cauza cercetată de autorități”. Reprezentanții bănci spun că sînt gata să colaboreze cu autoritățile și să-și demonstreze astfel nevinovăția.

Expertul Transparency International și fostul Ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, crede că sechestrul este o măsură „un pic depășită”, nu tocmai utilă pentru interesul public, dar și cam dubioasă, dat fiind că actualii proprietare nu au treabă cu schemele din 2014. Suspiciunile fostului ministru mai sînt legate de sincronizarea dintre acțiunile procuraturii și eliberarea lui Veaceslav Platon. Negruță crede că procuratura ar trebui să precizeze clar „care este implicarea și dacă este implicarea cetățeanului Platon”, altminteri acțiunile ei ar putea fi interpretate ca „o reglare de conturi”.

Întîmplător sau nu, firma Alfa-Engineering care a obținut, după spusele primarului Ion Ceban, autorizația de demolare a Hotelului Național este asociată tot anturajului lui Veaceslav Platon.

Iar ce ține de miliardul furat, președintele Dodon se laudă că statul a reușit să întoarcă mai că jumătate din sumă. În realitate însă lucrurile nu stau tocmai așa: „recuperarea banilor bate pasul, iar o serie de active nu mai sînt deja sub sechestru, cum ar fi magazinele duty-free”, spun experții Mold-Street.

Constituție corpolentă

Președintele s-a bucurat de hotărîrea Curții Constituționale de săptămîna trecută, calculînd că nu va putea fi demis dacă va refuza să promoveze un candidat inconvenabil la postul de premier. Șeful statului a reținut că majoritatea parlamentară care propune candidatul trebuie să fie una formalizată, or, crede el, acest lucru este imposibil în Parlamentul actual. În plus, pentru suspendarea președintelui e nevoie de 67 de voturi. Dodon a mai salutat și partea hotărîrii CC care anulează mecanismul „suspendării Președintelui pe 5 minute”, instituite pe vremea lui Plahotniuc.

Newsmaker a vorbit cu doi membri ai comisiei de reformare constituțională, instituită de Dodon la 29 iulie, ca să-i descoase despre cum ar putea arăta o eventuală nouă lege supremă. În primul rînd, se vor revizui împuternicirile Curții Constituționale, care, după părerea doctorului în drept Pavel Midrigan, și-a permis prea multe după 2013. Șeful comisiei, ex-președintele CC Dumitru Pulbere, a dat de înțeles că instanța ar putea pierde dreptul de a interpreta Constituția. Apoi, ar putea fi interzis „turismul politic”, deși în comisie nu există în prezent un consens la acest subiect. Comisia va mai trebui să decidă dacă RM rămîne o republică parlamentară sau devine una prezidențială. Pulbere, de exemplu, declara săptămîna trecută pentru Europa Liberă că ar prefera o republică semi-prezidențială sau „mai mult prezidențială”.

Toate tractoarele duc spre Chișinău

Prin raioanele țării continuă protestele organizate de agricultori. Nemulțumiți de sprijinul insuficient din partea statului în combaterea secetei, fermierii au blocat traseul Hîncești-Chișinău, iar unii au reușit să ajungă cu tractoarele pînă la intrarea în oraș la Telecentru.

Planul era să ajungă în PMAN, dar primarul Ion Ceban a cerut Ministerului de Internet să nu dea drumul tractoarelor în oraș, cică să nu creeze „un ambuteiaj infernal”. Agricultorii într-adevăr s-au plîns pe intimidările și monitorizarea strictă din partea poliției, care a făcut tot posibilul să-i întîrzie în drumul lor spre Chișinău. Chiar și așa, spun ei, la proteste au reușit să ajungă mai puțin din jumătate din cei care au intenționat, motivul fiind „resursele limitate”.

Prim-ministrul Ion Chicu a chemat la astîmpăr și le-a cerut fermierilor să nu recurgă la șantaj. Mai mult ca atît, premierul zice că nu vede „constructivism” din partea agricultorilor și crede că protestele ar fi orchestrate de PPDA, ba chiar a acuzat fermierii că vor să smulgă bani din contul altor contribuabili. Vicepreședintele PPDA și fostul șef al uniunii fermierilor Uniagroprotect, Alexandru Slusari, a infirmat aceste zvonuri și zice că la proteste participă membrii diferitor partide, pentru că „seceta nu are o culoare politică”.

După ședința Consiliului Superior de Securitate, în cadrul căreia au fost discutate și revendicările fermierilor, președintele Igor Dodon a declarat că, deși producția de cereale din anul acesta este grav afectată, siguranța alimentară nu este pusă în pericol. Președintele spune că executivul va mări cu 200 de milioane de lei fondul de subvenționare a agriculturii și că s-au mai identificat alte 300 milioane din resurse interne. De asemenea, Dodon declară că a cerut suport și de la partenerii externi: un credit de la Banca Mondială și motorină de la Federația Rusă.

Fermierii cer declararea stării excepționale în agricultură și reeșalonarea datoriilor, scutirea de la plata impozitelor salariale pe venit și funciar, identificarea resurselor financiare pentru procurarea semințelor și acoperirea cel puțin pe jumătate a pagubelor din urma grindinei, dar și explicații de la Ministerul Agriculturii privind nefuncționarea sistemelor antigrindină.

Pirații din Giurgiulești

În urma exploziei de la Beirut, scandal în care a fost implicată o navă în trecut înregistrată în Republica Moldova, deputații PAS propun modificări la Codului Navigației Maritime ca să evităm pe viitor astfel de cazuri. Spre exemplu, controlul navelor cu steag moldovenesc ar trebui efectuat strict de către societățile recunoscute de Comisia Europeană.

Deputatul Radu Marian mai spune că taxele pentru înregistrare în prezent sînt prea mici, în jur de 1000 euro pentru o navă de 5000 de tone sau cîte 2000 de dolari pentru un tanc petrolier cu tot cu licență pentru stație radio. De generozitatea statului au beneficiat deja peste 300 de nave, o cifră de 30 de ori mai mare decît a României. Cadrul normativ actual este „raiul contrabandiștilor și infractorilor”, care pot înregistra vase indiferent de vîrsta navei, numărul de rețineri sau alte deficiențe depistate în trecut.

Între timp, unicul port al țării - Giurgiulești - este subiectul unui litigiu între Bemol și fostul operator Danube Logistics. Bemol acuză public BERD că a intervenit în proces în favoarea Danube Logistics, iar ultima a publicat un comunicat unde afirmă că BERD este titulara a 65% din dividendele și veniturile din vînzările acțiunilor companiei.

Împuținare în rozariu

Vineri seara, biroul executiv al PDM a anunțat că i-a alungat pe deputații Eugeniu Nichiforciuc și Vladimir Andronachi din partid și din fracțiunea parlamentară, cu argumentul că aceștia nu mai participă demult la viața partidului.

Ceva mai devreme, Andronachi își anunța singur retragerea din fracțiune, cu intenția să rămînă în Parlament, ca deputat neafiliat, dar și să-și păstreze carnetul de partid. „Nu sînt transfug și nici trădător”. El s-a declarat „marginalizat” de conducerea actuală a PDM, pe care a calificat-o drept „cea mai mare problemă a partidului”. „Un grup minoritar, în frunte cu Pavel Filip, a capturat orice proces decizional în interiorul partidului și acționează exclusiv în interese proprii și subiective.” Deși plecat din partid, Andronachi și-a reiterat sprijinul pentru majoritatea parlamentară PSRM-PDM și pentru Guvernul Chicu.

Excluderea celor doi nu e neapărat o surpriză. În mai, s-a zvonit că Nichiforciuc și Andronachi, fiind mai apropiați de socialiști, ar fi uneltit împotriva lui Filip, iar în iulie liderul PDM nu excludea că cei doi ar putea adera pe de-a dreptul la PSRM. Acum, fracțiunea PDM rămîne cu 11 din 30 de mandate cîștigate în februarie 2019.

Altele, într-o frază

◾ PAS a anunțat un protest anti-guveramental pe duminică, iar președintele Dodon a acuzat partidul de opoziție că vrea să „destabilizeze situația”.

◾ Șirul adresărilor deputaților PSRM la Agenția Națională pentru Integritate (ANI) a continuat cu o sesizare a lui Vlad Batrîncea împotriva lui Iurie Reniță (PDA), pe care l-a acuzat că a mințit indicînd cheltuieli de doar 3 mii de lei pe lună în 2018.

◾ În schimb, deputatul PAS Dan Perciun îi cere ANI-ului să verifice averea fratelui președintelui, Alexandru Dodon, pe care-l bănuiește că ar fi un interpus în afacerile fratelui mai mare.

◾ Portalul OMG, afiliat politicianului Renato Usatîi, a aflat din surse anonime că președintele Dodon ar s-ar fi odihniti cîteva zile în Crimeea anexată; Președinția a calificat informația drept „fals mediatic”, dar rămîne adevărat faptul că Dodon a dispărut pentru cîteva zile din vizorul public după ce a zburat la Moscova pe 4 august și tot pe 4 august în Crimeea a aterizat un avion din flota președintelui rus.

◾ Gunoierul-șef al capitalei Eugeniu Axentiev a fost demis din cauza unui incendiu de proporții care a izbucnit recent la groapa de gunoi din Țînțăreni, dar și pentru faptul că-și plătea un salariu disproporționat de mare.

◾ Ala Ursu-Antoci, membră a Consiliului Audiovizualului promovată în funcție de PSRM, a propus „disciplinarea” jurnaliștilor care „aduc acuzații” instituțiilor statului și șefilor acestora.

◾ Platforma tender.health, care ar fi trebuit să asigure transparența licitațiilor pentru produse și servicii în lupta cu pandemia, a fost lăsată de izbeliște.

◾ După ce a anunțat săptămîna trecută finalizarea conductei de gaz Iași-Chișinău, premierul român Ludovic Orban a avertizat „autoritățile vremelnice” din Republica Moldova să nu politizeze tema gazoductului.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.