Probabil cele mai importante știri din 20-24 iulie.

Nedreapta curbă

Vineri s-au raportat 378 de cazuri noi de Covid (din 1317 teste primare efectuate, sau o rată de ~29%), ceea ce constituie recordul lunii iulie. În perioada 18-24 iulie, numărul cazurilor noi (1989) a crescut cu ~27% față de precedentele 7 zile (1570 cazuri). Minisitra sănătății Viorica Dumbrăveanu a admis că situația epidemiologică se înrăutățește, în special în mun. Chișinău. „Chemăm încă o dată la responsabilitate, la respectarea [recomandărilor medicilor]. Ne dăm bine seama că populația generală cu adevărat a obosit.”

„Speranțele noastre că va continua diminuarea numărului de cazuri nu se îndreptățesc,” Ion Chicu

Dacă luni premierul Ion Chicu spunea că cele 14 zile de carantină ar putea deveni opționale pentru persoanele care intră în țară, ca una dintre relaxări, atunci spre sfîrșitul săptămînii autoritățile s-au răzgîndit. Mai mult, starea de urgență în sănătate a fost prelungită cu o lună, adică cel puțin pînă pe 31 august. Asta înseamnă, printre alte restricții, că persoanele în vîrstă de 63 de ani și peste nu trebuie să se afle în public fără o necesitate stringentă și că accesul la terenurile de joacă și sportive rămîne interzis. În continuare sunt interzise nunțile și cumătriile… doar că restaurantelor li se va permite să găzduiască evenimente cu pînă la 50 de participanți. Săptămîna trecută, o relaxare de acest gen a fost solicitată de președintele Dodon, iar marți în fața clădirii Guvernului au protestat artiștii, cerînd permiterea petrecerilor private, cu argumentul că de ce hipermarketurile pot activa și ei nu.

În schimb, autoritățile au renunțat să mai deschidă grădinițele de la 1 august. Reprezentanții PAS au solicitat Guvernului să ia în calcul redeschiderea lor de la 10 august. „Noi trebuie sa ne învățam să trăim cu pandemia, iar copiii au dreptul la educație,” a cerut deputata Doina Gherman. Premierul Chicu e de acord că „omenirea va trebui cumva să se adapteze”, totuși grădinițele nu vor fi deschise mai devreme de 1 septembrie.

Igor Dodon a declarat, optimist, că un vaccin anti-Covid de fabricație rusească ar putea disponibil moldovenilor deja din toamnă. De el ar beneficia în mod prioritar categoriile vulnerabile și doar la dorință. E adevărat că ministerul apărării al FR a anunțat zilele astea că un astfel de vaccin e „gata”, dar responsabilii din sănătate de la Moscova spun că testele clinice sunt departe de a fi finalizate.

Moțiunea unei sesiuni de vară

Săptămîna trecută, PAS și PDA au înregistrat o moțiune de cenzură pentru a da jos Guvernul Chicu, crezînd că au 10 zile la dispoziție pentru a găsi voturi, eventual cu ajutorul (sau din contul) PDM. Dar guvernarea a accelerat procesul, lăsînd opoziția cu buza umflată. Luni de dimineață, Biroul Permanent a decis să convoace ședința Parlamentului, inițial planificată pentru joi, și a inclus moțiunea pe agendă.

S-a profitat și de faptul că în tabăra adversă doi jucători au ajuns pe lista accidentaților – deputații Partidului Șor Himici și Vitiuc au înhățat coronavirusul. Data trecută cînd un deputat s-a infectat, legislativul a fost trimis in corpore în carantină pe două săptămîni. Nu și de data asta, cînd chestiunea cu moțiunea trebuia rezolvată repede. După 5 ore de dezbateri gălăgioase, moțiunea a întrunit doar 46 de voturi din 101. Asta a fost ultima ședință a Parlamentului din sesiunea primăvară-vară. Chiar în cazul în care se vor convoca ședințe extraordinare, opoziția nu va mai putea înainta moțiuni de cenzură Guvernului Chicu, cel puțin nu pe aceleași subiecte (iar ele au fost multe). Vicepreședintele PDA Igor Munteanu a declarat însă că pe viitor „moțiunile de cenzură vor curge mai departe.”

Înfruntînd moțiunea de la tribuna Parlamentului, premierul Ion Chicu a decis că cea mai bună apărare este atacul și a criticat cabinetul precedent. În special, el a estimat că Guvernul Filip a implementat 21 de „condiționalități” pentru accesarea asistenței macrofinanciare a UE de €100 mln, cabinetul actual – 13, iar Guvernul Sandu – „zero exact.” Noi, la sic!, am verificat această afirmație și am găsit că matematica premierului Chicu e strîmbă. Citiți articolul aici.

Deputatul Mihai Popșoi, unul dintre fruntașii PAS, a spus că rezultatul era de așteptat. „Am fost nevoiți să semnăm această moțiune pentru că [...] o bună parte din alegătorii noștri s-au lăsat convinși că, de fapt, voturi există.” Pe de altă parte, liderul PDA Andrei Năstase insistă că moțiunea a picat pentru că „s-a pierdut foarte mult timp pentru discuții, în loc și să ne concentrăm pe solidaritate, pe acțiune.” Președintele Dodon a comentat spunînd că PAS și PDA au „căzut în capcană” și și-au „pătat numele” acceptînd să voteze alături de „grupările mafiote reprezentate de Pro Moldova și Partidul Șor.”

În umbra moțiunii

Cu moțiunea picată, deputații au decis să încheie sesiunea votînd legi pe bandă rulantă, iar imnul de stat l-au ascultat deja seara tîrziu. Unele proiecte, cum ar fi numeroasele și controversatele amendamente la Codul Electoral, sau (ne)numirea unei judecătoare noi la CSJ au fost amînate pentru următoarea sesiune.

Unul dintre proiectele adoptate spre noapte (în prima lectură) a fost o modificare a legilor despre prevenirea spălării banilor prin care urmărirea bunurilor beneficiarilor efectivi ai companiilor nu se va mai extinde asupra companiilor lor. Cu alte cuvinte, potrivit juristului Ștefan Gligor, dacă statul va încerca să recupereze banii furați de personaje precum Șor sau Plahotniuc, nu va putea întinde mîna și la companiile acestora, inclusiv cele din offshore-uri. Astfel de prevederi, spune activistul, ar putea zădărnici eforturile de a recupera daunele din frauda bancară.

Cu atît mai suspicios e faptul că amendamentele au trecut în regim de urgență și fără avizele instituțiilor relevante sau a comisiilor parlamentare. Proiectul nu a trecut expertiza anticorupție din partea CNA, nu a primit avizul Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale, vizată direct de proiect, iar Comisia Juridică a Parlamentului nu a aprobat raportul pentru proiect (un vot contra și șapte abțineri).

Legea a fost prezentată în Parlament nu de vreun ministru sau secretar de stat, ci de consilierul premierului, Nicolae Eșanu, care a explicat urgența prin probleme de drept: că judecătorii aplică pe larg prevederile legii, dar sunt nevoiți să inventeze noi categorii juridice de genul „proprietate indirectă” pentru a justifica urmărirea averilor companiilor celor vizați în dosare.

Interpolul și interlopul

Interpol a anunțat că refuză demersul procurorilor moldoveni de a-l da în căutare internațională pe Vlad Plahotniuc, făcînd referire la Declarația Universală a Drepturilor Omului. Procuratura moldoveană a zis că va interpela organizația pentru a afla motivele desfășurate ale acestei decizii și că va insista să demonstreze partenerilor străini că Plahotniuc este unul dintre beneficiarii furtului miliardului.

Activistul Valeriu Pașa sugerează că decizia ar putea fi legată de moldoveanul Vîtalie Pîrlog, care ocupă funcția de șef al Comisiei de Control a Fișierelor Secretariatului General Interpol, comisia care a refuzat includerea lui Plahotniuc în lista de căutare. Pașa se întreabă de ce autoritățile statului nu l-au rechemat pe Pîrlog pînă acum. Însuși Pîrlog spune că nu a participat la decizia despre oligarhul moldovean, pentru că există o procedură care prevede că membrii Comisiei nu se pot expune pe dosarele conaționalilor. Într-adevăr regulile Comisiei prevăd recuzarea membrului acesteia dacă există un conflict de interese direct sau indirect cu cazul. Vitalie Pîrlog a fost ministru al justiției între 2006 și 2009 și șef al SIS la sfîrșitul lui 2017 și începutul 2018.

La rîndul său, Președintele Dodon spune că decizia Interpol e stranie și că speră ca să nu fie americanii cei care îi oferă lui Plahotniuc „protecție geopolitică”. În contextul campaniei electorale, spune el „pe de o parte americanii îl includ în diferite liste, pe de alta – îl țin binișor, poate a zice ceva despre Dodon la o anumită etapă”.

Între timp, primarul de Bălți Renato Usatîi a fost dat în căutare internațională și arestat in absentia de autoritățile de la Moscova într-o cauză ce vizează spălarea a 14 miliarde de dolari. Politicianul afirmă că dosarul e fabricat și că e legat de intenția sa de a candida la prezidențialele din noiembrie.

Casa lui Filip

Pe lîngă motivul evident că face parte din coaliția de guvernare și că n-a vrut să voteze alături de „hoții de miliarde”, liderul PDM Pavel Filip ar fi avut și motive ascunse să nu voteze moțiunea, sugerează deputatul Igor Munteanu. Potrivit vicepreședintelui PDA, chiar în ziua moțiunii, Filip ar fi fost înștiințat că CNA suspendă dosarul privind privatizările ilegale de la Casa Presei, clădire aflată în inima capitalei. JurnalTV a comunicat mai tîrziu că a intrat în posesia unui document al procurorilor (pe care nu l-a publicat) care leagă respectivele privatizări de Iulian Filip, fiul liderului pedist. Filip a negat acuzațiile legate de Casa Presei.

Șeful statului a dezvăluit presei ulterior că „persoana” care intenționa să cumpere spațiile din Casa Presei, dar și Cantina Guvernului, a întors proprietățile „din propria inițiativă.” „Asta e tot ce contează [...] Dacă va fi dosar sau urmărire – întrebarea la judecători,” a adăugat Dodon.

Aventurile lui Tergiverșor. Continuare

Vicepreședinta Partidului Șor Marina Tauber a declarat că „foarte și foarte curînd” șeful său se va întoarce în Parlament, eventual într-o ședință extraordinară, pentru a face dezvăluiri despre Igor Dodon. De altfel, nu e prima dată cînd Tauber spune că Ilan Șor va reapărea în public curînd. Ea chiar insistă că acesta nici n-a plecat din țară, în pofida dovezilor contrarii.
Între timp, ședința de judecată de la Curtea de Apel Cahul în dosarul Șor a fost amînată iarăși, pentru a cîta oară. Avocații fostului bancher, condamnat încă în 2017 de prima instanță în dosarul furtului miliardului, au recunoscut pentru Newsmaker că ei au fost cei care au solicitat amînarea, fără a preciza motivele. Ulterior, Curtea de Apel a explicat că trei din avocații lui Șor au fost nevoiți să se autoizoleze după ce au contactat cu un bolnav de Covid. E curios că nici procurorii pe caz nu au fost disponibili pentru ședință, din varii motive. Ședința a fost amînată pentru 3 septembrie.

Fraze înaripate

Lidera PAS Maia Sandu îl cheamă în judecată pe Ion Chicu. Premierul a acuzat-o cu mai multe ocazii pe predecesoarea sa că aceasta a votat în 2013, în calitate de membră a guvernului, pentru concesionarea Aeroportului Chișinău și că în 2019, în calitate de prim-ministră, a amînat o datorie de 118 mln lei pentru firma concesionară Avia Invest.

Sandu spune că există probe video care demonstrează că ea nu a votat, iar deputatul-jurist PAS Sergiu Litvinenco afirmă că datoria respectivă a fost de fapt amînată de doi cinovnici puși în funcție încă de Guvernul Filip. În consecință, și directorul Autorității Aeronautice Civile Octavian Nicolăescu, și secretara de stat de la MEI Iuliana Drăgălin au fost demiși de Sandu, Drăgălin fiind ulterior reangajată în Cabinetul Chicu. Sandu afirmă că succesorul ei o calomniază intenționat pentru a-l avantaja pe Dodon la prezidențiale și cere de la Chicu daune de 100 de mii de lei, bani pe care intenționează să-i cheltuie pentru caritate.

Pentru pace mulțumim frumos

În timp ce Parlamentul a aprobat vineri o nouă declarație prin care cere retragerea trupelor ruse, președintele Dodon a stîrnit un val de critici după ce a zis că va pleca la Tiraspol pentru a decora pacificatori „moldoveni, ruși și transnistreni” cu ocazia aniversării a 25-a de la lansarea misiunii de pacificare. Consilierul prezidențial Vasile Șova a precizat ulterior că „transnistreni [în listă] nu sunt.” Precizarea e cu echivoc însă, pentru că mulți locuitori ai malului stîng au cetățenii multiple. Șova a mai confirmat pentru Radio Europa Liberă că Dodon va participa la festivități organizate pe malul stîng, alături de vicepremierul rus Dmitri Rogozin, ultimul fiind așteptat și la Chișinău.

Între timp, tensiunile din Zona de Securitate persistă. Recent, viceprim-ministra pentru reintegrare Cristina Lesnic a declarat că Tiraspolul a eliminat 15 posturi mobile din cele 37 instalate unilateral, sub pretextul eforturilor anti-Covid. Dar nu e clar dacă Tiraspolul se ține de cuvînt chiar și în cazul celor 15. Doi jurnaliști de la TV8 spun că au fost agresați și hărțuiți de pacificatori la unul din punctele de control. Potrivit jurnaliștilor, ei au scăpat de arest doar datorită intervenției veteranilor de război și a unui echipaj de poliție moldovean. ONG-urile de media și Centrul Unificat de Control au condamnat acțiunile de intimidare.

În aceste condiții, Chișinăul i-a scris Tiraspolului că vrea o întrevedere în format 1+1 joia viitoare, iar Igor Dodon anunțat că se va vedea cu Vadim Kransnoselski deja marți. Analistul Vladimir Socor crede că Dodon va căuta din această întrevedere și susținerea liderului transnistrean în prezidențialele din toamnă, mai exact voturi din partea stîngă a Nistrului. Între timp, PDA a depus la Procuratură un al doilea denunț împotriva președintelui raionului Dubăsari Grigore Filipov, după ce au apărut niște imagini video compromițătoare. Potrivit kompromatului, Filipov ar fi cumpărat voturi pentru PSRM la parlamentarele din 2019, cu 300 de lei bucata, și ar fi adus în mod organizat alegători din Transnistria să voteze la Criuleni.

Merite și solidaritate

Republica Moldova și UE au semnat un nou Acord de împrumut în valoare de 100 milioane de euro. Menirea asistenței financiare este de a „diminua constrângerile de finanțare, de a atenua balanța de plăți și necesitățile bugetului, precum și de a sprijini Republica Moldova în situația financiară actuală”. Debursarea va avea loc în două tranșe egale. Prima condiționată de simpla semnare a Memorandumului de Înțelegere, iar cea de-a doua de realizarea a șase acțiuni (deocamdată neanunțate).

Specialistul în politici europene al centrului Expert Grup de la Chișinău, Dionis Cenușă spune că acordarea împrumutului nu ar fi legat de vreun oarecare succes al actualei guvernări, cît despre politica UE de a ajuta guvernele cu care UE are relații aprofundate. O părere similară are și fosta ministră de finanțe, Natalia Gavriliță, care zice că ar fi vorba de „un ajutor pe timp de criză” și „solidaritatea europeană cu vecinii din Est”.

Banii urmează să ajungă în maxim 12 luni, iar scadența acestuia este de 15 ani. Rambursarea împrumutului va avea loc într-o singură plată.

Altele, într-o frază

◾ Pacienți moldoveni bolnavi de Covid vor participa la două studii clinice efectuate de companii americane, unul pentru un medicament pentru tratarea leziunilor pulmonare și altul pentru un medicament antiviral.

◾ Un protest al comunității azere în fața ambasadei Armeniei la Chișinău, în legătură cu escalarea situației în Karabahul de Munte, s-a lăsat cu bătăi; Ambasada Azerbaijanului s-a arătat indignată de faptul că la contraprotestul diasporei armene a participat consilierul prezidențial Ernest Vardanean și deputatul socialist Gaik Vartanean.

◾ Într-o investigație publicată săptămîna asta, Rise Moldova a aflat că Moldova a procurat 100 de mii de teste Covid de producție spaniolo-ruso-chineză de la un intermediar american cu firmă în Anenii Noi, plătind, cu bani oferiți de Banca Mondială, un preț de 2 ori mai mic decît pentru 80 de mii de teste procurate în aprilie din Hong Kong.

◾ O nouă asociație patronală creată în domeniul metalelor uzate acuză presiuni din partea unui agent economic privat nenumit, care ar dori să reîmpartă piața după ce Metalferos și-a pierdut statutul de monopolist.

Rata dolarului a căzut pentru prima dată în ultimii doi ani sub pragul de 17 lei, datorită scăderii consumului și respectiv a importurilor.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.