Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 18-24 ianuarie.

În așteptarea vaccinului

În perioada 17-23 ianuarie, numărul raportat al noilor cazuri de coronavirus, numărul testelor primare efectuate și cel al deceselor au scăzut ușor față de precedentele 7 zile; doar rata testelor pozitive a crescut nesemnificativ. Dar Igor Pocanevici, șeful biroului OMS în Moldova, a avertizat într-un interviu pentru Newsmaker că cifrele ar putea crește din nou, fapt prevestit de creșterea ratei contagiozității R0 (numărul mediu de persoane care se molipsesc de la un infectat). Pocanevici spune că autoritățile moldovene ar trebui să utilizeze acest respiro pentru a pregăti sistemul medical pentru următorul val și să se gîndească poate la niște restricții mai dure.

După ce Maia Sandu a fost la Bruxelles să se înțeleagă, printre altele, de vaccinuri anti-Covid, Igor Dodon n-a vrut să rămînă în urmă și a declarat că s-a înțeles cu Kremlinul pentru „cîteva sute de mii” de doze de Sputnik V. Luni, europarlamentarul Siegrfried Mureșan spunea că prima partidă din cele 200 de mii de doze promise de România ar putea ajunge în Moldova pînă la sfîrșitul săptămînii, dar asta nu s-a întîmplat. Președinta Sandu a recunoscut că nu e clar cînd exact vom primi primele vaccinuri, dar a subliniat că Ministerul Sănătății a depus eforturi mari în ultimele săptămîni pentru a se pregăti de startul campaniei de vaccinare, planificat pentru februarie.

Ajutor condiționat

La Bruxelles, Maia Sandu s-a întîlnit cu mai mulți demnitari europeni, printre care șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Charles Michel, președintele Parlamentului European Davide Sassoli, regele Philippe al Belgiei și șefa Procuraturii Europene Laura Codruța Kovesi.

După aceste întrevederi, președinta a spus jurnaliștilor că UE este gata să ofere mult mai mult ajutor Moldovei, dar fondurile vor fi deblocate în totalitate abia atunci cînd la Chișinău va fi „o guvernare stabilă și responsabilă”. Cu această ocazie, Sandu a spus că UE vrea să vadă „progrese reale în investigarea furtului miliardului și a altor scheme de corupție și nu doar justificări patetice din partea Procuraturii și a altor organe de drept”.

Ilan Șor și Igor Dodon au reacționat aproape identic: primul a numit-o pe președintă „broscuța călătoare, care își irosește timpul prin călătorii fără sens, în străinătate”, iar al doilea a spus că șefa statului umblă „cu fofîrlica, ba la Zelenski, ba la Iohannis” și mănîncă „scoici și midii prin Bruxelles”.

Anticipîndu-l pe Godot

Maia Sandu, sprijinită de PAS, insistă în continuare că Parlamentul trebuie dizolvat cît mai repede pentru a declanșa alegeri anticipate. Curtea Constituțională a anunțat însă la începutul săptămînii că Legislativul nu se poate autodizolva, eliminînd astfel unul din scenariile propuse de PAS. Socialistul Vasile Bolea trimis Curții o nouă sesizare, în care întreabă dacă Parlamentul poate fi dizolvat în cazul în care șefa statului refuză să înainteze un candidat pentru prim-ministru timp de trei luni, dacă acest refuz e o încălcare a Constituției și, dacă da, care e pedeapsa. Colegul nostru Eugen Muravschi a explicat în ultimul său articol pentru sic.md de ce politicienii caută soluția pentru actualul blocaj politic la Curtea Constituțională.

Mingea la arbitru: cum a ajuns CC să rezolve chestiunea anticipatelor?

Igor Dodon spune că va organiza proteste dacă Maia Sandu nu înaintează un candidat pentru postul de premier pînă la 1 februarie. Fostul președinte spune că el ar prefera anticipatele, dar socialiștii ar putea totuși să voteze un Cabinet de miniștri propus de Sandu dacă vor fi de acord cu programul de guvernare.

În presă a fost publicat un acord propus de PAS celorlalte fracțiuni parlamentare prin care deputații să se angajeze să nu numească un nou Guvern, ba chiar să nu asigure cvorum la ședința Parlamentului cînd va fi propus Cabinetul. Ideea a fost luată în derîdere chiar și de cei de la Platforma DA, care spun că totuși poate anticipatele nu-s atît de urgente, iar un Guvern nou pe deplin funcțional nu e o idee rea.

Parlamentul se va întîlni în ședință pe 1 februarie, iar Maia Sandu a spus că va anunța săptămîna viitoare care e soluția ei pentru anticipate.

Limba noastră-i o povară

Curtea Constituțională a anulat legea care acorda un statut special limbii ruse, votată anterior de PSRM și Partidul Șor. CC spune că legea oferea un statut privilegiat rusei în raport cu limbile altor minorități, iar noțiunea de „limbă de comunicare interetnică” dublează funcția limbii de stat. După argumentarea socio-lingvistică și politică, CC mai observă că legea a fost adoptată fără avizul Guvernului, ceea ce încalcă Constituția.

Socialiștii au acuzat imediat Curtea că e un instrument politic, pe politicienii de dreapta care au mușcat nada dezbaterii lingvistice i-au numit șovini, iar pe ceilalți de stînga, îndeosebi pe Renato Usatîi, i-au îndemnat să critice și ei decizia CC. Ministrul demisionar al Justiției Fadei Nagacevschi a spus va denunța hotărîrea Curții la ONU, la Consiliului Europei și se gîndește la o adresare către Comisia de la Veneția. Vlad Bătrîncea spune că socialiștii vor înainta în Parlament o nouă lege privind funcționarea limbilor.

În dezbatere s-au prins și ambasadorii României și Rusiei. Primul a spus că e „o formă de respect să cunoști limba statului în care locuiești” și a salutat decizia CC. Ambasada Rusiei în schimb a criticat hotărîrea Curții drept un „factor alarmant pentru păstrarea păcii interetnice”. Ministerul de Externe le-a cerut misiunilor diplomatice „să manifeste respect față de legile, regulamentele și instituțiile statului de acreditare și să se abțină de la comentarii, care ar putea fi calificate ca ingerințe în treburile interne ale statului”.

Morile de vento

Viorel Morari, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, a fost reținut pentru scurt timp într-un nou dosar, unul legat de rețeaua de benzinării Vento. Deocamdată, Morari a reușit să scape de arestul preventiv solicitat de foștii săi colegi.

În cazul dosarului mai vechi, cel legat de afaceristul Veaceslav Platon, fostul acuzator a adoptat o apărare ofensivă. La începutul lui ianuarie, Morari a prezentat dovezi care chipurile demonstrează faptul că Platon și procurorul-șef Alexandr Stoianoglo ar fi parteneri de afaceri. Morari s-a plîns în repetate rînduri că dosarul Platon ar fi fost pornit la comandă pentru că el a îndrăznit să se reapuce de ancheta Bahamas. Dar dosarul Vento – în care Morari e învinuit de „tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate”, printre alte capete de acuzare – nu pare să fie motivat politic.

Păgubașul principal al acestui dosar, co-proprietarul Vento Igor Borș, a petrecut în detenție un an fără să fie audiat în legătură cu evaziunile fiscale care i se imputau: „am fost practic un ostatic”. Borș a dezvăluit la o conferință de presă detalii sinistre despre dosar și detenția sa, cum ar fi faptul că fiicele sale de 11 ani au fost supuse unei percheziții corporale minuționase unica dată cînd au venit să-l viziteze în izolator. Totul pentru că cineva pusese ochiul pe afacere, spune Igor Borș, care crede că acel cineva e Viorel Morari. Și de data asta, Morari afirmă că e victima răzbunării lui Stoianoglo.

Altele, într-o frază

◾ Sute de angajați de la Căile Ferate au protestat cerînd achitarea restanțelor salariale pe 4-5 luni, cam 112 mln lei în total, iar conducerea curentă a CFM zice că restanțele sînt moștenite de la administrația precedentă și promite să le achite „în termeni reali”.

◾ De la 1 ianuarie, pungile de plastic ar fi trebuit să fie interzise, dar continuă să fie folosite pe larg în comerț – poliția spune că legea are lacune, comercianții spun că polițiștii aplică legea selectiv, iar deputatul PAS Dumitru Alaiba crede că oamenii legii ar trebui să amendeze companiile care vînd și distribuie aceste pungi altor magazine.

◾ 1 februarie este data-limită pînă cînd Moldovagaz trebuie divizată în trei companii care să se ocupe separat de livrarea, transportarea și distribuirea gazului – cel puțin acesta era angajamentului Chișinăului privind implementarea celui de-al Treilea Pachet Energetic al UE, însă Moldova ar putea să invoce scuza pandemiei pentru a obține o nouă amînare și a evita sancțiunile.

◾ Moldova riscă să piardă asistență în valoare de 60 mln euro făgăduită de România fiindcă Guvernul Chicu nu a prelungit un protocol care expiră în curînd și pe care nu e clar dacă-l poate prelungi acum guvernul interimar.

◾ CSM a amînat din nou decizia privind demisia judecătoarei Nina Veleva, care ar trebui să examineze dosarul lui Ilan Șor la Curtea de Apel Cahul.

◾ Maia Sandu a cîștigat în prima instanță procesul împotriva lui Ilan Șor, care e obligat să plătească despăgubiri de 50 mii lei și să-și ceară scuze publice pentru că a declarat că Sandu ar fi primit bani necinstiți, iar Șor a răspuns că va ataca decizia și va aduce probe.

◾ Comisia juridică a Parlamentului a avizat pozitiv proiectul de lege al Pro Moldova ca pensia minimă să nu fie mai mică decît minimul de existență.

◾ Compania care sorta pentru reciclare deșeurile din Chișinău, ABS Recycling, spune că-și va sista activitatea din cauza lipsei sprijinului din partea autorităților – primarul Ion Ceban spune că nu vede o problemă și dă de înțeles că firma ar șantaja Primăria.

Activistul Ștefan Gligor și fostul viceprimar Ruslan Codreanu anunță că-și vor lansa fiecare cîte un partid.

◾ Leonid Oleinicenco a fost reales cu scandal la șefia Federației Moldovenești de Fotbal, după ce unicul său potențial contracandidat, fostul căpitan al naționalei și actualul deputat PDM Radu Rebeja, nu a fost admis la concurs; Rebeja zice că a vrut să pună capăt „ilegalităților de ani de zile” de la FMF.

◾ Doi deputați PAS, Dumitru Alaiba și Lilian Carp, l-au acuzat pe ministrul interimar de interne Pavel Voicu că l-a numit ilegal pe Petru Corduneanu, un apropiat al lui Igor Dodon, în calitate de șef-adjunct la Poliția de Frontieră, iar Voicu a răspuns că totul a fost conform procedurii.

◾ Fostul Ministrul al Justiției Alexandru Tănase a refuzat să fie audiat de comisia parlamentară prentru investigarea Laundromatului rusesc – șefa comisiei, deputata PPDA Inga Grigoriu, crede că niște modificări operate de Tănase cînd era ministru, îndeosebi reducerea taxei de stat și a onorariului judecătoresc, au facilitat schema de spălare de bani.

◾ Ministrul demisionar al Justiției Fadei Nagacevschi a anunțat pe FB că o curte din SUA ar fi casat o hotărîre anterioară care confirma că Moldova trebuie să plătească 58 de milioane de dolari în dosarul Energoalians, dar consiliera prezidențială Olesea Stamate a observat pe bună dreptate că judecătorii americanii au menținut datoria Moldovei, dar au rugat curtea inferioară să lămurească dacă suma trebuie calculată în dolari sau lei.

◾ Deși a anterior a promis să-l lase la Președinție, Igor Dodon a luat cu el un set de birou à la Putin, aparent încălcînd legea.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.