Probabil cele mai importante știri din 13-18 iulie.

Nunta cu Covid

În perioada 10-16 iulie s-au înregistrat 1598 cazuri noi de Covid, în ușoară creștere față de săptămîna precedentă. A crescut și rata de contagiozitate, iar numărul total de cazuri de infectare a trecut de 20 de mii, rata fatalității fiind de 3,3%.

Cît privește rata testelor pozitive, iată o comparație grăitoare. Joi România a înregistrat un nou record, de 777 de cazuri într-o zi din 19097 teste efectuate (4%). În aceeași zi, autoritățile moldovenești au anunțat 224 de rezultate pozitive din 1280 de analize - adică 17,5% din cei testați aveau virusul.

Vești proaste vin și de la savanții din alte țări: ultimele studii sugerează că virusul nu se transmite doar prin picături, ci și direct prin aer, și că imunitatea anti-Covid durează doar cîteva luni.

După ce o femeie a fost găsit moartă în baie la un spital din Chișinău, doctorii avertizează că, după 13-14 zile de boală, unii pacienții devin instabili psihic și emoțional - unii cad în depresie, iar alții devin agresivi.

În timp ce mai multe țări includ Moldova în lista zonelor cu risc sporit de Covid, președintele Igor Dodon a cerut Guvernului să permită desfășurarea nunților cu pînă la 50 de participanți: „Eu știu, dna Dumbrăveanu, că OMS-ul insistă și așa mai departe, dar haideți să permitem”.

Iar noi, la sic!, gîndindu-ne la negaționismul față de Covid și la toate teoriile năstrușnice care circulă de la începutul pandemiei, am publicat un articol despre gîndirea conspiraționistă, unde încercăm să înțelegem cauzele acestui fenomen pe cît de firesc, pe atît de periculos. Citiți-l aici.

Conu’ Chicu de față cu moțiunea

Cei de la PDA au prezentat în plen moțiunea de cenzură împotriva guvernului Chicu. Conform textului, executivul se face vinovat de incapacitate guvernamentală, de încălcarea sistematică a legislației, de promovarea intereselor de grup și depășirea atribuțiilor. De asemenea, cabinetul Chicu este acuzat de gestionarea proastă a crizei social-economice, de atitudine ostilă față de libertatea de expresie jurnalistică, de o politică externă incoerentă și arbitrară, dar și de inacțiune în procesul de reformare a justiției.

Documentul a fost semnat de deputații platformei DA, PAS și fostul coleg de bloc, neafiliatul Țîcu, suficient pentru înregistrarea proiectului. Acum, cei de la PDA au la dispoziție 10 zile pentru a găsi voturi în susținerea moțiunii. Cei de la Pro Moldova au anunțat că vor susține „fără ezitare” orice moțiune împotriva guvernului Chicu.

Anterior, lidera PAS a declarat că demiterea guvernului poate avea loc doar cu voturile celor din PD, căci un guvern nou susținut cu voturile celor din Partidul Șor ar stîrni suspiciunile partenerilor externi. Semnalele trimise de democrați însă nu sunt tocmai optimiste. Deși a recunoscut că s-a înîlnit săptămîna trecută cu lidera PAS, Pavel Filip declară că nu va vota demiterea guvernului împreună cu Pro Moldova și Partidul Șor, pe care îi acuză de cumpărarea deputaților din fracțiunea pe care o conduce.

De cealaltă parte, socialiștii cred că prin susținerea moțiunii Maia Sandu a intrat cu succes „în capcana oligarhului”. De asemenea, Președintele Igor Dodon nu crede că opoziția este capabilă să înainteze un candidat comun la funcția de prim-ministru, iar chiar de s-ar ajunge la așa ceva, el nu va semna pentru un guvern de „transfugi”.

Codurile noastre toate

Modificările Codului Electoral propuse de PSRM nu corespund recomandărilor Comisiei de la Veneția, a declarat ambasadorul UE Peter Michalko. El a îndemnat alianța de guvernare să se consulte cu societatea civilă și să caute un consens politic larg. Totuși, deputatul PAS Sergiu Litvinenco spune că socialiștii au ignorat total propunerile societății civile.

Opoziția e nemulțumită și de amendamentele propuse de alianța de guvernare la Codul Fiscal și la cel Vamal. Deputatul PAS Dumitru Alaiba spune că proiectul are peste 1000 de pagini și parlamentarii vor să-l voteze fără a-l citi. Colegul său Radu Marian l-a acuzat pe democratul Eugeniu Nichiforciuc că a strecurat acolo niște prevederi prin care să-și legalizeze schemele cu țigări.

După ce și ministrul finanțelor Sergiu Pușcuța a recunoscut că ministerul său încă nu a examinat amendamentele propuse la Codul Fiscal, Parlamentul a amînat examinarea și votarea lor pentru următoarea ședință. Una din principalele modificări propuse e ca Fiscul să preia atribuțiile fostei poliții economice.

În schimb, a fost votat noul Cod Vamal - ministrul finanțelor spune că noua redacție transpune în practică directivele UE din domeniu, însă deputatul PDA Igor Munteanu crede că rezidenții din zonele economice libere vor fi hărțuiți de controale vamale și vor pleca din Moldova.

Candidații se adună

PAS a anunțat că Maia Sandu va candida la alegerile prezidențiale de la toamnă. Cu doar cîteva zile înainte, lidera PAS vorbea despre rolul președintelui și cum acesta ar putea „sparge cercul vicios” din politica moldovenească. Pe segmentul de centru-dreapta și-au anunțat deja candidatura Octavian Țîcu din partea PUN, Dorin Chirtoacă din partea Mișcării UNIREA și Andrei Năstase din partea Platformei DA. Totuși, vicepreședintele PDA Alexandru Slusari a dat de înțeles că, dacă Năstase e numit premier în locul lui Ion Chicu, nu va mai participa la prezidențiale.

Pe stînga, Igor Dodon a spus că nu va candida direct din partea socialiștilor. Președintele nu are voie să fie membru de partid și, deși asta nu l-a împiedicat pe Igor Dodon să fie „liderul informal” al PSRM, șeful statului se teme că, dacă va candida din partea PSRM, oponenții s-ar putea plînge la Curtea Constituțională, care l-ar putea descalifica din cursă.

Telefonul troian

La începutul lunii, procurorii au descins la fostul sediu PDM și l-au reținut pe IT-istul principal Mihai Cucoș. Newsmaker a aflat detalii importante despre motivele reținerii: Cucoș a reprezentant interesele companiei lui Plahotniuc Finpar Invest, dar a și înregistrat site-ul unui offshore implicat în furtul miliardului - Insidown.

Dumitru Diacov a declarat apoi că Mihai Cucoș ar fi lucrat, de fapt, pentru Plahotniuc, nu pentru PDM. Diacov a mai confirmat că fostul său șef de partid le-a dat apropiaților săi și celor din conducerea PDM telefoane cu o aplicație specială pentru comunicarea internă și nu exclude că toate conversațiile au fost înregistrate și salvate undeva.

Formatul 36+1

Democratul Alexandru Jizdan a cerut convocarea Consiliului Suprem de Securitate pentru a fi discutate cele 37 de posturi de control ilegale instalate de regimul separatist de la Tiraspol. Jizdan mai spune că va crea unui grup de lucru care să ofere „o platformă sustenabilă de sprijin pentru puterea executivă” în această chestiune.

Președintele Dodon a fost de acord și va convoca CSS săptămîna viitoare. Anterior, Dodon a discutat acest subiect la telefon cu liderul de la Tiraspol, Krasnoselski. Din spusele președintelui, cel din urmă l-a asigurat că posturile de control sunt parte a măsurilor de combatere a răspîndirii noului virus. Deputații PAS sunt însă sceptici și cred că acestea vor rămîne și după pandemie, acuzînd președintele Dodon de cumpărarea prin orice mijloace a „voturilor din regiunea transnistreană”.

Cortul discordiei

Înlăturarea posturilor ilegale din zona de securitate de pe Nistru e și una din revendicările veteranilor războiului din ‘92 care au ieșit la protest în stradă. Ei mai cer polițe de asigurare gratuite pentru veterani, vîrstă de pensionare nu mai mare de 55 ani și demisia conducerii țării.

Protestul pașnic a degenerat brusc în unul violent, după ce forțele de ordine le-au interzis veteranilor să instaleze un cort. Pentru a calma spiritele, poliția a aplicat forța, folosind șocuri electrice și gaze lacrimogene. În urma altercațiilor, nouă protestatari au fost reținuți și audiați, iar alții doi au ajuns la spital.

După ce au fost alungați din fața parlamentului, veteranii au protestat în fața MAI pentru a-și manifesta indignarea față de intervenția poliției, dar și pentru a cere demisia ministrului Voicu.

Acțiunile poliției au fost criticate de liderii opoziției, dar și de Amnesty International, pentru aplicarea nemotivată a forței și pentru sistarea nejustificată a dreptului la întrunire. În apărarea sa, MAI spune că a intervenit din cauza comportamentului violent al veteranilor, dar și a nerespectării măsurilor de sănătate publică.

Și președintele Igor Dodon a comentat cele întîmplate în timpul protestului. Acesta a lăudat acțiunile poliției, spunînd că ei „sunt foarte atenți” și „nu exagerează”, iar pe lîngă polițiștii americani, cei moldoveni sunt „божьи одуванчики” (≈mieluți blînzi). De asemenea, președintele crede că protestul a fost utilizat politic pentru „a pune presiune” pe Maia Sandu să voteze moțiunea de cenzură.

Veteranii au anunțat un alt protest pentru duminică, 19 iulie.

Șomaj

Numărul șomerilor înregistrați la Agenția națională pentru ocuparea forței de muncă s-a dublat și a ajuns la 35.000 în luna iunie, potrivit cifrelor obținute de Newsmaker. La sic! am scris anterior despre cum măsurile anunțate de guvern pentru sprijinirea businessului în practică încurajează concedierea angajaților.

Între timp, Organizația Mondială pentru Migrație a realizat un sondaj în diaspora moldovenească și estimează că 150,000 de cetățeni RM vor reveni în țară în 2020, ridicînd rata șomajului pînă la 8,5%. Partea plină a paharului e că doar 9% din intervievați cred că vor avea nevoie de asistență socială, iar un sfert spun că vor să investească într-o afacere.

Privilegiile dalbilor

Parlamentul a votat joi în primă lectură un proiect care îi va permite statului să obțină mai ușor despăgubiri de la judecătorii care, acționînd cu rea-credință, s-au făcut vinovați de pierderea cazurilor la CEDO. Principalele critici față de proiect au fost legate de faptul că nu ar exista o procedură clară pentru a determina dacă a fost rea-credință sau nu.

În același timp, judecători din cauza cărora Moldova a pierdut mai multe cazuri la CEDO cer în instanță pensii mai mari. Spre exemplu, magistrata Tamara Chișcă-Donev cere să i se mărească pensia de la 13.500 lei la 20.200. Moldova a pierdut la CEDO 14 cazuri care au fost judecate de colegii din care făcea parte această judecătoare.

Tot săptămîna asta, Comisia Juridică a legislativului a avizat negativ candidatura magistratei Viorica Puică la funcția de judecător CSJ. Deputații socialiști și democrați din Comisie nu și-au argumentat nicicum voturile împotrivă, voturi care au stîrnit indignarea deputaților din opoziție și a comunității juridice. Puică a avut anterior mai multe discursuri critice privind sistemul judecătoresc din Moldova.

Altele, într-o frază

◾ După ce pensionarii au trebuit să stea la rînd la birourile de asistență socială pe timp de epidemie, autoritățile au anunțat un proiect de lege care va permite ca cererile pentru recalcularea pensiei să poată fi depuse online.

◾ Oleg Kuzmin, fost bancher rus, și-a recunoscut vina în dosarul despre „schema moldovenească” de sustragere a peste 1 miliard de dolari din Rusia.

◾ Agenția Proprietății Publice va scoate la mezat Metalferos, în august, pentru 900 de milioane de lei.

◾ Oxana Childescu, soția lui Vlad Plahotniuc, se judecă prin offshore-uri pentru un iaht și o proprietate din Spania.

◾ Ziarul de Gardă l-a surprins pe socialistul Corneliu Furculiță la casa lui nedeclarată din Durlești, dar deputatul afirmă că imobilul încă este nefinisat, că e o investiție de familie, nu personală, și că el nu trăiește acolo „de bază”.

◾ Igor Dodon spune că Guvernul Chicu a stopat vînzarea terenului fostului Stadion Republican către Ambasada SUA, care vrea să-și construiască acolo un nou sediu.

◾ Familiile a doi dintre cei șapte profesori turci răpiți și trimiși regimului Erdoğan au ajuns la o înțelegere cu Republica Moldova și-și vor retrage plîngerile de la CEDO, primind în schimb compensații de cîte 25.000 de euro.

◾ Ministerul Educației a prezentat șapte scenarii pentru reluarea învățămîntului școlar de la 1 septembrie, variind de la revenirea elevilor în școli pînă la educația în întregime de la distanță.

◾ După ce a cumpărat activele din Moldova ale Gas Natural Moldova la un preț oficial de 23 de milioane de euro, transformîndu-le în Premier Energy, grupul EMMA Capital a anunțat un profit de aproape 90 de milioane de euro de la afacerea din Moldova.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.