Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 6-11 iulie.

Situația roz și lista neagră

Guvernul a prelungit starea de urgență în sănătate pentru încă două săptămîni. Deși cifrele zilnice sunt în scădere, premierul Chicu a recunoscut că pandemia nu dă semne că va pleca în curînd. Săptămîna aceasta numărul de infecții în Moldova a ajuns la aproape 19 mii, iar cel al morților la 635.

Președintele Dodon a declarat că ar putea să-i ofere Ministrei Sănătății Viorica Dumbrăveanu medalia Gloria Muncii pentru că a gestionat atît de bine situația. Anunțul șefului statului vine după ce Pro Moldova și Partidul Șor au eșuat să inițieze un vot de neîncredere împotriva ministrei.

Nici alte țări nu par să împărtășească opinia lui Igor Dodon că situația ar fi roz în Moldova. Italia a inclus Moldova într-o listă de 13 țări cu risc sporit de Covid-19 și a interzis intrarea și tranzitul prin Italia pentru persoanele care s-au aflat sau au trecut, în ultimele 14 zile, prin țările cu pricina.

Gațcanul de aur

După ce a dispărut săptămîna trecută pentru o „perioadă de reabilitare” în compania SPPS, deputatul Ștefan Gațcan a fost găsit de jurnaliștii români la Iași. Miercuri, deputatul s-a întors deja în Moldova, iar joi a participat la ședința Parlamentului, fără a respecta regula celor 14 zile după întoarcerea din străinătate. Gațcan a anunțat că rămîne deputat PSRM și că-și retrage plîngerea de la Procuratură.

Deși săptămîna trecută socialistul Vlad Bătrîncea îl numea pe Gațcan „prostituată politică”, deputatul ginecolog a fost primit cu brațele deschise de colegii din PSRM și PDM: anume prezența sa a restabilit cvorumul în Parlament și i-a permis premierului Chicu să prezinte legislativului modificările bugetare pentru care și-a angajat răspunderea, după trei tentative nereușite.

Deputatul PDA Igor Munteanu a întrebat totuși Curtea Constituțională dacă refuzul Parlamentului de a se întruni pentru a dezbate angajarea răspunderii poate fi considerat o „exprimare indirectă neîncrederii Guvernului”.

Dacă tot s-au strîns suficiente voturi, majoritatea parlamentară a mai adoptat o modificare la Codul Penal împotriva curselor auto ilegale și niște amendamente pentru a spori protecția victimelor violenței domestice și a implementa prevederile Convenției de la Istanbul.

Nu vă jucați cu Codul

În primă lectură au fost votate și niște modificări la Codul Electoral: va fi interzisă folosirea simbolurilor organizațiilor internaționale, dar va fi permisă utilizarea imaginilor instituțiilor de stat din Moldova. Un alt amendament presupune scurtarea zilei de vot cu 2 ore, deși Dumitru Diacov a promis că PDM va insista să rămînă la fel. Totodată, contestațiile privind excluderea unui concurent electoral din cursă nu vor mai fi examinate de judecătorii, ci de organele electorale. Opoziția a cerut consultări publice înainte de votul pentru a doua lectură.

O altă dispută despre alegeri a fost stîrnită de sugestia lui Igor Dodon că alegerile prezidențiale la toamnă ar putea avea loc doar în interiorul țării. Președintele invocă situația epidemiologică și spune că multe state nu vor permite organizarea alegerilor din cauza Covid-19. Pe de altă parte, expertul Promo-Lex Pavel Postică declară că nimeni nu poate interzice organizarea alegerilor pe teritoriul misiunilor diplomatice și a consulatelor, iar unicele probleme ar putea apărea în legătură cu secțiile suplimentare.

Opoziția îl acuză pe Igor Dodon că vrea să scoată din ecuație votul diasporei, care, de obicei, sprijină partidele și candidații pro-europeni. La rîndul lor, socialiștii acuză opoziția de ipocrizie pentru că ar deschide „80-100 de secții de votare în Italia, iar pentru cei din Federația Rusă care sunt de 10 ori mai mulți – 5 secții de votare”.

Scrutin frînt

Curtea Constituțională a hotărît că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni de mandat ale președintelui și că parlamentarele anticipate nu pot fi organizate în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Anterior, atît opoziția, cît și Igor Dodon discutau public opțiunea organizării simultane a celor două scrutine.

Acum, dacă partidele nu-și vor schimba intențiile după prezidențiale, alegerile parlamentare anticipate ar putea avea loc în primăvara lui 2021. Oficial, și PAS, și Platforma DA, și Igor Dodon cu socialiștii continuă să declare că Parlamentul trebuie dizolvat, iar despre decizia CC spun că era „previzibilă”.

Mai puțin împăcat cu hotărârea Curții s-a arătat Vitalie Dragancea, consilierul premierului Chicu, care a scris: „Republică prezidențială am fost, parlamentară am fost. Acum vom fi Republica Curții Constituționale”. Consilierul Dragancea și-a dat apoi demisia spunînd că e prea obosit.

Joi, CC a mai emis o hotărîre prin care reafirmă că deciziile sale sunt definitive și nu pot fi supuse niciunei căi de atac, după ce Vladimir Țurcan a încercat să conteste la Judecătoria Chișinău demiterea sa de la șefia CC.

Zbor bun!

Agenția Proprietății Publice a anunțat vineri că a „rezoluționat” contractul de concesiune al aeroportului Chișinău cu Avia Invest. Motivul invocat e că Avia Invest nu a investit cît a promis, mai exact – a acumulat restanțe de peste 66 de milioane de euro. APP spune că a trimis o notificare preliminară pe 14 aprilie, după care operatorul aeroportului a avut 60 de zile să prezinte „garanție valabilă de bună execuție a contractului”, dar nu a făcut asta, așa că APP a încheiat contractul.

De cealaltă parte, Avia Invest a descris anunțul APP drept „o minciună absolută și obraznică”. Compania afirmă că a primit doar o notificare privind intenția de reziliere a contractului, iar însăși procedura ar fi mult mai complicată. Avia Invest spune că, de fapt, Igor Dodon încearcă să pună mîna pe aeroport și îl acuză pe președinte că, pe de o parte, cheamă investitorii ruși în Moldova, iar pe de altă parte tratează atît în acest fel Avia Invest, care după Ilan Șor și Nat Rothschild, a ajuns în proprietatea afaceristului rus Andrei Goncearenko.

Ulterior, premierul Chicu a confirmat că e vorba doar de o notificare, iar procedura de reziliere a contractului va dura 180 de zile.

Fosta ministră a justiției Olesea Stamate se teme că autoritățile moldovenești riscă să piardă arbitrajul internațional de la Stockholm și să plătească 900 de milioane de dolari proprietarului Avia Invest.

Număr banii, mor dușmanii

După ce și-a angajat răspunderea pentru modificarea bugetului de stat în fața Parlamentului, premierul Chicu a declarat că aceste amendamente includ și debursarea celei de-a doua tranșe de asistență macrofinanciară de la UE de 30 de milioane de euro. A treia tranșă nu va mai veni pentru că guvernul nu a reușit să îndeplinească toate condițiile necesare. Ion Chicu, firește, a spus că de vină nu e guvernul său, dar cel condus de Maia Sandu.

În schimb, premierul a spus că Moldova va primi în curînd, poate chiar săptămîna viitoare, prima tranșă din cele 100 de milioane de euro acordate de UE ca asistență macrofinanciară de urgență pentru combaterea crizei Covid-19. De asemenea, guvernul a început negocierile cu FMI privind un nou program pentru Moldova, în valoare de aproximativ 550 de milioane de dolari și cu o durată de trei ani.

Nu în ultimul rînd, guvernul nu renunță la creditul rusesc de 200 de milioane de dolari, a cărui primă iterație a fost declarată neconstituțională de CC. Ion Chicu a declarat că renegocierea împrumutului este aproape gata.

Între timp, BNS informează că un sfert din populația Moldovei trăiește în sărăcie (sub 1998,4 lei pe lună), iar 8,7% în sărăcie extremă (sub 1611,7 lei).

„Măsuri sociale”

Pensionarii alcătuiesc o bună parte din persoanele care trăiesc sub pragul sărăciei. După ce guvernul a anunțat că, de la 1 iulie, o parte din ei pot depune cereri pentru recalcularea pensiei, mii de pensionari s-au îmbulzit la ghișeele direcțiilor de asistență socială. E-guvernarea rămîne o idee SF pentru guvern, soluția de compromis a căruia a fost să permită depunerea cererilor prin procură. De recalculare automată sau cereri electronice nici vorbă.

În schimb, președintele Dodon a propus guvernului să vină în octombrie, cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, cu o indexare mai mare a pensiilor.

Viitoriii pensionari, adică oamenii care contribuie azi la fondul asigurărilor sociale, vor avea opțiunea unor pensii private. Parlamentul a aprobat în primă lectură o lege privind fondurile de pensii facultative. Aceste fonduri vor putea fi create de instituții financiare precum băncile sau de societăți de pensii, iar la ele vor putea contribui atît angajații, cît și angajatorii.

61 de cumătri

În ultimul nostru articol, am analizat propunerea socialiștilor de a schimba Constituția pentru a reduce numărul deputaților la 61 și a interzice traseismul în Parlament. Prima măsură nu ar garanta deloc mai mult profesionalism și integritate din partea deputaților, dar ar favoriza în schimb partidele mai mari și mai bogate în lupta pentru un număr redus de locuri în legislativ.

Cea de-a doua propunere a fost deja încercată în Ucraina sub forma „mandatului imperativ”, care nu a redus corupția politică și doar a fost criticată de Comisia de la Veneția ca o practică nedemocratică. În analiza noastră, explicăm că nu tot „traseismul” este rău, iar pentru a preveni cumpărarea deputaților trebuie de acționat încă înainte ca aceștia să ajungă în Parlament: Agenția Națională de Integritate, Comisia Electorală Centrală, Centrul Național Anticorupție și procurorii trebuie împuterniciți să-și facă treaba pentru a preveni alegerea în Parlament a unor oameni corupți sau coruptibili. Citiți întregul articol aici.

Altele, într-o frază

◾ După ce președintele Dodon a promis că tarifele la gaz și electricitate vor scădea în ajunul prezidențialelor de la toamnă, Premier Energy a cerut ANRE-ului să scadă prețul pentru energia electrică.

◾ Liderul PDM Pavel Filip a admis că deputații Vladimir Andronache și Eugeniu Nichiforciuc ar putea pleca la PSRM, dar nu se supără și spune că vrea să construiască alt partid cu alte principii.

◾ Un fost judecător de instrucție, Stanislav Sorbalo, va fi restabilit în funcție după ce a fost demis acum 11 ani, ba va mai primi și salariile pentru această perioadă - în jur de patru milioane de lei.

◾ Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București va examina cererea deputatului moldovean în Parlamentul României Constantin Codreanu privind retragerea cetățeniei românești a lui Ion Chicu pe… 14 ianuarie 2021.

◾ Un raport al Curții de Conturi privind bugetul municipal al Chișinăului pentru 2017 arată că acel buget a fost „denaturat” cu 32,5 miliarde de lei, în linii mari din cauza evidenței fiscale incomplete și defectuoase a terenurilor și a altor bunuri imobile din municipiu.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.