Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 29 iunie – 5 iulie.

OK la capitolul cifre

După o lună în care coronavirusul nou a „avansat vertiginos” în Moldova (+92% față de luna mai), potrivit unei note analitice ADEPT, săptămîna asta cifrele au început să scadă. Totodată, procentajul testelor pozitive rămîne mare. „Asta denotă o transmitere comunitară intensă, care ar trebui să ducă la testarea mai multor persoane [...] Dacă nu vrei să știi cît de gravă e situația – nu testezi!,” spune prof. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie. Săptămîna trecută, șeful ANSP Nicolae Furtună spunea că testarea masivă ar fi o „iroseală.”

Raportînd cifrele în scădere, autoritățile continuă să manipuleze, consideră fosta ministră a sănătății Ala Nemerenco. De exemplu, potrivit ei, Moldova continuă să ocupe locul 2 în Europa, după Suedia, la numărul de cazuri noi raportate la 1 milion de locuitori. De asemenea, deși spun că au mărit numărul de teste efectuate, autoritățile de fapt au efectuat săptămîna trecută chiar mai puține teste primare, nu mai multe (or anume testele primare sunt cele care depistează cazurile noi). De altfel, Nicolae Furtună a anunțat că autoritățile au mai cumpărat o partidă de 100 mii de teste, care ar trebui să ajungă în Moldova săptămîna viitoare.

Din 15 iunie a fost reluat traficul aerian, fapt care a crescut riscul unor noi cazuri de import. Cu toate astea, președintele Igor Dodon și premierul Ion Chicu sunt de părerea că obligativitatea pasagerilor de a sta în carantină 14 zile trebuie scoasă după 15 iulie. Ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu are o altă părere.

După patru luni de pandemie în care a dat prin propriul comportament un exemplu prost, președintele Dodon în sfîrșit îi îndeamnă pe oameni să poarte mască în spații publice.

Amenzi amendate

La subiectul pandemiei, Curtea Constituțională a hotărît săptămîna asta că amenzile de peste 20 de mii de lei aplicate în perioada stării de urgență sunt neconstituționale. Criticii amenzilor mari argumentau că ele sunt disproporționate față de veniturile populației, că sunt aplicate selectiv și că generează corupție. Pînă la 26 mai, au fost aplicate 2192 de amenzi în suma totală de ~43 mln lei. Potrivit hotărîrii CC, amenda minimă trebuie coborîtă de la 22.500 la 50 lei pentru persoanele fizice și de la 50.000 la 500 lei pentru pentru persoanele juridice. Parlamentul are o istorie dovedită de ignorare a hotărîrilor CC, dar de data asta se pare că deputații vor ține cont și vor reduce întrucîtva amenzile. Premierul Chicu a spus, cu oarecare rezerve, că statul ar putea restitui banii încasați din amenzile exagerate.

Iaca este, iaca nu-i

În mai puțin de 48 de ore, Ștefan Gațcan a părăsit o grămadă de lucruri. Marți deputatul a părăsit coaliția de guvernare și în particular PSRM-ul (o premieră pentru socialiști!), iar miercuri el a părăsit Pro Moldova la care aderase adineaori, a părăsit Parlamentul în genere și chiar a părăsit țara pentru o vreme.

De altfel, nici intrarea medicului Gațcan în politică nu a fost lipsită de controverse. El și-a cîștigat mandatul acum 3 luni în cadrul alegerilor repetate din circumscripția Hîncești. Alegerile au avut loc în pofida faptului că raionul devenise unul din primele focare de Covid din Moldova. PSRM l-a susținut pe Gațcan chiar și după ce au apărut informații că medicul ar fi fost implicat într-un scandal sexual incestuos. Nu-i de mirare că socialiștii au văzut roșu cînd Gațcan și-a anunțat preferința pentru Pro Moldova.

Deși filmul plecării lui Gațcan din deputăție s-a derulat cu repeziciune, cronologia e lungă și întortocheată. Ce merită de reținut e că fie o parte, fie alta, fie ambele au încălcat legea penală. Pe de-o parte, socialiștii îi acuză pe cei din Pro Moldova că l-ar fi cumpărat pe Gațcan cu nu mai puțin de jumătate de milion de euro. Pe de altă parte, socialiștii au fost acuzați că l-ar fi sechestrat, amenințat și chiar bătut pe Gațcan pentru a-l ușura de mandat.

Între anunțul său de marți și dispariția sa subită de miercuri, Gațcan chiar s-a plîns procurorilor că ar fi intimidat să-și depună mandatul. După ce Gațcan se face nevăzut, iar șeful fracțiunii PSRM Corneliu Furculiță îi anunță demisia, medicul înregistrează două filmulețe – unul mai „convingător” ca altul – în care zice că nu e sechestrat, că se află împreună cu familia și că nu trebuie căutat, pentru că ar avea nevoie de „reabilitare.” În timp ce Candu&co. afirmă că Gațcan a fost scos forțat din țară, președintele Dodon a zis că el doar i-a oferit escortă medicului, pentru că acesta „se temea.” Deja joi, cu votul deputaților din coaliția de guvernare, Comisia juridică a Parlamentului aprobă demisia deputatului Gațcan.

Modificările de rigoare

Ca urmare a cazului Gațcan, socialiștii au două inițiative de modificare a Constituției, pe care deputatul Vlad Batrîncea zice că le va depune de la o luni. În primul rînd, PSRM vrea să interzică „traseismul politic”, adică migrarea deputaților de la un partid la altul, iar pentru asta va trebui modificat articolul din Constituție care interzice mandatul imperativ. Președintele Dodon, care în 2011 însuși și-a părăsit partidul cu care intrase în Parlament, deja anticipează că inițiativa va fi criticată „din exterior”. Asta pentru că mandatul imperativ nu se prea pupă cu valorile democratice. Tot în legătură cu cazul Gațcan, deputatul Sergiu Sîrbu de la Pro Moldova s-a adresat la Curtea Constituțională. El consideră că socialiștii nu au avut dreptul să-i ceară lui Gațcan să-și depună mandatul, pentru că un deputat „servește poporului, nu partidului”.

În al doilea rînd, PSRM vrea reducerea numărului de deputați de la 101 la 61. De altfel, moldovenii deja au aprobat ideea în cadrul unui plebiscit care s-a desfășurat în paralel cu ultimele alegeri parlamentare. Susținătorii acestei idei spun că astfel se vor reduce costurile și se va mai tăia din pofta celor care vînează fotoliul de deputat doar pentru profit personal. Dar, strict din acest ultim punct de vedere, reducerea numărului de deputați n-ar face decît să ușureze munca celor care ar vrea să cumpere niște deputați.

În orice caz, socialiștii insistă că actualul parlament trebuie dizolvat, iar președintele Dodon a zis că ar fi o idee bună să se organizeze anticipate la 1 noiembrie, odată cu primul tur al prezidențialelor.

Mai poftiți

Miercuri Guvernul Chicu și-a asumat răspunderea pentru modificarea Legii Bugetului, prin care cheltuielile urmează să crească cu peste 1 mlrd lei. Cei mai mulți bani sunt prevăzuți pentru acordarea unei indemnizații unice de 700 de lei pensionarilor și altor categorii cu venituri mici, precum și pentru dublarea graduală, pe parcursului unui an, a salariilor pentru lucrătorii medicali.

Conform procedurii, premierul trebuie să prezinte proiectul în Parlament, după care deputații au alegerea fie să aprobe această angajare de răspundere, fie să demită cabinetul. Însă fracțiunile din afara coaliției de guvernare nu au vrut să-l primească pe Chicu în Parlament, lipsind de cvorum ambele ședințe ale legislativului din această săptămînă. Premierul a zis mai întîi că și-ar putea da demisia, dar s-a răzgîndit și a zis că va merge în Parlament de oricîte ori ar fi necesar.

E curios că după ce a eșuat prima din cele două ședințe, socialistul Vlad Batrîncea i-a acuzat pe cei din PAS și PDA că ar face „jocul lui Plahotniuc” – chipurile la această ședință ar fi trebui să vină Procurorul General cu „informații compromițătoare” despre cei din Pro Moldova. Dar Procuratura Generală a infirmat aceste „insinuări și speculații”.

De fapt, deputații din opoziție s-au supărat că premierul le fură pîinea parlamentarilor. Vicespeakerul Alexandru Slusari (PDA) a zis că deputații sunt la fel de dornici să le majoreze medicilor lefurile și că nu există motive pentru proceduri extraordinare. Chicu s-a scuzat, spunînd că procedura parlamentară standard durează prea mult. Slusari a propus ca guvernul să-și retragă proiectul de angajare a răspunderii în schimbul promisiunii ca Parlamentul să examineze amendamentele în decurs de o săptămînă, însă nu a primit răspuns. Deputatul PDA a mai presupus că angajarea răspunderii ar putea fi o stratagemă prin care guvernul să fie demis, iar toate pietrele pentru „nedorința” de a aproba inițiativele sociale să fie aruncate în grădina opoziției. De altfel, președintele Dodon a declarat că guvernul Chicu chiar ia în calcul opțiunea de a-și da singur demisia pentru a provoca anticipate.

Inamici cu benefici

Între timp, PDA încearcă să preia hățurile. Reprezentanții Platformei au avut o rundă de consultări cu Pro Moldova, la care s-a „agreat necesitatea învestirii unui Guvern anti-criză.” Deputatul Slusari a încercat stîngaci să evite o lovitură de imagine, ținînd să precizeze: „cu Andrian Candu nu ne-am întîlnit.” El a mai spus că PDA s-a consultat cu PAS și cu PDM, dar nu și cu Partidul Șor. În schimb, cu PȘ s-au întîlnit cei din Pro Moldova. Liderul democraților Pavel Filip a zis că formațiunea sa nu a fost invitată oficial la discuții și că ea nu are ce discuta cu deputați cumpărați (o aluzie la Pro Moldova și PȘ), dar Slusari a dat de înțeles că PDA s-a întîlnit cu alți deputați democrați, nu cu cei din conducerea partidului.

În orice caz, Igor Munteanu, un alt reprezentant al Platformei cu ambiții de premier, e încrezător că un nou guvern ar putea apărea în „apropiatele săptămîni.” În formula propusă de PDA, prim-ministrul ar fi din partea Platformei, dar majoritatea miniștrilor ar fi din alte partide. „Putem spune că vor fi miniștri care sunt specialiști cunoscuți în domeniile lor,” a adăugat Munteanu, fără a oferi detalii.

Iț ă miracle

În timp ce întreaga lume se pregătește de ce-i mai rău, președintele Dodon a anunțat că economia Moldovei își revine în forță. Încasările lunare la buget, a exemplificat el, au crescut cu peste 270 mln lei față de iunie 2019. Mold-street a vrut să vadă ce e în spatele acestui „miracol economic.” În primul rînd, în martie autoritățile amînaseră plata impozitelor pe venitul din activitatea de întreprinzător pînă pe 25 iunie, iar către această dată firmele au fost nevoite să-și achite datoriile. În al doilea rînd, cifra „venitului” la buget a crescut și pentru că în iunie curent guvernul a restituit un volum mai mic de TVA și accize decît în iunie 2019. Acest fapt, dimpotrivă, demonstrează că activitate economică a fost mai puțină acum decît un an în urmă. „Datele trebuie comparate nu atît cu anul trecut, cît cu angajamentele din bugetul pentru 2020 și noi știm că în acest buget este un deficit bugetar de 16 miliarde de lei,” a comentat Natalia Gavrilița. Fosta ministră a finanțelor consideră că guvernul nu-și poate permite „proiecte preelectorale de infrastructură în plină pandemie.”

Ca între sondaj și sondaj

Ultimul Barometru al Opiniei Publice, realizat de CBS la comanda IPP, o pune pe Maia Sandu în fața lui Igor Dodon la capitolul încrederea populației (30,7% vs 28,3%). Și la nivel de partide, PAS cu 29,8% a întrecut PSRM-ul (27,5%). Totuși, cei mai mulți respondenți cred că Igor Dodon va cîștiga alegerile de la toamnă (22,4%) și doar 11% spun că învingătoare va ieși Maia Sandu. Autorii sondajului nu au inclus o întrebare deschisă „cu cine veți vota” și au mers în schimb pe varianta unor potențiale perechi de candidați pentru turul 2: Maia Sandu i-ar bate pe Igor Dodon și Renato Usatîi, Igor Dodon ar învinge împotriva lui Usatîi sau Andrei Năstase, iar Usatîi ar cîștiga doar într-un duel cu Năstase, care pierde în toate scenariile.

Potrivit BOP-ului, la alegerile parlamentare, PSRM ar lua 15,8%, iar PAS - 15,7%. Urmează Partidul Șor cu 3,4%, Partidul Nostru cu 2,5%, PDM cu 2,4%, PCRM cu 2,3%, iar Platforma DA doar 1,8%. Deputatul PDA Vasile Năstase a acuzat sondajul de minciună și manipulare.

Un alt sondaj, prezentat de Asociația Sociologilor și Demografilor, pune PSRM detașat în față, cu 48,7%, urmat de PAS cu 26,9% și Platforma DA cu 7%. Partidul Nostru ar trece la limită pragul electoral cu 6,1%, iar PDM (3,9%), Partidul Șor (2,3%), PCRM (2%) și Pro Moldova (1,8%) ar rămîne în afara legislativului. La alegerile prezidențiale, 35,8% din respondenți ar vota pentru Igor Dodon, 19,6% cu Maia Sandu, 5,5% cu Andrei Năstase, 21% spun că nu au găsit încă un candidat potrivit, iar 6% sunt siguri că nici nu vor merge la vot.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.