Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 15-21 iunie.

Duși de val

Luni, premierul Ion Chicu a anunțat că Moldova se confruntă de facto cu un al doilea val de Covid, făcîndu-i pe mulți să se întrebe mirați oare cînd s-a sfîrșit primul. Chiar și grafic, curba de îmbolnăviri din Moldova arată ca un neîntrerupt val al cărei creastă încă nu se vede. Mai tîrziu, Ministerul Sănătății a infirmatclarificat declarația premierului, precizînd că ne aflăm într-o fază acutizată a primului val. Săptămîna asta, numărul de îmbolnăviri confirmate pe zi a depășit noi recorduri – de 478 de cazuri miercuri și 450 de cazuri vineri. Premierul a spus că în această situație nu ne putem permite reintroducerea stării de urgență și ne-a îndemnat să ne „adaptăm” la rigorile epidemiologice.

Într-un interviu „must read” pentru Report.md, dr. Adrian Belîi, șeful departamentului terapie intensivă de la Urgență, spune că ce e mai rău abia urmează. Prognoza sa e că 15% din populație va avea nevoie de terapie cu oxigen, iar mortalitatea ar putea ajunge la 5%. Și el crede că e prea tîrziu pentru o carantină strictă: „această măsură poate fi eficientă în faza inițială a epidemiei.” Cert e faptul că medicii – care, apropo, duminică și-au sărbătorit ziua profesională – sunt la limita extenuării, o recunoaște și ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu. La nivel global, șeful OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus a spus că lumea intră „într-o fază nouă și periculoasă [...] Există un risc crescut deoarece multe persoane nu mai doresc să fie izolate în casele lor, iar guvernele sunt dornice să își redeschidă societățile și economiile.” Aparent, nici oboseala medicilor nu e mai puternică decît oboseala oamenilor de a se izola.

O samă de scenarii

S-a scuzat pe 15 minute de la ședința fracțiunii și nu s-a mai întors – așa își aduc aminte colegii de ultimele clipe ale deputatei Efrosinia Grețu în sînul Partidului Democrat. Grețu, care în mod ironic co-inițiase Declarația contra traseismului adoptată săptămîna trecută, a aderat în schimb la grupul Pro Moldova, jurîndu-se că nimeni nu i-a „propus niciun bănuț” și că a făcut-o din convingerea că actuala coaliție „bate pasul pe loc.” Liderul PDM Pavel Filip nu a crezut-o și s-a plîns la Procuratură.

Plecarea Efrosiniei Grețu poate ar fi trecut drept un eveniment ordinar dacă n-ar fi lipsit coaliția PSRM-PDM de majoritate parlamentară. Deși acum puterea are 50 din 101 de mandate, nu se poate spune că opoziția are 51 de voturi, mai ales că toți se feresc de Pro Moldova și Partidul Șor ca de leproși. Președintele Dodon a pus pe masă 3 scenarii: un guvern minoritar, alegeri anticipate după cele prezidențiale, sau o coaliție pe termen scurt, „anti-oligarhică”, „de salvare națională” între PSRM, PDM, PAS și PDA. „Dacă însă se va ajunge la blocarea activității actualului guvern sau la demiterea lui, [...] responsabili în fața cetățenilor vor fi cei care împreună cu Plahotniuc și Șor au participat la instaurarea haosului,” a avertizat el.

Sergiu Litvinenco de la PAS a declarat că e puțin probabil să se bage cu socialiștii într-o nouă alianță, după ce s-au „fript cu Dodon” o dată. Deputatul a amintit de un alt scenariu, cel în care președintele și-ar da demisia pentru a declanșa anticipate.

Vicepreședintele PDA Alexandru Slusari a spus că situația din Parlament se va discuta în cadrul partidului, „dar cu certitudine nu ne vom așeza la masa de discuții cu Igor Dodon, întrucît nu înțelegem instituțional în calitate de cine dînsul ne invită.” Un alt vicepreședinte al Platformei, Igor Munteanu, i-a numit pe cei din PAS „noii aliați ai Guvernului Chicu,” de supărare că aceștia ezită să susțină moțiunea de cenzură împotriva cabinetului actual. Lidera PAS Maia Sandu a explicat că ar fi bucuroasă să dea guvernul jos dacă ar exista 51 de voturi pentru un alt guvern, eventual condus de Năstase, Slusari sau Munteanu.

La rîndul său, Năstase speră la tocmai 60-70 de voturi pentru un nou cabinet. Asta după ce s-a anunțat că luni, 22 iunie, PDA și PAS vor avea o primă „rundă de negocieri” cu PDM. Democrații, precauți, au zis că-i vorba de „discuții”, nu „negocieri.” Așa sau altfel, iată încă un scenariu care nu se regăsește în oferta președintelui Dodon.

Anterior, Dodon insinua că ar putea bloca candidatura unui premier care nu-i convine, deși Constituția zice negru pe alb că șeful statului desemnează un candidat după consultarea cu fracțiunile din Parlament. Pentru a clarifica chestiunea, Munteanu a întrebat de Curtea Constituțională dacă președintele are un drept discreționar să desemneze candidatul, sau dacă totuși trebuie să asculte de majoritatea parlamentară.

Apoi, mai e scenariul anticipatelor. Donald Tusk, președintele influentului Partid Popular European, le-a scris Maiei Sandu și lui Andrei Năstase pe Twitter să lase certurile legate de demiterea guvernului. Potrivit lui, actualul Parlament e „nefuncțional” și trebuie „să se revină la cetățeni, pentru a-i lăsa pe ei să decidă.”

Care-i planul?

Deși a dat de înțeles că ar ceda Platformei conducerea unui eventual nou guvern, PAS vrea să rămînă în treabă și propune un pachet de „soluții anti-criză.” Soluțiile propuse ar trebui să combată criza sanitară, economică și socială și să dreagă lucrurile acolo unde a „eșuat” actualul Guvern.

Unele propuneri necesită doar voință politică pentru a fi implementate, de exemplu, oferirea accesului gratuit pentru presă la orice informație de interes public. Dar majoritatea măsurilor necesită bani, o grămadă de bani. Acestea includ creșterea substanțială a numărului de teste efectuate zilnic, subvenționarea șomajului tehnic în proporție de 75% pentru 3 luni, un fond de garantare a creditelor de 2 mlrd lei pentru ÎMM-uri, compensarea agricultorilor, amînarea ratelor la credite pentru populație, calculatoare pentru educație online pentru familii și profesori și multe altele.

De unde banii, în condițiile în care reprezentanții partidului recunosc faptul că bugetul are deja o gaură de 20 mlrd lei? Pe lîngă reducerea cheltuielilor bugetare „neesențiale”, PAS se bizuie pe asistența macrofinanciară promisă de UE și alte eventuale ajutoare.

Mări, se vorbiră

Marți a apărut un nou kompromat împotriva președintelui Dodon, mai exact o înregistrare audio expediată redacțiilor prin email. E vorba despre un presupus dialog din 15 iunie 2018 cu Ion Ceban, pe atunci proaspăt perdant al alegerilor din capitală. În înregistrare, cei doi par să discute o „variantă” în care Andrei Năstase să fie descalificat, iar Ceban să refuze mandatul „pentru că nu-i corect.” Presupusul Ceban ezită, spunînd că „asta-i bardak mare”, iar presupusul Dodon îi dă timp să se gîndească pînă a doua zi, asigurîndu-l că „ei totuna n-o să ia nicio decizie [fără] să discutăm.” Pe 19 iunie, juna magistrată Rodica Berdilo avea să anuleze rezultatele alegerilor pentru ambii candidați trecuți în turul 2.

Și șeful statului, și actualul primar al capitalei neagă veridicitatea înregistrării, spunînd că nici măcar nu sunt vocile lor și că se vor adresa la Procuratură. De cealaltă parte, Andrei Năstase a adulmecat oportunitatea electorală, zicînd că înregistrarea reprezintă o dovadă că anume el e „principalul inamic” al lui Dodon și Plahotniuc. Năstase i-a mai cerut Procurorului General să se autosesizeze. Nesurprinzător, PG a răspuns că nu va acționa din oficiu și că are nevoie de o plîngere formală. PG a avut o reacție similară și la înregistrările cu sacoșa. Asta chiar dacă, potrivit Codului de procedură penală, procurorii pot reacționa din oficiu atunci cînd dispun de bănuieli rezonabile.

Între timp, deputatul Iurie Reniță a comunicat că a fost audiat ca martor într-un proces penal pornit pînă la urmă de Procuratura Anticorupție pe marginea „kuliokului” (denunțul a fost depus de liderul PDA la 21 mai). E curioasă reacția ministrului justiției vizavi de acest caz: Fadei Nagacevschi a ales să comenteze filmulețul în cheia că sacoșa nu demonstrează nimic de vreme ce nu i se vede conținutul.

V.P. for Vendetta

Năstase nu e unicul care pretinde la titlul de inamic principal al lui Plahotniuc. Săptămîna asta, cu ajutorul Procurorului General, a fost eliberat din detenție Veaceslav Platon. Însăși înfățișarea sa mărturisește că afaceristul a avut de îndurat multe în cei 4 ani după gratii: pe lîngă rele tratamente, acesta acuzase grave erori procesuale și judiciare, într-un proces menit să-l deseneze drept unul din arhitecții furtului miliardului. Chiar și avocații săi fuseseră vînați de regimul Plahotniuc.

Dar multe voci critice s-au întrebat de ce afaceristul n-a fost reținut de procurori la poarta închisorii pentru alte scheme, de exemplu, pentru presupusul său rol în Laundromatul Rusesc. Deputatul PAS Sergiu Litvinenco chiar a afirmat că are informații cum că Platon ar fi fost eliberat cu ajutorul serviciilor speciale rusești, al cărui agent chipurile este. Unii au văzut aici interesul președintelui Dodon, care l-ar fi eliberat pe Platon pentru a-i utiliza setea de răzbunare și resursele împotriva lui Plahotniuc. Întrebat dacă e așa, șeful statului a spus că nu se folosește de nimeni, dar, știți voi, a adăugat președintele, „cui pe cui se scoate.”

Într-adevăr, Platon i-a declarat „război total” lui Plahotniuc, pe care nu-l crede plecat cu adevărat din politica moldavă. Mai mult, Platon vrea să recupereze miliardul și zice că există o „coaliție” de vreo 15 oameni obidiți de Plahotniuc care sunt gata să pună umărul și banul ca să-l vadă pe oligarh după gratii. Pînă atunci însă, Platon vrea capul lui Andrian Candu de la Pro Moldova și al lui Denis Ulanov de la Partidul Șor, despre care zice că are dovezi privind implicarea în furtul miliardului.

Între timp, Procuratura a cerut oficial extrădarea lui Plahotniuc din SUA. Țara noastră nu are un acord bilateral de extrădare semnat cu SUA, însă procurorii se bizuie pe Convenția ONU împotriva criminalității internaționale organizate. În plus, după cum s-a scris anterior, Plahotniuc a contestat în judecată decizia autorităților americane prin care oligarhul fusese declarat indezirabil.

(Ne)credincioșii

Un reportaj ZdG demontează un mit, devenit foarte viral recent, cum că medicii și polițiștii le oferă oamenilor bani pentru a declara că rudele lor au murit de noul virus. În mod curios, falsul s-a născut din spusele unui preot. Contactate de reporteri, aceste persoane au infirmat zvonurile, iar unele chiar neagă că discuții la acest subiect au avut loc.

În apărarea lor, directorii de spitale zic că nu sunt interesați de înregistrarea unui număr mai mare de persoane decedate în urma contaminării cu Covid, pentru că finanțarea instituțiilor conduse are loc în baza numărului de cazuri tratate. Privitor la mitul că de virus mor doar persoanele cu boli cronice, medicii zic că este parțial adevărat, doar că există o importantă nuanță: virusul acutizează simptomele acestei categorii de bolnavi și măresc șansele decesului, care nu ar fi avut loc în condiții normale.

Vorbind de preoți și falsuri despre Covid. Unul din cei mai înrăiți luptători locali împotriva „virusului creat de globaliștii sataniști”, episcopul Marchel, s-a infectat și el. Ajuns pe mîna doctorilor, Marchel își îndeamnă acum enoriașii să „respecte întocmai regulile și recomandările medicilor.” Nu mai puțin de 30 de preoți din Moldova s-au infectat pînă acum, iar 2 au decedat.

Republica pșdințială

Săptămîna asta, președintele Dodon l-a sfătuit pe afaceristul eliberat Veaceslav Platon să-și domolească pornirile de justițiar și să transmită orice probe pe care le-ar avea procurorilor. Pentru că, recunoaște Dodon, „nu face nimeni ordine și justiție în afară de procurori și judecători. Nici președintele nu face ordine și justiție.”

Dar săptămîna trecută, Dodon spunea că ar vrea un stat prezidențial ca să le poată arăta tuturor „кузькину мать”. „Ai dat cu pumnul în masă și i-ai pus la punct și pe procuror și pe judecător, și pe deputat, și pe prim-ministru!” Șeful statului a dat exemplul Belarusului și Statelor Unite. De fapt, ce vrea Dodon seamănă mai mult a dictatură decît a stat prezidențial. În ultimul nostru articol, povestim pe înțelesul tuturor cum e în Belarus, cum e de fapt în Statele Unite și care-i diferența dintre o dictatură și un stat cu adevărat prezidențial. Citiți mai multe: Republica prezidențială: între fanteziile autoritare ale lui Igor Dodon și realitate

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.