Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 1-7 iunie.

Cheia de la poarta țintirimului

Situația privind numărul cazurilor de Covid nu a dat semne de redresare săptămîna asta – dimpotrivă, sîmbătă s-a atins un nou record, de 264 de cazuri confirmate, în timp ce creșterea săptămînală a fost de 21%. În plus, săptămîna precedentă a fost înregistrat cel mai mare număr de morți. Asta a pus un mare semn de întrebare vizavi de decizia de a relaxa mai multe restricții, în special cea de a permite sărbătorirea Blajinilor. În aprilie, sărbătoarea fusese amînată pentru 6-8 iunie, cu condiția că situația se va îmbunătăți. Iată ce crede Galina Chiriacov, șefa secției Terapie Intensivă de la Toma Ciorbă, că se va întîmpla în continuare:

„După Paștele Blajinilor încă mai groaznic o să fie.”

Autoritățile au încercat să ne convingă că decizia de a pomeni morții în cimitire, în pofida tuturor circumstanțelor, a fost luată unilateral de Biserică și că nu s-a putut face nimic în această privință. Șeful executivului Ion Chicu doar a avertizat că locuri în spitale au rămas numai „pe 5 zile” și a îndemnat lumea să stea acasă (spitalele din toată țara într-adevăr devin neîncăpătoare, după cum relatează Sănătateinfo). Nicolae Furtună, medicul-șef sanitar al țării, a dat și el din mîini a neputință, spunînd: „ați văzut scrisorile de nesupunere care au venit din partea Mitropoliei Moldovei.” În una din aceste scrisori, Mitropolia a descoperit subit – după ce a fost lăsată să oficieze slujbe în interiorul lăcașelor – că practica împărtășaniei „nu poate fi negociată.”

La nivel local însă, unele autorități au căutat bine prin buzunare și au găsit cheia de la poarta țintirimului. În special, la Chișinău, comisia extraordinară municipală a decis în ceasul al doisprezecelea să închidă toate cimitirele (raioanele Cahul și Strășeni au făcut același lucru). Asta după ce, de luni, în capitală și în Bălți s-au redeschis piețele, iar lumea a dat buzna să cumpere „cănuțe și străchinele” pentru pomeni. Premierul Chicu și medicul-șef sanitar Furtună au avertizat că vor reînchide piețele, dar în cele din urmă s-a hotărît că acestea vor activa cu program redus.

Furtună a anunțat că se va lua în considerație reintroducerea unor restricții și poate chiar a situației de urgență. Președintele Igor Dodon însă a sugerat că asta ar fi prea de tot și că autoritățile trebuie să caute „mijlocul de aur” pentru a evita nemulțumirea populației și a agenților economici. „Situația e sub control.” Pînă una alta, relaxarea continuă: operatorii aerieni au primit verde pentru reluarea curselor regulate din 15 iunie.

Demiterea se amînă

Andrian Candu a declarat că Pro Moldova discută cu Platforma DA și PAS demiterea guvernului Chicu, ba chiar că l-ar putea vota pe Andrei Năstase premier. Liderul PDA a răspuns că partidul său „nu poate discuta principii cu domnul Candu, pentru că acest domn nu are principii”.

Așa că moțiunea de cenzură împotriva guvernului se amînă. PAS a anunțat că nu va sprijini demiterea cabinetului de miniștri fiindcă nu există o majoritate pro-europeană care să numească un nou guvern în loc. Vicepreședintele PDA Alexandru Slusari a recunoscut că nu sunt suficiente voturi pentru moțiunea de cenzură. Președintele Dodon a profitat de ocazie și a numit deputații din opoziție „slabi și fricoși”.

PAS insistă cu unica soluție corectă sunt alegerile anticipate și că nu va negocia un nou guvern cu socialiștii sau cu Partidul Șor.

Partidele de opoziție par să se fi coordonat întrucîtva și au mers împreună vineri la Parlament, dar ședința nu a avut loc din lipsă de cvorum fiindcă deputații PSRM și PDM au fost absenți. PAS și PDA spun că ședințele Parlamentului trebuie reluate, întrucît marea majoritate de deputați au rezultate negative la testul Covid-19. Alexandru Slusari a mai declarat chiar că rezultatul pozitiv pe care l-a primit unul din asistenții săi ar fi fost un fals intenționat din partea ANSP. Potrivit lui Slusari, așa încearcă Igor Dodon să blocheze activitatea Parlamentului. Cei de la ANSP spun că testul cu pricina a fost efectuat într-un laborator privat, nu la ei. Între timp, s-a infectat și colega lui Slusari, deputata Arina Spătaru, care presupune că a înhățat virusul din Parlament.

Bețe-n tranșă

Într-un briefing după o întrevedere cu șeful statului, premierul Chicu a declarat de cel puțin 6 ori că ONG-urile „vor să distrugă țara.” Chicu a reiterat ideea că Guvernul nu va susține proiectul legii privind organizațiile necomerciale, cel puțin nu în redacția actuală. Și Dodon, și Chicu cred că noua lege – care, de altfel, e o condiție pentru debursarea unei tranșe de asistență macrofinanciară din partea UE – va permite ONG-urilor să se implice în politică pe bani din străinătate. Pe de altă parte, opoziția crede că reprezentanții guvernării sunt deranjați de prevederile care cer transparență fundațiilor, inclusiv celor afiliate politic (vedeți Sinteza de săptămîna trecută).

Vineri, la ședința coaliției de guvernare, socialiștii și democrații au căzut de acord să adopte proiectul de lege în lectura finală, dar cu „modificările de rigoare” care să excludă „orice riscuri de corupție sau finanțare netransparentă.” În numele tranșei făgăduite, s-a mai decis și anularea legii privind cetățenia prin investiții, despre care criticii spuneau că ar permite legalizarea banilor murdari.

Cumva neaștepat, tranșa a părut să fie pusă în pericol de Consiliul Audiovizualului. Una din condițiile pentru debursarea tranșei este efectuarea unui audit extern la CA, însă membrii instituției au votat unanim împotriva inițiativei, afirmînd că o asemenea evaluare le-ar știrbi autonomia față de politic. Dar pericolul a fost dezamorsat la ședința coaliției de guvernare, unde socialiștii și democrații au decis că auditul va avea loc.

La Bruxelles, eurodeputatul român Dragoș Tudorache s-a alăturat criticilor lui Siegfried Mureșan privind calitatea reformelor din Moldova. Tudorache a sugerat că politica externă „în două luntre” a actualului guvern sabotează eforturile sale și ale altor colegi de a stărui pe lîngă autoritățile europene în vederea debursării unor noi tranșe.

Șahmatistul se întoarce

Deputații Iurie Reniță și Lilian Carp au mai publicat două fragmente video de la întîlnirea de acum un an dintre Vlad Plahotniuc, Serghei Iaralov și Igor Dodon. În unul din clipuri, președintele Dodon pare să admită că „îi scrie note” lui Vladimir Putin. Deputații vor ca Procuratura Generală să-l investigheze pe Igor Dodon pentru trădare de patrie.

Însuși președintele spune că acea întîlnire cu Plahotniuc și Iaralov a fost o partidă de șah pe care a cîștigat-o. Miza partidei – explica Dodon deja după primele fragmente video – a fost să cîștige timp și să-i adoarma vigilența liderului PDM pînă socialiștii ajung la o înțelegere cu blocul ACUM.

Procurorii vor investiga noile fragmente video în cadrul procesului penal inițiat după sesizarea deputaților Năstase și Reniță privind precedentele clipuri de la întîlnirea Plahotniuc-Dodon-Iaralov.

Ploconul de onoare

Igor Dodon va merge la parada de Ziua Victoriei la Moscova pe 24 iunie nu singur, ci însoțit de 75 de militari – Garda de Onoare a Armatei Naționale, în pofida deficitului bugetar și a restricțiilor epidemiologice.

Președintele a zis că vrea să obțină de la ruși renegocierea creditului anulat de Curtea Constituțională de la Chișinău. Deși Igor Dodon spune că va avea o întrevedere cu Vladimir Putin, purtătorul de cuvînt al Kremlinului Dmitri Peskov spune că încă nu există înțelegeri oficiale privind contacte directe între cei doi președinți.

Revanșa lui Platon

Olga Bondarciuc, cunoscută ca „notara lui Vlad Plahotniuc”, a publicat un clipuleț în care spune că e intimidată și amenințată de Veaceslav Platon. Bondarciuc afirmă că avocații lui Platon vor ca ea să semneze o declarație prin care să recunoască că toate actele notariale elaborate de ea anterior au fost făcute în interesul lui Plahotniuc și Ilan Șor și în dezavantajul lui Platon.

Expertul financiar Sergiu Tofilat a publicat o cronologie a conflictului dintre cei doi oligarhi și afirmă că Bondarciuc într-adevăr l-a ajutat pe Plahotniuc să iasă basma curată în timp ce Platon a ajuns la închisoare.

Între timp, o companie din Ucraina cere statului moldovean să plătească despăgubiri de 360 de milioane de lei pentru acțiunile anulate de la MAIB și Moldincombank. Firma de avocatură din Ucraina a reprezentat acum cîțiva ani interesele lui Veaceslav Platon, însă avocații moldoveni ai bancherului spun că, în prezent, firma acționează la comanda lui Vlad Plahotniuc.

Președintele Dodon a vorbit din nou despre nevinovăția lui Platon în furtul miliardului, deși admite că bancherul a fost implicat în alte scheme. Potrivit lui Dodon, procurorii trebuie să profite de informațiile oferite de Platon pentru a-i condamna pe Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.

Anticorupție.md a publicat săptămîna aceasta o investigație despre offshorurile fostului lider PDM, prin care acesta ar fi sifonat bani de la Moldtelecom.

Marea privatizare

Articolul „Marea privatizare” publicat de Rise Moldova săptămîna asta oferă mai multe detalii despre interesele de afaceri ale lui Alexandru Vîlcu (cel despre care deschide.md scria că ar fi fost delegatul președintelui Dodon la întînirea cu trei fruntași democrați la hotelul Luna de la începutul lunii mai.) Vîlcu a participat la două mari privatizări întîmplate la apusul guvernării democrate. Firma lui Vîlcu a participat într-un concurs mimat pentru privatizarea Tutun-CTC. Comisia de concurs a închis ochii la faptul că firma fusese înregistrată cu 6 zile înainte de depunerea ofertei și că-și avea sediul la aceeași adresă ca și compania cîștigătoare, Le Bridge. Împreună cu patronul ultimei, dar și cu un ucrainean, Vîlcu a cîștigat și concursul pentru concesionarea Gărilor Auto. Cert e faptul că guvernarea actuală nu se grăbește să rezilieze contractele, în pofida recomandărilor comisiei de anchetă parlamentară din 2019. Vîlcu și ucraineanul au mai preluat și niște afaceri cu duty-free ale deputatului fugar Șor.

Altele, într-o frază

◾ Premierul Chicu promite că guvernul „își va onora toate angajamentele sale financiare, inclusiv salarii, pensii, investiții capitale,” întrezărind o ameliorare treptată a veniturilor bugetare (care rămîn încă în minus față de prognozele pre-pandemice).

◾ Deputatul român Emanuel Ungureanu (USR) s-a plîns la DNA că loturi de echipament medical, cumpărate la suprapreț prin contracte publice, au ajuns în R. Moldova după ce ar fi fost refuzate de spitalele românești; secretarul general al Guvernului român, Antonel Tănase, respinge acuzațiile ca fiind „politice” (România are programate alegeri locale în septembrie).

◾ La Chișinău s-au anunțat trei alerte false cu bombă într-o săptămînă – două la Ambasada Rusiei, la distanță de cîteva zile, și una la MAI.

◾ Miercuri președintele Dodon și liderul de la Tiraspol s-au înțeles la telefon să elimine barierele de circulație pentru locuitorii din Zona de Securitate, iar joi unul din posturile ilegale din Cocieri a oprit și amendat cîțiva săteni care mergeau să-și lucreze terenurile.

Academia de Științe: „[Produsele IQOS] NU sunt mai puțin nocive decât țigările obișnuite și trebuie supuse acelorași restricții de comercializare și utilizare în spații publice” (vedeți articolul nostru mai vechi Fum fără foc: o poveste cu corporații, deputați și presă).

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.