Probabil cele mai importante știri din 25-29 mai.

Colac de relaxare

Luni, președintele Igor Dodon a întrezărit ceva „dinamică pozitivă” în situația epidemiologică din țară și a anunțat că de la 1 iunie ar putea fi ridicate o grămadă de restricții. Drept urmare, Comisia Extraordinară pentru Sănătate Publică a permis restaurantelor și sălilor de fitness (parțial) să se deschidă din 15 iunie. Piețele de la Chișinău și Bălți vor intra în rînd cu celelalte și se vor deschide de la 1 iunie. Transportul rutier și feroviar internațional e permis deja din 26 mai. Toate centrele comerciale (minus spațiile de divertisment și alimentație) vor reveni la programul obișnuit din 8 iunie.

„Nu putem să ținem lumea în casă un an de zile.” Igor Dodon

Probabil cea mai surprinzătoare relaxare totuși – avînd în vedere că Nicolae Furtună, medicul-șef sanitar al țării, declara săptămîna trecută că se gîndește cu groază la asta – e legat de Blajini. Autoritățile au fost convinse că sărbătoarea nu mai poate fi amînată (ea va avea loc pe 6-8 iunie) și chiar au dat bugetarilor liber pe 8 iunie. Premierul Chicu a apelat la responsabilitatea cetățenilor, îndemnîndu-i să nu meargă în grupuri la cimitire, iar Mitropolia Moldovei i-a îndemnat să se abțină de la tradiționalele mese copioase în jurul mormintelor. Autoritățile și-au mai făcut o pomană și au permis, din 5 iunie, oficierea slujbelor în lăcașe. Cu respectarea regulilor sanitare desigur. Mitropolitul Vladimir a și organizat o avanpremieră, apărînd la o liturghie indoor înconjurat de zeci de enoriași. „Sunt mai multe biserici care [deja] fac slujbele în interior,” a explicat cu seninătate secretarul Mitropoliei.

Unde ne aflăm?

Dar cît de pozitivă e dinamica totuși? Miercuri, s-au anunțat 232 de cazuri noi, al doilea cel mai mare număr de infecții într-o zi de la începutul epidemiei în Moldova. În general, numărul de cazuri zilnice rămîne relativ constant, iar numărul de testări n-a crescut decît ușor, rata testelor pozitive rămînînd periculos de mare – între 14% și 19%.

„Aici voi combate și zvonurile precum că Moldova se află în top 3 sau 10. Moldova se află acolo unde se află”, Nicolae Furtună

Marți, Newsmaker și Cotidianul, între altele, au scris că Moldova e pe locul 20 din 178 de țări privind fatalitatea Covid. Nicolae Furtună, șeful ANSP, a sărit să combată „zvonul,” zicînd că Moldova nu se află nici în top 3, nici în top 10 și sugerînd că, în linii mari, ne descurcăm OK. Potrivit lui, comparativ cu acum o săptămînă, numărul de cazuri a scăzut cu 9 la sută.

Însă fosta ministră a sănătății, Ruxanda Glavan, nu vede motive de optimism și crede că datele privind noul tip de coronavirus sunt subraportate. „Ni s-a tot promis că se va efectua testarea masivă a tuturor lucrătorilor din sănătate, inclusiv a celor asimptomatici. Au trecut două luni de la acea promisiune, în țară au ajuns suficiente teste ca să poată fi realizat acest lucru, dar din păcate nu s-a întîmplat. Protocoalele ministerului nu s-au schimbat, iar cadrele medicale spun că obțin cu sînge acea testare periodică”. Între timp, Spitalul Republican solicită ajutorul studenților de la medicină pentru a suplini rîndurile rărite ale liniei întîi.

O altă ex-ministră a sănătății, Ala Nemerenco, a remarcat un caz pe care-l crede simptomatic vizavi de raportarea cazurilor. Un medic de la Soroca s-a vindecat de infecția virală, dar a rămas cu plămînii ciuruiți. El moare la scurt timp de plămîni, dar statul refuză să-l declare victimă a coronavirusului, invocînd testele negative. „Dacă așa s-a întâmplat în cazul unui medic [...], ce ne rămâne să presupunem despre alte cazuri?”

Actuala ministră a sănătății, Viorica Dumbrăveanu, respinge criticile privind relaxarea restricțiilor, argumentînd că acestea nu sunt „ridicate” ci „adaptate.” Adică restricțiile pot reveni în funcție de evoluția situației. Într-un interviu pentru Newsmaker, șeful biroului OMS în Moldova, Igor Pocanevici, a dat de înțeles că evoluția e previzibilă în condițiile relaxării restricțiilor. Dar el crede că acum sistemul de sănătate e mult mai pregătit decît două luni în urmă.

Așteptînd anticipatele

Lidera PAS Maia Sandu i-a sugerat președintelui Dodon să-și dea demisia pentru a face posibilă organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale, ambele anticipate, în aceeași zi. Deputatul Sergiu Litvinenco i-a cerut deja Curții Constituționale să confirme legalitatea acestui scenariu. Igor Dodon a răspuns că nu-și va da demisia fiindcă asta ar însemna haos în țară. Socialiștii nu sunt cu totul opuși alegerilor în aceeași zi, așa că au întrebat CC dacă parlamentarele anticipate pot fi organizate în aceeași zi cu prezidențialele obișnuite.

Între timp, după ce anul trecut a reușit să fie deputat, ministru, primar și consilier municipal, iar anul acesta și-a anunțat candidatura pentru prezidențiale, liderul PDA Andrei Năstase s-a oferit și pentru funcția de premier. El a anunțat că PDA îl poate propune pe el, pe Alexandru Slusari sau pe Igor Munteanu la șefia guvernului dacă e dat jos Cabinetul Chicu.

Soarta actualului guvern e nesigură, după ce alianța PSRM-PDM a rămas cu doar 52 de deputați. Președintele Dodon spune că parlamentarii care au trecut la grupul Pro Moldova sau la Partidul Șor au fost cumpărați și că mai mulți deputați socialiști au fost abordați și ei. CNA a confirmat că a primit sesizări de la mai mulți deputați privind tentative de corupere.

Intrigile parlamentare sunt complicate și de coronavirus. După pedistul Eugen Nichiforciuc, și socialistul Vladimir Mizdrenco a fost diagnosticat cu Covid-19. Alt caz a fost confirmat la șefa aparatului vicespicherului Alexandru Slusari, iar Bogdan Țîrdea a scris că și consiliera lui Vlad Bătrîncea e infectată. Deși deputații trebuie să stea în autoizolare, cei din opoziție spun că Parlamentul trebuie să-și reia activitatea fiindcă sunt de votat legi urgente.

O lege din suflet

Una din aceste urgențe e lectura a doua a proiectului de lege privind organizațiile necomerciale (ONC), aprobarea căreia reprezintă o condiție pentru alocarea unei tranșe de €30 mln din asistența macrofinanciară UE. Președintele Dodon și premierul Chicu însă nu văd legea cu ochi buni, iar ultimul chiar a declarat că „nu riscăm să murim de foame” dacă tranșa va fi blocată din cauza neadoptării ei.

Ambii demnitari percep această lege ca pe un risc de „implicare din exterior.” Buba e că proiectul recunoaște dreptul ONG-urilor de a critica, dar și de a susține programele concurenților electorali. Totodată, dacă va fi adoptată, noua lege le va interzice expres ONC-urilor să susțină material partidele, mai cu seamă în campaniile electorale. De asemenea, ele vor fi obligate să-și publice anual veniturile și cheltuielile. Or lidera PAS Maia Sandu crede că anume aceste prevederi îi deranjează pe reprezentanții puterii: Fundația „Din Suflet” a Primei Doamne a fost anterior criticată pentru caritate contra voturi și pentru lipsă de transparență financiară.

În ciuda rezistenței socialiștilor (deputatul Vasile Bolea a propus ca legea să intre în vigoare abia din 2021), comisia juridică a Parlamentului a avizat totuși proiectul înainte de lectura a doua. PSRM se pare că rămîne în această luptă fără aliați. Liderul PDM Pavel Filip a dat de înțeles, cu ceva șovăială, că partidul său va vota pentru proiect, iar deputatul PDM Nicolae Ciubuc a declarat că un asemenea vot nu ar încălca acordul de alianță. Așa sau altfel, șeful statului a zis că nu va promulga legea.

Superpoziția lui Pahopol

Săptămîna trecută, majoritatea parlamentară a modificat legea astfel încît membrii supleanți ai Consiliului Superior al Magistraturii să ocupe locurile vacante din CSM pînă cînd Adunarea Generală a Judecătorilor va delega noi membri.

În consecință, săptămîna asta, judecătorul Curții de Apel Chișinău Anatol Pahopol s-a alăturat Consiliului și chiar a preluat interimatul președinției CSM, fiind cel mai vîrstnic membru. Însuși CSM-ul spune că Pahopol și-a dat anterior demisia ca membru supleant, ba a mai și participat la adunarea eșuată a judecătorilor din septembrie 2019, unde a votat pentru demisia tuturor membrilor CSM, inclusiv a sa.

Acum, Pahopol pare să se fi răzgîndit și, ca șef interimar al CSM, spune că are „multe idei și multe de făcut”. PAS afirmă că Pahopol înclină balanța în Consiliu în favoarea președintelui Dodon, fiind încă un pas în „subordonarea” sistemului judecătoresc. Igor Dodon spune că nu știe cine este Anatol Pahopol, dar îl consideră un om independent.

Faliment eșuat

Tentativa guvernului de a iniția procedura de faliment împotriva Avia Invest a eșuat după ce compania și-a plătit datoriile față de Autoritatea Aeronautică Civilă, iar instanța a refuzat să pornească procedura de insolvabilitate. Guvernul însă nu se lasă și, prin intermediul Agenției Proprietății Publice, a dat compania în judecată pe motiv că nu ar a investit în aeroport atît cît se angajase în contractul de concesiune.

Autoritatea Aeronautică Civilă și-a reluat și ea ofensiva. De această dată, AAC spune că Avia Invest a refuzat să prezintele datele privind calcularea tarifelor aeroportuare pentru 2020, ceea ce le trezește suspiciuni autorităților. În consecință, AAC a sesizat organele de drept.

De cealaltă parte, Avia Invest insistă că acțiunile guvernului sunt ilegale și că Moldova va pierde procesul început la Curtea de Arbitraj de Stockholm.

Dialoguri platonice

Timpul, ziar apropiat lui Vlad Plahotniuc, a publicat un video care s-ar fi vrut bombă: la audieri, procurorul general Alexandr Stoianoglo i-a zis lui Veaceslav Platon „salut, Veaceslav”. Bomba nu a explodat, iar Procuratura a anunțat că va porni o cauză penală pentru divulgarea datelor și amestecul în înfăptuirea urmăririi penale. Înregistrarea cu pricina era de la audierea lui Platon ca martor într-un dosar împotriva lui Vlad Plahotniuc, preluat de la DIICOT România, pentru „constituirea unui grup infracțional, șantaj, înșelăciune și spălare de bani”.

Ulterior, a mai apărut un video în care bancherul întemnițat le povestește procurorilor despre furtul miliardul. El afirmă că toți banii au trecut prin filiala letonă a Privatbank, iar Moldova ar trebui să inițieze un proces civil împotriva ei. De asemenea, el mai spune că în schemă a fost implicată și Victoriabank. TV8 a publicat luni un interviu de două ore cu Platon, unde acesta povestește printre altele că Plahotniuc ar fi trimis un asasin în celula sa, iar procurorii care au instrumentat dosarul său s-au pomenit cu cauze penale.

Bancherul totuși pare să fie tot mai aproape de libertate. După ce Stoianoglo a anunțat că dosarul său a fost fabricat, președintele Dodon și deputatul Bătrîncea au vorbit și ei despre nevinovăția lui Platon. Dodon a admis însă că Platon ar putea fi implicat în laundromatul rusesc, chiar dacă nu a participat în furtul miliardului.

Între timp, Procuratura Generală va examina activitatea lui Andrian Candu ca ministru al economiei în perioada 2014-2015, cînd s-a furat miliardul. Întîmplător sau nu, așa se face că tocmai acum pe liderul Pro Moldova l-a apucat dorul și a plecat la familia sa în Cehia.

Altele, într-o frază

◾ La o întrevedere cu ambasadorul României, premierul Chicu a spus că regretă nu atît declarația usturătoare de săptămîna trecută în adresa europarlamentarului Siegrfried Mureșan (care e, apropo, șeful delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE-Moldova), ci modul în care a fost interpretată.

◾ Fracțiunea PAS vrea o comisie parlamentară care să ancheteze gestionarea coronacrizei.

◾ Președintele Dodon a anunțat că Guvernul își va asuma de două ori mai multe dobînzi la creditele pe care agenții economici sunt nevoiți să le ia pentru a plăti salarii pe timpul pandemiei, iar deputatul PAS Radu Marian a arătat că doar 1% din fondul de subvenționare a fost absorbit pînă acum.

◾ Judecătoria Ciocana a sechestrat 10 bunuri imobile în valoare de 33 mln lei deținute, prin părți terțe, de oligarhul Plahotniuc, dar a respins solicitări de sechestrare a unor vile din străinătate și a unor mașini evaluate la €7,7 mln.

◾ Procuratura Anticorupție a refuzat cererea Maiei Sandu de a porni o cauză penală împotriva celor care au negociat acordul de împrumut cu Rusia.

◾ Președintele Dodon insistă să meargă la Parada Victoriei de la Moscova pe 24 iunie, dacă vor permite condițiile.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.