Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 11-17 mai.

Neam cam relaxat

Autoritățile moldovene au hotărît să nu prelungească starea de urgență generală instituită acum două luni de Parlament în legătură cu pandemia. În schimb, de vineri a fost instituită stare de urgență de sănătate publică, care va dura cel puțin pînă la sfîrșitul lui iunie. Deocamdată, majoritatea restricțiilor sanitare rămîn neschimbate, iar ministra sănătății Viorica Dumbrăveanu a dat de înțeles că regula cu 1 metru distanță va rămîne în vigoare încă mult timp. Așa că schimbarea de stare e mai degrabă una de spirit, chipurile suntem pe calea cea bună, tovarăși.

„Noi cu toții ne-am cam relaxat în ultima perioadă.”

Premierul Ion Chicu a repetat și săptămîna asta refrenul că Moldova se descurcă bine în pandemie, vorbind de o rată de mortalitate mai mică decît în România sau decît media globală. Am verificat afirmația într-un articol pe care îl găsiți aici; concluziile principale sunt că depinde foarte mult cum numeri (iar noi numărăm prost) și că, evident, rata mortalității nu poate fi unica măsură a eficienței (mai ales cînd ai o rată mare de infectare printre lucrătorii medicali). Chicu declarase anterior că cei 42 de medici și salvatori români au venit la noi pentru „schimb de experiență”, adică să învețe și ei ceva de la noi, iar acum 7 din ei s-au întors acasă cu Covid.

Încă săptămîna trecută, autoritățile se lăudau că numărul infectărilor Covid a scăzut semnificativ față de săptămîna precedentă. Între timp, numărul total de infectări a trecut pragul de 6000, iar numărul cazurilor depistate într-o zi a atins miercurea asta cifra de 252, fapt care l-a făcut pe premierul Chicu să admită că „noi cu toții ne-am cam relaxat în ultima perioadă.” Curba, mînca-o-ar boala, refuză să se aplatizeze!

Premierul i-a mustrat cu această ocazie pe politicienii din opoziție, care s-au apucat să conteste amenzile aplicate cetățenilor pentru nerespectarea regulilor sanitare (apropo, CPR Moldova propune ca amenzile la prima abatere să fie înlocuite cu avertizări, inclusiv pentru a scădea corupția). În același timp, Chicu a închis ochii la comportamentul anti-exemplar al președintelui Igor Dodon, care cutreieră neostenit țara pentru a se întîlni cu o grămadă de oameni, inclusiv bătrîni. La întrebarea de ce ignoră des masca, președintele a afirmat (fals) că nu există o regulă care impune purtarea ei și că el singur decide cînd e cazul s-o îmbrace și cînd nu.

Apoi, e ușor să dai vina pe iresponsabilitatea oamenilor care vin buluc la piețele redeschise de curînd. La Chișinău și Bălți, unde piețele rămîn deocamdată închise, comercianții s-au simțit discriminați și au protestat. Primarul de Bălți, Renato Usatîi, și-a arătat mușchiul și a promis că va permite redeschiderea pieței orășenești de marți.

Se termină deputații

Președintele Dodon și premierul Chicu s-au întîlnit cu deputații PDM, unde au discutat despre funcționarea de mai departe a majorității parlamentare. Pediștii au pierdut deja 12 deputați - 10 au plecat la Pro Moldova, iar doi la Partidul Șor, iar alianța PDM-PSRM a rămas cu 54 de deputați. Între timp, independentul Ion Groza s-a alăturat celor de la PAS.

După ce Andrian Candu a chemat celelalte partide de opoziție să-și unească forțele pentru a da jos guvernul, apel la care a răspuns doar Partidul Șor, liderul PDA Andrei Năstase a declarat că formațiunea sa e pregătită să demită Cabinetul Chicu și să formeze un guvern „de salvare națională”, însă nu va intra în alianțe cu „grupuri obscure”.

Igor Dodon a amenințat deputații care își „ademenesc” colegii să treacă în alte fracțiuni că se pot trezi cu „procurorul alături”. De asemenea, el le-a spus „colegilor de dreapta” că în spatele ultimelor migrații s-ar afla Vlad Plahotniuc, care vrea să lase și socialiștii, și fostul Bloc ACUM fără posibilitatea de a forma o majoritate parlamentară. Dodon și-a chemat foștii parteneri de coaliție la discuții, sugerînd că dacă guvernul Chicu cade, Președinția și socialiștii vor cere alegere parlamentare anticipate. Cei de la PAS spun însă că Dodon blufează, iar anticipatele ar fi imposibile din punct de vedere juridic.

Chiar dacă opoziția ar aduna suficiente voturi să demită guvernul actual, nu e clar cum s-ar înțelege ex-pediștii lui Candu și deputații lui Ilan Șor cu PAS și PDA. De altfel, nici foștii colegii din blocul ACUM nu se înțeleg foarte bine, iar Maia Sandu spune că nu a vorbit cu Andrei Năstase de pe 8 martie. De asemenea, Sandu a mai declarat că un candidat comun de dreapta nu e necesar în primul tur al prezidențialelor de la toamnă, în pofida apelurilor PDA, care l-a propus deja pe Andrei Năstase.

Președintele Dodon a propus ca alegerile prezidențiale să aibă loc pe 1 noiembrie, iar socialiștii au înregistrat proiectul în Parlament.

Autopsia acordului

Curtea Constituțională a publicat decizia motivată privind anularea acordului de împrumut cu Rusia. Printre problemele identificate de CC se numără faptul că guvernul nu a împuternicit o delegație oficială pentru a negocia acordului, nu a obținut avizului comisiei parlamentare pentru politică externă, iar Parlamentul a ratificat acordul fără a aștepta decizia CC. De asemenea, judecătorii mai scriu că articolele contestate de opoziție, mai ales punctul 7.2 privind consolidarea unor datorii private în contul datoriei publice, sunt într-adevăr neclare și contrare intereselor naționale ale Republicii Moldova.

Lidera PAS Maia Sandu a îndemnat guvernul să renegocieze acordul ținînd cont de observațiile CC. De cealaltă parte, președintele Dodon s-a arătat nemulțumit de hotărârea judecătorilor și i-a amenințat că „dacă CC va încerca să se implice în procesele democratice privind alegerile. Atunci nemulțumirea poporului va dărîma această Curte. Nu știu sub ce formă – juridică ori fizică, însă eu sper foarte mult să nu ajungem acolo”.

Nu este prima dată cînd președintele „avertizează” judecătorii CC, iar aceștia au publicat pe 28 aprilie o declarație prin care chemau politicienii și presa la „calm, respect reciproc, dialog constructiv și bunăvoință”. Pe 12 mai, președintele Comisiei de la Veneția Gianni Buquicchio a răspuns unei scrisori din partea președintei CC Domnica Manole, alăturîndu-se apelului judecătorilor moldoveni.

N-ai să împrumuți?

Pînă se renegociază acordul cu Rusia, guvernul caută alternative. Premierul Chicu revine la o idee mai veche, cea de de a plasa eurobonduri, adică obligațiuni emise de stat în altă valută decît cea națională (vedeți aici mai multe despre ce înseamnă și cum se mănîncă). Cu banii atrași, guvernul intenționează să revigoreze economia deja sleită de criză, iar una din priorități e să investească în drumuri și alte tipuri de infrastructură. Suma anunțată la sfîrșitul anului trecut era de €500 mln. Economistul Adrian Lupușor avertizează că emiterea de eurobonduri se poate transforma din oportunitate în eșec dacă nu se vor respecta cîteva condiții de bază, inclusiv alegerea transparentă și competitivă și a unui intermediar internațional. Pînă se întîmplă asta, Parlamentul European deja a aprobat un credit de €100 mln în condiții avantajoase pentru Moldova.

Despre bancheri și arhitecți

Are sens să așteptăm și niște bani de pe urma eforturilor de a recupera miliardul furat? Nu e clar, dar procurorul general Alexandr Stoianoglo dă asigurări că miliardul se caută, chiar și pe timp de pandemie. Într-un interviu pentru Newsmaker, Stoianoglo a explicat că procurorii au trebuit să meargă cu percheziții la BNM fiindcă instituția nu doar că a închis ochii la fraudă, ci și a refuzat să colaboreze, sau chiar a împiedicat mersul anchetei în trecut (acum unul dintre viceguvernatorii reținuți e cercetat în libertate și colaborează cu procurorii).

Și președintele Igor Dodon a declarat că ancheta a înregistrat un „progres substanțial.” „Cei care au pregătit toată legislația, fiind în funcții de miniștri și membri ai Comitetului de stabilitate financiară, ei sunt arhitecții și vor răspunde,” a declarat șeful statului. Ar putea fi vizat liderul grupului Pro Moldova, Andrian Candu, care era ministru al economiei și membru al respectivului Comitet atunci cînd acesta a aprobat garanții de stat pentru cele trei bănci devalizate.

Acuzații înaripate

După ședința Consiliului Suprem de Securitate, președintele Dodon a declarat că guvernul Sandu a ratat șansa de a întoarce aeroportul în gestiunea statului cînd a aprobat reeșalonarea datoriilor Avia Invest. Maia Sandu, în schimb, spune că de vină ar fi fostul șef al Autorității Aeronautice Civile Octavian Nicolaescu, numit în funcție de guvernul Filip. La rîndul său, Nicolaescu afirmă că a fost nevoit să accepte acea înțelegere cu Avia Invest fiindcă miniștrii economiei și finanțelor din Cabinetul Sandu nu i-au acordat sprijinul necesar.

Avia Invest a anunțat săptămîna aceasta nu doar că-și va plăti toate datoriile față de stat, dar și că a obținut de la unul din fondatori un împrumut de 170 de milioane de euro pe care îi va investi în aeroport.

Pe lîngă președintele Dodon, și premierul Chicu a învinuit-o pe Maia Sandu că a lăsat aeroportul în mîinile lui Ilan Șor, apoi Nat Rothschild. Chicu a mai acuzat-o pe lidera PAS că ar fi votat în 2013 pentru concesionarea aeroportului și în 2014 pentru „legalizarea furtului miliardului”. Drept răspuns, Maia Sandu a scris pe FB că-l va da în judecată pe Ion Chicu pentru calomnie.

Apusul microbuzelor

Primăria Chișinăului a publicat pentru consultări publice planul ei pentru dezvoltarea transportului public în oraș. În total, autoritățile vor să investească aproape un miliard de lei în următorii patru ani pentru a cumpăra 100 de autobuze noi, a asambla alte 150 de autobuze în Chișinău în parteneriat cu „unul din producătorii notorii”, a asambla 70 de troleibuze obișnuite și 20 articulate, și a cumpăra încă 18 troleibuze articulate de la Primăria Rigăi. Potrivit planului, pînă la sfîrșitul anului viitor vor fi eliminate din oraș toate microbuzele.

Nu toți autorii documentului sunt de acord cu strategia propusă. Unul din ei, activistul Eugen Camenșcic, afirmă că ar fi mai ecologic și mai economic pe termen lung ca primăria să cumpere autobuze pe bază de gaz natural comprimat în loc de diesel.

Tot săptămîna trecută, Primăria a publicat și un concept privind modernizarea Pieții Centrale. Potrivit planului, piața va fi reorganizată în patru sectoare – legume, fructe, angro și meșteșugărit, iar mesele, gheretele și acoperișul vor fi înlocuite cu altele noi. Autoritățile vor să demoleze gheretele ilegale din jurul pieții și să facă locuri de parcare în schimb. În plan mai e și construcția unei parcări automate cu plată pe strada Varlaam. Anterior, Ion Ceban declarase că ia în calcul două variante pentru piață - modernizarea sau mutarea. În timpul campaniei electorale locale, și viceprimarul Victor Chironda vorbise despre mutarea pieții. În schimb, autoritățile spun acum că va fi mutată doar gara auto, nu și piața.

Altele, într-o frază

◾ Duminică PMAN a găzduit un protest antiguvernamental al veteranilor, care au cerut demisia conducerii țării și niscaiva facilități; cei ~200 de veterani au promis să revină în Piață cu un protest mai amplu peste 2 săptămîni, în pofida restricțiilor sanitare și riscului de a fi amendați.

◾ BAC-ul din acest an a fost anulat de răul coronavirusului.

◾ Deputatul socialist Oleg Teterea, cumătrul președintelui Dodon, a devenit șeful Chișinău-Gaz, eliberînd fotoliul din Parlament pentru Nicolae Pascaru, acum consilier municipal.

◾ Procurorii au clasat mai multe dosare considerate politice, inclusiv împotriva politicianului Mark Tkaciuk și deputatului Sergiu Sîrbu, dar și cazul Open Dialog/Kozlovska.

◾ Bugetarii vor lucra 12 sîmbete, pînă în octombrie, pentru a recupera „zilele libere”, iar programul de muncă va fi extins cu o oră.

◾ Potrivit unui sondaj, 52% din moldoveni s-ar vaccina împotriva noului coronavirus, iar 34% s-ar opune, pe fundalul aiurelilor propagate în ultima vreme despre nanochipuri și vaccinuri.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.