Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 11-17 ianuarie.

Covidul în vacanță

Numărul zilnic al cazurilor de Covid, la fel ca și rata testelor pozitive, continuă să fie în scădere de la începutul anului, în pofida sărbătorilor și musafiriilor asociate cu acestea. Comunicatele seci de la Ministerul Sănătății nu oferă vreo explicație, însă tendința se atestă și în țările vecine, iar Hans Kluge, șeful biroului european al OMS, sugerează că de sărbători pur și simplu n-a avut cine număra. În orice caz, autoritățile moldovene au prelungit starea de urgență în sănătate pînă pe 15 februarie, menținînd dramul de restricții existente.

Ministerul a anunțat că pînă la sfîrșitul lunii Moldova va primi primele vaccinuri prin programul global COVAX, dar încă nu-i clar de care anume și cîte exact. Tot săptămîna asta s-a aprobat și planul național de imunizare anti-Covid, care va prioritiza lucrătorii medicali și vîrstnicii.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi speră că programul național de vaccinare va începe în prima jumătate a lui februarie. Ciocoi a dat asigurări că Moldova e gata să primească vaccinurile și că avem capacitățile frigorifice necesare, în caz că va fi vorba de Pfizer, care necesită stocare la -70°C.

Primiți cu sesizarea?

Aureliu Ciocoi a mai anunțat că guvernul interimar nu se va întruni, chiar dacă are cvorum, pînă nu se va expune Curtea Constițională pe marginea unei sesizări depuse de Maia Sandu luni. Șefa statului crede că legislația actuală limitează exagerat și în mod neconstituțional spațiul de manevră al unui guvern interimar. Sandu întreabă în particular de CC dacă premierul interimar poate efectua remanieri și dacă guvernul interimar ar putea semna tratate internaționale pentru a accesa fonduri. Sesizarea a atras mai multe critici, inclusiv din partea vicespeakerului Alexandru Slusari (PDA) și deputatului Adrian Lebedinschi (PSRM), care au spus că semnarea tratatelor ar echivala cu înaintarea proiectelor de legi, or asta o poate face doar un guvern plenipotențiar.

Între timp, Renato Usatîi și Vladimir Voronin s-au propus pe rînd să fie candidați la funcția de premier. Conștient de faptul că nu va întruni numărul necesar de voturi, liderul PN spune că asta-i stratagema lui pentru a declanșa anticipate, iar veteranul comunist spune că vrea postul pentru că nu mai poate răbda: „să vedeți ce fac eu din ei toți!” Președinta a respins ofertele, spunînd că orice nominalizare va întîrzia anticipatele și că cea mai bună cale ar fi autodizolvarea legislativului.

Pe 31 decembrie PAS a depus o sesizare la CC, întrebînd dacă autodizolvarea ar fi o cale legală: Constituția nu prevede un astfel de mecanism, dar nici nu-l interzice expres, așa că de ce nu? Juristul Andrei Lutenco, colegul nostru la sic!, explică de ce:

Poate Parlamentul moldovenesc să se autodizolve?

În orice caz, socialiștii nu par interesați de soluție. Mai mult, Igor Dodon a anunțat că va convoca luni conducerea PSRM drept reacție la „criza politică, constituțională și guvernamentală, provocată de inacțiunea actualului președinte al țării”. Dacă asta înseamnă formalizarea majorității parlamentare PSRM-Șor cu propunerea unui candidat, sau alte scenarii, urmează să vedem.

Construirea de poduri

Cu un guvern șchiop în spate și fără sprijinul unei majorități parlamentare, Maia Sandu a mers la Kiev să se vadă cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Radei Dmitro Razumkov și proaspătul premier Denis Șmîgal. Asta nu e doar prima vizită oficială a Maiei Sandu în calitate de președintă, ci și prima vizită a unui președinte moldovean în capitala Ucrainei în ultimii cinci ani. Volodimir Zelenski s-a bucurat că succesoarei lui Igor Dodon „nu îi este frică să numească Crimeea teritoriu ucrainean”, declarînd în schimb că și Kievul „sprijină ferm” integritatea teritorială a RM.

Sandu a zis că s-a înțeles cu Zelenski să ridice relațiile moldo-ucrainene la rang de „parteneriat strategic”, iar pentru asta va fi creat un consiliu la nivel de președinți. Cei doi au mai discutat despre un „plan ambițios” de construire a unei magistrale moderne între Chișinău și Kiev și a unui pod nou peste Nistru. În plus, s-a discutat despre un acord care să permită cetățenilor ambelor țări să traverseze frontiera doar cu buletinul.

O altă problemă discutată a fost diversificarea surselor energetice și „utilizarea durabilă” a Nistrului. Ecologiștii și activiștii din ambele țări demult bat alarma că extinderea complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk, la nord de Moldova, va dăuna fluviului și chiar ar putea pune în pericol asigurarea țării noastre cu apă potabilă. Sandu a zis că va solicita o expertiză ecologică din partea UE. Fostul premier Ion Chicu, între timp, a tirajat o știre falsă cum că Sandu ar susține construcția complexului și chiar ar fi gata să cedeze din teritoriul RM în acest scop. În orice caz, ONG-urile de mediu, în special Asociația Internațională Eco-Tiras, insistă că rîurile nu pot fi în același timp și sursă de viață, și de curent electric și cer sistarea proiectului.

După Kiev, președinta Sandu se pregătește să meargă la Bruxelles, unde va avea întrevederi cu înalți oficiali europeni, dar și cu conducerea Belgiei. Pe lîngă sprijin diplomatic, Sandu va căuta în capitala UE vaccinuri anti-Covid și echipamente medicale.

În cadrul unei teleconferințe cu reprezentanții corpului diplomatic, șefa statului a declarat că vrea relații bune cu toată lumea, inclusiv cu Rusia, și că va depune tot efortul pentru asta. Tot ce cere e puțin respect reciproc.

Hotărîri monumentale

Înainte de plecare, Guvernul Chicu a aprobat o hotărîre prin care a modificat componența Consiliului Național al Monumentelor Istorice, chiar dacă foștii membri ai Consiliului aleși în 2019 încă nu și-au epuizat mandatul de 3 ani. Societatea civilă a criticat hotărîrea pentru mai multe nereguli procedurale, cum ar fi faptul că aceasta nu are avizul juridic și expertiza anticorupție și nu fusese consultată public.

Dar probabil buba cea mare sînt noii membri înșiși, mai exact cîțiva din ei. Consiliul e autoritatea care decide ce edificiu merită să se numească monument istoric și să fie ocrotit de stat și ce clădire poate face loc alteia noi. Or din noua componență fac parte persoane asociate cu proiecte imobiliare dubioase în centrul capitalei. Mai multe organizații civice au publicat două scrisori deschise către Președinție, Parlament, Guvern și Ministerul Educației, prin care cer anularea schimbărilor.

Tot săptămîna asta, a avut loc o altă modificare de componență. Președinta Sandu l-a retras din comisia de selectare a candidaților la funcția de judecător CEDO pe un oarecare Pavel Abraham, avocat și fost funcționar din București. Expertul Sorin Ioniță, citat de ZdG, sugerează că Abraham are o reputație dubioasă în România. Sandu a numit-o în loc pe magistrata Viorica Puică, candidata care în iunie 2020 a cîștigat concursul pentru funcția de judecător CSJ, dar care a fost picată în cele din urmă în Parlament de PSRM și PDM.

Doi miniștri ai justiției au polemizat pe acest subiect. Interimarul Fadei Nagacevschi, ex-consilier al socialiștilor, a declarat că regulamentul nu prevede posibilitatea retragerii unui membru. Totuși, el a dat de înțeles că Puică ar putea fi acceptată în Comisie „în mod excepțional”, dar nu în locul, ci pe lîngă Abraham. Ex-ministra Olesea Stamate, în prezent consilieră prezidențială, a preferat să nu intre „în discuții de ordin juridic”, ci să se axeze pe reputația românului.

Altele, într-o frază

Carburanții s-au scumpit la pompă cu 7-10%, din cauza accizelor naționale mai mari și creșterii prețului țițeiului pe piețele internaționale.

◾ PAS a disputat la CC amendamentele farmaceutice adoptate la finele anului trecut, contestînd în particular liberalizarea prețului la medicamentele fără prescripție (care ar putea duce la scumpiri) și „reducerea dramatică” a adaosului comercial la medicamentele compensate (care ar putea face vînzarea lor neprofitabilă de către farmaciile mici).

◾ Peste 20 de servere din Moldova și Ucraina au fost confiscate în urma unei operațiuni internaționale care a neutralizat DarkMarket, „cea mai mare piață [ilegală] din lume” din așa-zisul internet întunecat.

◾ Curtea de Apel Chișinău a decis ca Andrei Neguța, fostul ambasador la Moscova, să fie plasat în arest preventiv în cauza anabolizantelor, după ce instanța inferioară i-a dat arest la domiciliu.

◾ Șeful poștei din Bălți, Vasile Guțu, l-a acuzat pe directorul Poștei Moldovei, Vitalie Zaharia, că ar fi pus toată poșta în serviciul campaniei lui Igor Dodon, angajînd oameni loiali și persecutînd angajații care nu voiau să se supună; iar Zaharia a răspuns că Guțu minte și încearcă astfel să se eschiveze de la propriile probleme cu legea.

◾ Delegații Chișinăului s-au plîns că Tiraspolul iarăși a refuzat să discute în cadrul Comisiei Unificate de Control problema posturilor ilegale și cea a cetățenilor răpiți.

◾ În schimb, Chișinăul a amînat măsura potrivit căreia, din 15 ianuarie, mașinile înmatriculate în regiunea transnistreană urmau să traverseze granița doar cu plăcuțe neutre.

◾ CSJ a dat cîștig de cauză Agenției Naționale de Integritate, care cere demiterea primarului de Ungheni Alexandru Ambros, după ce o anchetă jurnalistică a arătat că acesta a acordat firmei soției sale mai multe contracte cu primăria.

◾ Ion Chicu s-a declarat dezamăgit de cenzura de pe FB și a anunțat că se retrage pe TM, nu înainte însă de a șterge comentariile (inclusiv pe cel al Alinei Radu de la ZdG) care l-au acuzat de cenzură și netransparență pe vremea cînd era prim-ministru.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.

V-ați abonat cu succes la sic!
Bine ați revenit! V-ați logat cu succes.
V-ați logat cu succes.
Adresa aceasta a expirat
Succes! Contul Dumneavoastră a fost activat, Acum aveți acces la tot conținutul.