Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 27 aprilie - 3 mai.

Am venit să sesizăm

Judecătorii Curții Constituționale s-au pomenit în mijlocul unei bătălii politice între opoziție și guvernare. După ce Curtea a anulat asumarea de răspundere a guvernului privind pachetul anticriză și a suspendat ratificarea acordului de împrumut cu Rusia, iar fostul socialist Vladimir Țurcan a fost înlocuit de Domnica Manole la șefia CC, președintele Igor Dodon a spus că e vorba de „jocuri politice” în spatele cărora s-ar afla „Șor, Candu, poate Plahotniuc”. Deputatul PSRM Vasile Bolea a cerut CSM-ului să încheie mandatele a judecătorilor Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca.

De cealaltă parte, lidera PAS Maia Sandu a declarat că guvernarea pune presiune pe judecătorii CC pentru a obține „o decizie convenabilă socialiștilor pe cazul împrumutului rusesc”. Alt deputat PAS, Sergiu Litvinenco, a spus chiar că judecătorii ar fi urmăriți și filați. Procuratura Generală a infirmat aceste acuzații și le-a numit „PR politic”. PG mai afirmă că Sandu și Litvinenco au refuzat să scrie o sesizare pentru ca procurorii să poată investiga cazul. În schimb, au sesizat PG patru din cei șase judecători a CC. Președinta Domnica Manole a spus că va notifica și organizațiile internaționale, și misiunile diplomatice pentru „pentru a scoate în evidență presiunile publice, intimidările” la care ar fi supuși judecătorii CC.

Între timp, Platforma DA a venit cu o nouă sesizare la CC privind acordul de împrumut cu Rusia. Dacă sesizarea depusă de „Pro Moldova” viza securitatea economică a țării, deputații PDA cer verificarea constituționalității modului în care a fost negociat și aprobat acordul.

Liderul PDA Andrei Năstase ceruse anterior Consiliul Superior al Magistraturii să inițieze o procedură disciplinară împotriva judecătorului CC Vladimir Țurcan pentru discuția sa telefonică cu președintele Dodon. CSM însă nu a avut cvorum și ședința a fost amînată. Printre cei care nu s-au prezentat se numără cei patru reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic, numiți în mod controversat de Parlament în martie.

Primiți cu ajutorul?

România a oferit Moldovei echipamente medicale și de protecție în valoare de peste 3,5 milioane de euro. Președintele Igor Dodon, care anterior a mers noaptea cu presa după el să întîmpine un avion rus cu echipament chinez cumpărat, nu donat, s-a limitat de data aceasta la niște mulțumiri întîrziate pe FB. În schimb, deputatul PSRM Bogdan Țîrdea a spus că ajutorul României a venit prea tîrziu și a subliniat că Ungaria a sărit prima în ajutor. Ce nu menționează nici Țîrdea, nici Ministerul de Externe, e că ajutorul ungar a fost, de fapt, cerut și primit prin intermediul NATO.

Bucureștiul a mai trimis și o echipă de 42 de medici ca să ajute doctorii moldoveni în lupta cu epidemia. Cei repartizați la spitalele din Chișinău au fost întîi plasați într-un cămin studențesc cu vecee comune, apoi în altul unde nu erau suficiente camere, pînă cînd ambasada i-a cazat pe o parte din ei la hotel. Doctorii trimiși la Bălți au fost întîmpinați mult mai bine - primarul Renato Usatîi le-a dat cîte un plic cu $1000 de dolari și le-a promis curcani de rasă la plecare. Ambasada Română a discutat apoi cu medicii și ei au întors banii a doua zi.

Ajutorul român s-a dovedit a fi prilej de ceartă în sînul opoziției. Membrii Platformei DA au criticat-o pe Maia Sandu pentru că și-ar fi atribuit nejustificat un merit în obținerea acestui ajutor.

Oleacă testăm

O parte din lotul chinez a fost în sfîrșit vămuită și acum autoritățile au cel puțin 90 de mii de teste de depistare a coronavirusului. Însă strategia de testare nu pare să se fi schimbat, rămînînd la ordinul sutelor pe zi. Numărul de cazuri confirmate pe zi rămîne, la fel, într-un diapazon stabil. Fosta ministră a sănătății Ala Nemerenco a comparat curba cazurilor cu „un tren care are același număr constant de locuri,” adăugînd: „Și încarcă atâți ‘pasageri’ cât poate duce trenul. Sau permite conductorul.” Față de țările baltice, sau Slovenia, sau Slovacia, cu un număr comparabil de locuitori, Moldova efectuează mult mai puține teste, iar raportul dintre numărul de teste efectuate și numărul de cazuri depistate este mult mai mare, arată Cotidianul.

Ce s-a schimbat totuși în politica de testare e că suspecții la Covid-19 care nu necesită spitalizare au început a fi testați acasă. Responsabilii de la Ministerul Sănătății promit că testele vor fi efectuate de personal bine echipat și bine instruit, însă ex-ministra Nemerenco e sceptică în ambele privințe. Potrivit ei, testarea necalitativă ar putea duce la un număr mare de rezultate fals-negative.

Numărul cazurilor confirmate a depășit spre sfîrșitul săptămînii cifra de 4 mii, dintre care peste 1 mie sunt lucrători medicali. Un raport arată că protecția personalului medical e problema cea mai gravă a efortului anti-Covid. Pe lîngă deficitul echipamentelor de protecție și dezinfectanți, s-a mai constatat lipsa protocoalelor instituționale, lipsa de îndrumare și finanțare pentru acoperirea acestor nevoi. În capitală, substația de ambulanțe din sec. Rîșcani a fost pusă în carantină, după ce o mare parte din lucrători s-a infectat. Șeful substației a fost acuzat că a permis lucrătorilor medicali să iasă la muncă în pofida faptului că prezentau simptome. E curios cazul Spitalului Republican din Bălți, unde s-au infectat cel puțin 51 de lucrători, nu însă și din secția boli infecțioase. Directorul spitalului afirmă că personalul nu este suficient de precaut în afara orelor de muncă și că unii își maschează simptomele pentru că „au credite și vor să lucreze.”

Vor nu vor, dar și bugetari se întorc la muncă de la o luni, unde vor trebui să respecte niște „reguli stricte”. Și transportul public revine la programul obișnuit, cu tot cu taxatori. Pasagerii vor fi obligați să-și acopere gura și nasul cu te-miri-ce (și să se roage).

Lacrimi de mitropolit

Mitropolitul Vladimir s-a plîns public guvernului de „atitudinea dușmănoasă și disprețuitoare față de Biserică, umilită și îngenunchiată în ultima perioadă”. Vladîca e nemulțumit că autoritățile au interzis oficierea slujbelor, inclusiv a celor pascale, din cauza Covid-19. El spune că „Biserica Ortodoxă din Moldova nu este un subiect din domeniul HoReCa sau o afacere care poate fi oprită pe timp de epidemie”, ci „o instituție divino-umană”.

De cealaltă parte, premierul Chicu i-a răspuns mitropolitului că „protejarea sănătății și vieții oamenilor este cea mai blagoslovită și plăcută Domnului faptă”. Șeful guvernului a mai adăugat că regulile pe timp de pandemie sunt stricte și trebuie respectate de toți.

Președintele Igor Dodon nu e de aceeași părere și a fost filmat în ajun de Paști cum le promitea preoților că bisericile nu vor primi amenzi, încurajându-i practic să încalcea legea și starea de urgență.

„Democrația veritabilă”

Vineri, deputata Ruxanda Glavan a anunțat că pleacă din PDM pentru a se alătura grupului „Pro Moldova.” Fostă ministră a sănătății, Glavan spune că felul în care guvernarea a răspuns la pandemie – „statistici în loc de strategie și plan de acțiuni” – a fost pentru ea ultima picătură. De altfel, Glavan sugerează că a practicat de vreme bună un soi de disidență în interiorul PDM, fiind trimisă „pe banca de rezervă”, alături de „toți curajoșii” partidului (se vede că banca nu era foarte de rezervă, de vreme ce a ajuns deputată).

Liderul partidului Pavel Filip a acuzat-o pe Glavan că părăsește partidul pentru că s-au terminat banii. Eugeniu Nichiforciuc, un alt fruntaș pedist, a zis că Glavan trebuia să aștepte pînă luni, cînd „democrația veritabilă din PDM va mai face un pas înainte.” Luni, PDM își convoacă consiliul politic și suspansul e mare. Duminică, deputații Nichiforciuc Andronachi și Diacov, dar și ex-directorul SIS Botnari, au fost surprinși la o întîlnire de taină cu omul de afaceri Alexandru Vîlcu, despre care deschide.md zice că ar fi un apropiat foarte influent al președintelui Dodon. Aceeaiși sursă sugerează că ar fi posibilă chiar debarcarea lui Filip de la cîrma partidului.

Colac peste Covid

Ploile de la sfîrșitul săptămînii au fost ca unsul cu smîntînă după ce te-ai ars la soare – seceta severă de dinainte a reușit deja să pună în pericol anul agricol, porumbul și floarea soarelui fiind culturile cele mai afectate. Estimările preliminare arată că și recolta de grîu se poate diminua cu 40-50%. Cu atît mai paradoxal a fost să aflăm că grîul este acum exportat masiv pe la Giurgiulești și Căușeni. Premierul Chicu a explicat că grîul aparține unor oameni de afaceri și e treaba lor ce fac cu marfa. Dar a dat asigurări că rezervele statului sunt pline și siguranța alimentară nu este în pericol. Pentru orice eventualitate, ministrul agriculturii Ion Perju a propus introducerea unor restricții la export.

Infecție conspiratorie acută

Criza sanitară s-a dovedit a fi un teren fertil pentru amatorii de conspirații. Unele teorii pretind că virusul ar fi o distracție pentru răspîndirea tehnologiei 5G, altele că prin vaccinare se vor introduce nano-chipuri, iar cele mai complexe și ridicole aruncă totul într-o singură oală. Unii influenceri moldoveni s-au prins în horă și au lansat o petiție online care cere stoparea implementării tehnologiei 5G, care, potrivit lor, ar fi mega-periculoasă pentru sănătatea omului. Există consens științific că undele radio în spectrul permis de autorități nu sunt periculoase. Și, cu siguranță, virușii nu se pot răspîndi prin unde radio, nici prin cele folosite în telecomunicații, nici prin oricare altele.

Altele, într-o frază

◾ Ministrul de interne Pavel Voicu a fost testat pozitiv, avînd o formă ușoară de Covid.

◾ Răspuzînd la o interpelare a ombudsmanului în legătură cu amenzile aplicate pe timp de pandemie, Guvernul a precizat că permisiunea de a te plimba în parcuri nu se răsfrînge și asupra pădurilor, terenurilor de joacă și sportive și altor locuri de agrement.

◾ Peste aproape două luni de la începutul epidemiei, Academia de Științe a Moldovei a decis să formeze o comisie pentru studierea coronavirusului, dar și pentru elaborarea unor recomandări pentru depășirea crizei.

◾ Procuratura Anticorupție a efectuat percheziții la BNM în dosarul fraudei bancare, după ce unul din viceguvernatorii învinuiți a decis să colaboreze cu ancheta.

◾ Tot Procuratura Anticorupție l-a scos de sub urmărire penală pe ex-președintele CSJ Ion Druță în dosarul privind amestecul în înfăptuirea justiției (indicații altor judecători ce să hotărască în mai multe cazuri de rezonanță), dar continuă să-l ancheteze în dosarul privind îmbogățirea ilicită.

◾ Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari l-a sfătuit pe procurorul general Alexandr Stoianoglo să se păzească de adjunctul său, Ruslan Popov, care ar fi influențat politic; PG a respins acuzațiile ca pe o „reacție firească a unui inculpat,” care s-ar afla în „agonie și isterie.”

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.