Probabil cele mai importante știri ale săptămînii 20-26 aprilie.

Pușculița lui Pușcuță

Guvernul estimează că epidemia de coronavirus și criza economică cauzată de aceasta va lasă o gaură de peste 16 mlrd lei în bugetul țării. În ajutor a sărit FMI-ul, care a pus la dispoziția Moldovei un împrumut de urgență de $235 mln, despre care premierul Chicu spunea joi că au ajuns deja pe contul guvernului. UE, pe lîngă cele €87 mln de ajutor extra-bugetar, a mai anunțat €100 mln care vor fi disponibile ca asistență macro-financiară de urgență.

Acesta n-a fost unicul „colac de salvare” primit de guvern. După mai bine de 4 luni de la anunțarea unui împrumut rus de $500 mln, guvernul a prezentat Parlamentului acordul de împrumut. E drept că suma scăzuse la €200 mln, dintre care prima tranșă e doar €100 mln, și la pachet mai intrau niște condiții dubioase.

Potrivit Transparency International, două dintre cele mai dezavantajoase condiții pentru Moldova sunt punctele 3.3 și 7.2 din acordul de împrumut. Primul prevede că autoritățile moldovene vor oferi companiilor rusești condiții „nu mai puțin avantajoase” decît celor moldovenești pentru a cîștiga contracte din contul acestui împrumut. Cu alte cuvinte, e o posibilitate reală ca banii ruși să ajungă tot la companii rusești. Punctul 7.2 e și mai contestat: el prevede posibilitatea ca Moldova să plătească datoria unor companii private din Moldova care au luat credit de la băncile rusești garantate de stat.

Democrații, care spun că se află la guvernare pentru a menține cursul european al țării, au fost somați de PAS să nu voteze pentru acest împrumut. Ulterior, PAS le-a propus democraților cel puțin să elimine punctele 3.3 și 7.2 din acord. Deputații PDM au refuzat să negocieze cu PAS și au aprobat împrumutul cu un singur amendament: datoriile private care pot fi puse în cîrca bugetului public trebuie să fie aprobate de Parlament, iar datoriile contractate înainte de acest acord de credit nu sunt eligibile.

Criticile opoziției că acordul oferă Rusiei noi pîrghii de influență în Moldova au fost descrise drept „rusofobie” de socialiști. Acordul a fost aprobat de majoritatea PSRM-PDM, deși 2 democrați nu au fost la ședință, iar doi s-au abținut.

Curtea lui Manole

Parlamentul n-a reușit bine să ratifice acordul, că judecătorii Curții Constituționale l-au și suspendat. Deputatul Sergiu Sîrbu, din partea grupului Pro Moldova, sesizase Curtea încă înainte de ședința Parlamentului. Tălmacii Legii Supreme au hotărît că intrarea în vigoare a acordului trebuie amînată pînă cînd ei vor examina sesizarea lui Sîrbu și vor decide dacă acordul este sau nu constituțional.

Cu puțin înainte de acest anunț, de la CC a mai venit o știre: Vladimir Țurcan a fost demis din funcția de președinte al Curții și înlocuit cu Domnica Manole. Judecătorii au fost zgîrciți în explicații, însă demisia lui Țurcan e probabil legată de discuția sa cu președintele Dodon de săptămîna trecută. Atunci, Igor Dodon a recunoscut că l-a sunat pe Țurcan să-l întrebe ce va decide Curtea în privința constituționalității asumării de răspundere a guvernului, act considerat de mulți drept o ingerință în activitatea Curții. Liderul PDA Andrei Năstase a declarat la o emisiune că va cere anchetarea penală a lui Țurcan.

Ca reacție la deciziile CC, președintele Dodon a spus că poate „cineva a încercat să preia controlul politic asupra Curții”. Totodată, el spus că acțiunile CC demonstrează că judecătorii nu sunt controlați de socialiști, așa cum se vehicula după ce fostul deputat PSRM Țurcan fusese numit președinte CC astă-vară. Igor Dodon a promis că va apăra independența Curții, dar nu s-a sfiit să pună olecuțică de presiune politică: el i-a avertizat că pe judecători ca dacă guvernul nu va avea bani să plătească salarii din cauza deciziilor CC, ei vor trebui să-și „asume responsabilitatea”..

Pachetul se întoarce

Suspendarea acordului de împrumut cu Rusia nu e primul obstacol de la CC cu care se confruntă guvernul. Anterior, Curtea a anulat și pachetul de legi anti-criză adoptat prin asumare de răspundere de către guvern, spre nemulțumirea premierului Chicu, care s-a văzut nevoit să prezinte pachetul de măsuri anticriză în Parlament.

În linii mari, acestea au rămas neschimbate: programul de rambursare TVA, subvenționarea dobînzilor la credite pentru afaceri, reducerea cotei TVA pentru HoReCa de la 20% la 15%, dar și acele măsuri care nu par să aibă treabă cu urgența cauzată de epidemie: niște facilități pentru produsele moldovenești în magazinele duty-free, tăierea unor impozite pentru industria extractivă și amînarea unor restricții privind comerțul cu produse de tutun.

Întrebat de deputați precum Igor Munteanu de la PDA sau Andrian Candu de la Pro Moldova de ce guvernul nu vine cu ajutor financiar direct pentru afaceri, precum subsidii pentru salarii sau plata chiriei, premierul Chicu le-a spus pe șleau că „nu-i de unde”. Alți parlamentari, ca Dan Perciun de la PAS, se tem că și firavele măsuri de sprijin adoptate nu vor fi accesibile tuturor, ci doar companiilor mai mari sau apropiate de guvernare. Pachetul a fost adoptat de majoritatea PSRM-PDM.

Ajutorul cu bucluc

Duminica trecută noaptea, președintele Dodon a mers la aeroport, unde, alături de ambasadorii Rusiei și Chinei, în fața unui grup larg de jurnaliști, a întîlnit avionul rus care a adus din China peste 50 de tone de echipament medical. Avionul a pus la dispoziție gratis de Moscova, dar echipamentul a fost cumpărat, nu donat. Președintele a prezentat această livrare drept un mare succes diplomatic și le-a mulțumit rușilor și chinezilor.

Problema e că, după 3 zile, echipamentele nu ajunseseră încă în spitale. Firma importatoare nu avea bani pentru devamare. Reprezentanții companiei spun că au rămas fără lichidități fiindcă au trebuit să plătească furnizorilor chinezi banii în avans, în timp ce autoritățile moldovenești încă nu au plătit pentru o livrare mai veche. Compania cere amînarea plății impozitelor pînă după ce guvernul va plăti pentru echipamentul livrat. Consilierul premierului, Vitalie Drăgancea, a descris atitudinea companiei drept șantaj și a promis că va fi penalizată.

Între timp, ajutorul din partea UE pentru raioanele Cahul și Ungheni – echipament de protecție donat, nu cumpărat – nu s-a bucurat deloc de atenție din partea autorităților centrale.

Preferința lui Igor Dodon pentru echipamentul din China e cu atît mai ciudată, cu cît țările europene au descoperit și au avertizat că produsele chinezești sunt de calitate proastă încă la sfîrșit de martie.

Relaxare să primim

Numărul de cazuri de coronavirus confirmate pe zi a bătut recorduri săptămîna asta, mai întîi miercuri (+164), apoi vineri (+184), iar apoi sîmbătă (+194). Deh, a fost Paște și mers prin musafirii. Deși Biserica a amînat Blajinii pentru 6-8 iunie, nemersul la cimitire a rămas cu titlu de recomandare. Cel puțin în capitală cimitirele vor fi închise și, ca și la Bălți, transportul public va fi sistat în cele două zile de Blajini. Bugetarii au fost lăsați acasă încă o săptămînă – important e ca #stauacasă să nu se transforme în #merglațară. În varianta optimistă anunțată de oficiali, peste 2 săptămîni vom avea 5,6 mii de îmbolnăviri, iar în cea pesimistă – 37 de mii.

„Niciun fel de relaxare nu poate fi pe parcursul următoarelor perioade,” a declarat președintele Dodon, și fix în aceeași frază: „chiar dacă vom permite reluarea unor activități, ceea ce este necesar din punct de vedere economic.” Într-adevăr, de la o luni, se permit ieșirile în parc. Liber au primit și toate unitățile de comerț cu amănuntul, cu excepția celor concentrate în piețe și centre comerciale.

Presa-i de vină

În clasamentul mondial al libertății presei actualizat săptămîna aceasta, Moldova a rămas pe aceeași poziție – 91 din 180. Organizația „Reporterii fără frontiere” remarcă faptul că imperiul media construit de oligarhul Plahotniuc a fost rapid înlocuit de grupul mediatic afiliat Partidului Socialiștilor. Pe plan global, mass media se confruntă cu mai multe crize, inclusiv una economică, în care presa de calitate devine mai săracă. În contextul corona-crizei, în mai multe țări cu apucături autoritare libertatea presei e limitată sub pretextul luptei împotriva fake news.

Tot săptămîna asta, vicespeakerul Vlad Batrîncea a mustrat occidentul pentru că ar oferi granturi neimpozitate jurnaliștilor moldoveni. Deputatul socialist s-a arătat îngrijorat în special de faptul că jurnaliștii îi trezesc pe medici chiar și mijloc de noapte ca să-i îmboldească să facă dezvăluiri despre problemele din sistemul de sănătate. ONG-urile de media au calificat declarația ca pe o amenințare la adresa presei independente. „Batrîncea nu a făcut nimic altceva decât să pună în același coș și jurnaliștii onești, și pseudojurnaliștii, care fac servicii pentru partide, și, folosindu-se de această situație, să-i acuze pe toți angajații din mass-media de corupție,” a comentat Petru Macovei de la Asociația Presei Independente.

Joi, Centrul de Investigații Jurnalistice, care administrează portalul anticoruptie.md, a aflat întîmplător că a fost dat în judecată pentru „lezarea onoarei” de procurorul general-adjunct Ruslan Popov. La începutul anului, portalul a publicat două anchete jurnalistice, în care constată că procurorul are averi mai mari decît i-ar permite salariul de bugetar și că ar gestiona din umbră afacerea înscrisă pe numele tatălui său pensionar. Cazul va fi judecat de magistrata Rodica Berdilo.

Separarea pînă la capăt

O donație din partea Rusiei le-a permis separatiștilor de la Tiraspol să-și deschidă propriul laborator de testare pentru coronavirus. Autoritățile de Chișinău spun că acest laborator are o capacitate mică, de doar 60 de teste pe zi, iar testele folosite sunt de tip expres, cu precizie scăzută, astfel încît Tiraspolul oricum va trebui să apeleze la Chișinău pentru confirmarea cazurilor de infecție. De la începutul epidemiei și pînă acum, probele din Transnistria erau trimise pentru analiză la Chișinău.

Politicienii de pe cele două maluri nu au putut găsi limbă comună nici măcar în fața pandemiei. Vicepremiera pentru reintegrare Cristina Lesnic spune că Tiraspolul a respins propunerea Chișinăului de a crea un grup comun de lucru cu medici de pe ambele maluri, dar și reprezentanți ai OMS. În schimb, regimul separatist a răspuns cu o campanie de dezinformare prin care acuză autoritățile constituționale ca „ca fiind cineva care intră peste deciziile Tiraspolului”.

Altele, într-o frază

◼️ Igor Dodon: „Eu îmi doresc foarte mult ca în toamnă să aibă loc alegerile prezidențiale și ele vor avea loc în toamnă. În perioada dintre 23 octombrie și 23 noiembrie.”

◼️ Maia Sandu a promis că-l va susține pe Andrei Năstase la funcția de președinte dacă acesta va trece în turul doi.

◼️ O majoritate covîrșitoare de elevi cred că pregătirea de BAC pe platformele online a fost insuficientă, iar avocata poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu îndeamnă autoritățile să amîne sau să anuleze BAC-ul de anul ăsta.

◼️ Bunurile firmei Bass Systems au fost scoase de sub sechestrul care fusese impus în dosarul privind spălarea de bani intentat împotriva oligarhului Plahotniuc.

◼️ Avia Invest se va plînge la o curte de arbitraj internațional în încercarea de a păstra Aeroportul Chișinău, insistînd că a respectat toate condițiile contractului de concesiune.

◼️ Primarul de Bălți Renato Usatîi a fost oficial acuzat la Moscova de scoaterea ilegală a peste ₽500 mlrd (€6,18 mlrd) printr-o bancă din Moldova.

◼️ În farmacii au apărut teste rapide la coronavirus (preț începînd de la 235 lei) și deși producătorul vorbește de o precizie de 92%, șefa catedrei epidemiologie USMF Angela Paraschiv spune că marja de eroare e de 50% și că trebuie să treacă cel puțin 10 zile de la infectare.

◼️ Cu excepția vaccinurilor din maternitate și a celor antirabice, ANSP a suspendat serviciile de imunizare oferite de instituțiile medicale.

◼️ Pe fundalul unei crize globale a petrolului, toate tipurile de benzină și motorină s-au ieftinit săptămîna aceasta cu un leu.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.