Probabil cele mai importante evenimente ale săptămînii 30 martie – 5 aprilie.

Curba asta de Covid

Curba de Covid-19, sări-i-ar ochii, a luat-o în sus în această săptămînă, către duminică înregistrîndu-se 864 de cazuri confirmate. Cincisprezece persoane au murit. Suntem pe cale de a depăși pragul de 1000 de cazuri, așa-zisul scenariu al 4-lea, cînd capacitățile sistemului medical – și așa pus la grele încercări – vor trebui mobilizate la maximum. Dacă tendințele se mențin, pînă la sfîrșitul lunii mai am putea avea 31 de mii de cazuri. Dar dacă măsurile de izolare vor fi respectate cu strictețe, cifra ar putea fi de zece ori mai mică. Cu toate acestea, autoritățile au hotărît că bugetarii au stat destul acasă – o săptămînă deja! – și i-au cheamat de luni la lucru. Mai mulți deputați din opoziție, dar și fosta ministră a sănătății Ala Nemerenco, au condamnat decizia, cerînd revizuirea ei. (Luni dimineață, pe 6 aprilie, premierul Chicu a anunțat că bugetarii vor avea din nou zile libere.)

Președintele Dodon și premierul Chicu tratează orice critică față de acțiunile (sau inacțiunile) autorităților în această perioadă ca fiind exclusiv legate de prezidențialele din toamnă. Care de altfel nu mai sunt o certitudine. Dar despre asta ceva mai jos.

Pachet în loc de colac

Miercuri, Guvernul și-a angajat răspunderea pentru un pachet de modificări legislative temporare și nu numai. Înainte de asta, luni, o parte din măsuri au fost anunțate de președintele Dodon. Setul de măsuri, botezat„PRO-BUSINESS și PRO-CETĂȚENI,” nu neapărat își merită majusculele.

În primul rînd, ca măsură propusă agenților economici care au fost nevoiți să-și trimită angajații în șomaj temporar, Guvernul va rambursa 60-100% din impozitele aferente salariilor. Dar pentru a primi scutirea, compania va trebui mai întîi să găsească bani ca să plătească acele salarii. Altfel se întîmplă, de exemplu, în România, unde firmele chiar primesc bani de la stat pentru a depăși criza și a-și păstra salariații. Într-un articol pentru sic!, economistul Marcel Spatari arată că teoretic ⅔ din salariații moldoveni ar putea găsi mai convenabil să se concedieze și să primească ajutorul de șomaj, care crește acum pînă la 2775 de lei. Citiți mai multe în articolul „Corona-criza: măsuri economice utile sau o farsă de 1 aprilie?”

Mai degrabă, întreprinderile moldovene vor trebui să aștepte colacul de salvare din partea UE, care a realocat €140 mln pentru necesitățile imediate ale țărilor din Parteneriatul Estic, inclusiv Moldova. În plus, €700 mln se vor redirecționa pentru a atenua impactul corona-crizei, iar o parte din acești bani vor fi dedicați întreprinderilor mici și mijlocii. Din creditul făgăduit de ruși pentru infrastuctură, întreprinderile cel mai probabil nu vor vedea nimic, dar cel puțin statul se gîndește să cheltuie o parte din el pe sănătate.

Amendamentele din subsol

Măsurile anti-criză adoptate de Guvern prin angajare de răspundere – o procedură care ocolește în mare parte Parlamentul – au venit la pachet cu un șir de măsuri nu neapărat prioritare. De exemplu, s-au modificat unele reguli de impozitare la folosirea subsolului. În general, s-a strecurat o mică reformă fiscală, aparent nediscutată în formatul guvern-patronate-sindicate. Apoi, magazinele duty-free au primit niște scutiri. De asemenea, în plină pandemie, Guvernul a oferit un mic respiro industriei tutunului. Comentînd această din urmă măsură, ministrul Pușcuța a spus că Guvernul a vrut să evite astfel aglomerarea de muncitori care ar fi dat năvală în magazine pentru a instala rafturile și dulapurile necesare pentru a nu mai ține la vedere produsele de tutun.

Opoziția a criticat aceste măsuri ca fiind clientelare și a vrut, barem, să pună niște întrebări. După procedură, proiectul pentru care Guvernul își asumă răspunderea trebuie prezentat în Parlament, iar dacă după asta nu se adoptă o moțiune de cenzură în 72 de ore, proiectul devine lege. Joi, premierul Chicu s-a prezentat în Parlament, dar nu s-au prezentat deputații PSRM și PD. Ședința n-a avut loc din lipsă de cvorum, însă reprezentanții majorității nu văd nicio problemă de procedură.

Sănătatea bolnavă

Din numărul total de cazuri confirmate, 240, sau aproape o treime, sunt lucrători medicali. Încă la începutul săptămînii, șeful Agenției Sănătate Publică Nicolae Furtună afirma că numărul medicilor care s-au infectat fiind la datorie e „foarte mic”, iar restul au luat virusul în alte condiții, de exemplu prin transmitere de la/între soți medici. Așa se explică, bunăoară, focarul printre angajații Spitalului de Psihiatrie din or. Codru, care nu are treabă directă cu pacienții Covid-19. Chiar și așa, procentajul de infectați printre lucrătorii medicali, dar și numărul de decese, sunt alarmant de mari. Dacă tendințele vor continua, întrebarea cea mare va fi nu cum explică autoritățile asta, dar cine ne va trata.

La fel de grav e că transmiterea poate fi și inversă, de la medic la pacient. O pacientă din Soroca, internată inițial pentru altceva, a postat un video viral – scuzați calamburul – în care acuză conducerea spitalului raional de faptul că ar fi ascuns infectarea personalului medical. Asta ar fi contribuit la răspîndirea focarului din Soroca, care, alături de Ștefan Vodă, sunt raioanele cele mai afectate în prezent. Ambele centre raionale, plus satul Carahasani din ȘV, se află în carantină.

Sunt semnale că medicii sunt în continuare cenzurați și se tem să vorbească despre problemele din sistem (de exemplu, aici, aici, sau aici). O veste bună pentru ei e că salariile lor pentru aprilie vor fi dublate, iar fiecare lucrător medical îmbolnăvit va primi o compensație de 16 mii de lei. De asemenea, se pregătește testarea masivă a lucrătorilor din sănătate. Președintele Igor Dodon a anunțat că Moldova va aduce 100 de mii de teste din China, „cele mai eficiente și rapide.” Încă 10 mii de teste au venit din Rusia. Partea proastă e că unele state din Europa s-au fript deja cu testele chineze și rusești. „Oricine prezintă echipamentele de proastă calitate din Federația Rusă și China ca pe o soluție este un propagandist,” a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Repatriere cu întîrziere

De ajutoarele de șomaj mărite vor beneficia și moldovenii migranți care se întorc acum acasă, mulți din cauza că și-au pierdut jobul de peste hotare. Partea care nu se leagă e că, la intrare în țară, ei trebuie să semneze declarații prin care se obligă să procure polița medicală în termen de 72 de ore. Inițial, autoritățile hotărîseră că ei nici nu vor putea intra în țară, dar decizia a fost revizuită.

Pentru mulți, întoarcerea acasă a fost un coșmar. Într-un experiment la început de săptămînă, Diez.md a arătat că e mai simplu să găsești pe Facebook o cale de întoarcere acasă din străinătate, decît printr-un mecanism oficial. Mulți pasageri au căzut în plasa unor escroci ai căror curse nu fuseseră autorizate. Citiți mai multe la acest subiect pe Moldova.org.

Amînăm?

Președintele Dodon a spus că, dacă prognoza OMS privind un nou val de Covid-19 la toamnă se va adeveri, alegerile prezidențiale ar putea fi amînate. Totuși, Igor Dodon insistă că alegerile pot fi amînate doar dacă va fi declarată stare de urgență – o teză falsă, așa cum am arătat deja cu ocazia alegerilor din Hîncești.

Lunecosul veteran PDM Dumitru Diacov a sugerat însă altă soluție: revenirea la alegerea președintelui de către Parlament, care se poate reuni chiar și pe timp de pandemie. Șeful de partid al lui Diacov, Pavel Filip, însă a subliniat că aceasta nu este poziția PDM, ci doar opinia personală a lui Diacov. Filip nu găsește „oportună această idee nici măcar la nivel de discuție”. Anterior, și Igor Dodon insistase că președintele trebuie să fie ales prin vot direct de către popor.

Abonați-vă la articolele noastre și pe Telegram.